[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Noesisaa

Nu stiu ce spune Sf Ioan Iacob Hozevitul, dar eu stiu, din catehism, daca nu ma insel, ca cele 7 pacate se cheama pacate capitale, si de la ele izvorasc cele de moarte, adica, poftim, in limbaj ortodox, pacate grele. (Ex: desfraul --care este mai mult o stare de spirit-- duce la adulter, iubirea de argint la furt, mania la ucidere, si asa mai departe).

Da, exact ! "Cele 7 păcate", numite uneori şi "păcatele capitale" în opoziţie cu "cele 7 virtuţi" sunt predispoziţii ale sufletului care, în absenţa luptei interioare, duc la păcate actuale. Dar, de ce nu ar fi păcatul neţinerii postului izvorât din lăcomie ? Eu îmi aduc aminte perfect de spovezile când eram ortodox şi câtă importanţă punea duhovnicul în ţinerea postului. De multe ori nu mă întreba dacă mi-am făcut lecţiile, dacă îmi ajut părinţii şi altele, ci o singură întrebare îmi punea: "fiule, ai ţinut post" ? Asta, pentru mine, e un semn că postul e o materie mult mai serioasă decât o simplă "recomandare" a Bisericii. Trebuie să deosebim între ceea ce Biserica recomandă ori îndeamnă şi ceea ce Biserica porunceşte.

Şi nu e adevărat că nu există Magisteriu ortodox. Chiar mai sus acida mea preopinentă mirelat prezintă în detaliu un Tomos al unui sinod constantinopolitan. Ăsta e act magisterial, iar asemenea sinoade şi asemenea acte apar şi astăzi, numai că nu li se mai dă ascultare. Văd că tot ce spune călugărul Varzuvie de pe Athos primează faţă de autoritatea eclezială legiuită. Iar din acest "tomos" eu înţeleg că a doua şi a treia căsătorie se face atunci când nevasta a murit sau a dispărut (de verificat dacă prin "dispariţie" se poate înţelege faptul că şi-a luat valiza şi a plecat la o adresă necunoscută). Nimic despre a doua căsătorie în caz că nevasta trăieşte, dar noi ne facem valiza şi plecăm la amantă. Eu nu ştiu să se fi modificat aceste rânduieli, îmi face impresia însă că oamenii fac mişto de Taina Căsătoriei şi de caracterul ei indisolubil, de multe ori cu complicitatea clerului. Uneori, ba chiar foarte des, viaţa celui care a auzit chemarea la căsătorie poate fi dificilă: trebuie să gândim că aceasta este crucea pe care trebuie să o purtăm ca să ne asociem lui Cristos, şi nu că mai avem două cartuşe în buzunar, pe care scrie "a doua căsătorie" şi "a treia căsătorie".