[Mihnea Dragomir]

Fără să neg descrierea dv, eu aş pune problema un pic altfel: la această situaţie s-a ajuns datorită celor din generaţia mea. Şi la aceasta, am şi eu o contribuţie.

Îmi amintesc că, în anii 80, când am făcut liceul, nici eu nu eram diferit de derbedeii descrişi. Am fost un puşti protestatar la vârsta protestului. Am fost cu berea în geanta diplomat la şcoală. Aveam geantă diplomat, ca să fiu altfel decât cei cu ghiozdane. Iar droguri nu existau, că precis aş fi pus şi nişte cânepă pe lângă bere.
Dar "a face invers decât boşorogii de profi" nu se limita numai la geanta diplomat. Purtau profii costum ? Înseamnă că eu trebuia să port blugi tăiaţi. Luam blugi din Obor şi îi tăiam cu foarfeca în aceeaşi zi, lucru care îmi apare de un teribilism şi o absurditate incredibilă azi. M-ar fi dat afară UTC-ul din şcoală dacă mi-aş fi băgat un inel în nas, că dacă ar fi fost după mine, mi-aş fi pus unul cât un belciug, pe care aş fi scris "Radio GaGa". Dar cea mai mare distracţie a timpului era să merg în podul şcolii şi să scuip de acolo în curte. În gaşca mea, erai socotit un adevărat zeu dacă reuşeai să scuipi în capul unui prof. În special al directorului, care avea şi moacă de activist de partid, cu chelia corespunzătoare. Mă atrăgea teribil să scuip în chelia lui, dar nu am reuşit niciodată decât să scuip pe pantofii lui "Guban". De copiat, copiam de câte ori puteam. Nu foloseam IPod şi "device-uri hi-tech", fiindcă nu erau şi nu fiindcă nu le-aş fi folosit. Nu îmi lăsam plete fiindcă partidul trimitea câte un bou cu rigla la intrarea în şcoală şi nu fiindcă nu aş fi vrut să îmi las plete. Relaţii sexuale în liceu nu am avut fiindcă nu aveam cu cine, iar curve nu erau (sau erau la hotelul Intercontinental, la preţuri inaccesibile) şi nu fiindcă nu aş fi dorit să am. Colegele erau speriate de posibilitatea sarcinii, ceea ce ar fi însemnat darea afară din toate şcolile, iar avorturi nu se făceau că nu era voie, nu fiindcă femeile nu ar fi vrut să facă.

În cocluzie, toate porcăriile pe care puteam să le fac cu un risc rezonabil le-am făcut, iar ceea ce nu am făcut nu a fost din cauza vreunei înalte conştiinţe, ci din cauză că trecerea peste anumite interdicţii nu mai era glumă.

Deci, părerea mea e că ceea ce ţinea lucrurile cât de cât în frâu era FRICA. Or, frica a dispărut. Să fie bine ? Să fie rău ? În orice caz, mai târziu, când am studiat psihologia, am învăţat că există două feluri fundamentale de motivaţie. Motivaţia pozitivă şi motivaţia negativă. Cât timp însăşi noţiunea de motivaţie negativă a dispărut din practică, cât timp nu mai poţi pedepsi un elev în nici un fel (iar de această orientare nu elevii sunt vinovaţi), în timp ce motivaţia pozitivă este să fii asemenea unui om care a reuşit în viaţă precum ciobanul ajuns la palat, nu trebuie să ne mirăm.

Ca să faci să decadă o societate, este esenţial să ataci instituţiile ei tradiţionale fundamentale. Iar instituţiile tradiţionale ale ei acestea sunt: familia, şcoala, monarhia, Biserica şi sistemul de drept. Să le dizolvăm pe acestea, şi întreaga societate va fi dizolvată.