Citat:
În prealabil postat de anna21
dar privind ai mei copii, cred ca putem vorbi macar de pacat fara voie si pacat din nestiinta (care sunt considerate pacate si in cazul adultilor: nestiinta NU este o scuza)
|
Trebuie să deosebim între ignoranța vinovată și ignoranța invincibilă. Dacă eu vă sparg capul, presupunând că nu știu că acest lucru este păcat, vorbim despre ignoranță vinovată. Eu nu știu că Dumnezeu a spus "să nu ucizi", dar ar fi TREBUIT să știu și aș fi PUTUT să știu. Prin urmare, necunoașterea Legii în acest caz nu mă exonerează de urmările păcatului, dintre care cea mi importantă este de ordin spiritual: pierderea stării de grație. Dar, dacă un copil de 4 ani face exact același lucru, vorbim de ignoranță invincibilă, deci de absența vreunei consecințe spirituale a păcatului.
Citat:
De ex., cred ca minciuna apare in oameni chiar cu limbajul.. pot povesti din viata primului copil.. dezvolta scheme ca sa ne "insele" si sa ajunga la dulciuri fara stiinta noastra, inainte de a sti sa vorbeasca (si imi amintesc clar.. atunci noi ne puneam problema: cum poate face planuri complexe in minte in lipsa limbajului?)..
|
Când un copil mic minte în acest fel, el minte așa cum ar minți un cățel care își ascunde osul. Fără intenție vinovată. Fără posibilitatea de a avea această intenție.
Citat:
Iar daca copilul moare, nu stiu cum judeca Dumnezeu.. mila lui Dumnezeu covarseste .
|
La mila lui Dumnezeu cuvine-se să apelăm la moartea copiilor nebotezați, sau la moartea adulților botezați, dar care mor în stare căzută. În cazul copiilor botezați, ei se mântuiesc în mod sigur, după dreptatea lui Dumnezeu.
Citat:
Am vazut in parc copii care musca, care se tavalesc pe jos ca niste "apucati", care lovesc parintii, care omoara insecte din placere, care lovesc animale etc.. si nu este vorba de comportamente invatate (ca parintii le atrageau atentia: asta nu!). Dupa varsta intelegerii poate se vor schimba, dar nu incetez sa ma intreb de ce unii se comporta astfel daca sunt "fara de pacat".
|
Și ce vreți să spuneți, că astfel de copii sunt posedați ? Nu. Există porniri bune și porniri rele, dar vina este a părinților, care nu știu să cultive pornirile bune și nu știu să reprime pornirile rele.