Citat:
În prealabil postat de dorinastoica14
Acum ceva timp,deoarece se apropia Postul Mare am mers la o distinsă doamnă care mi-a pricinuit și i-am pricinuit multă supărare rugând-o să ne împăcăm și să uităm tot ce a fost.A început să mă certe spunându-mi că nu fac nimic bun să sunt plină de răutate și de defecte și că nu mă iartă.
Aceea persoană exact asta a făcut.A spus fără jenă ceea ce ar fi spus și în absența mea. Cui a folosit aceasta? Totul a rămas nerezolvat așa cum este și acum.
|
Asta nu se mai numeste barfa,ci este o cearta ,o dusmanie pe fata...
De multe ori barfim despre o persoana cand aceasta nu este de fata,si cautam atunci cand ne intalnim cu ea sa nu ne certam cu ea,sa nu ne devina dusman....
Daca insa criticam pe cineva direct,atunci e alta situatie...
Inceputul topicului,lansa ideea daca e bine sa vorim pe cineva de rau,daca suntem intrebati despre acea persoana,si noi o consideram intr-adevar rea.....
Ca sa raspund ,cu alte cuvinte,in primul rand ,gresim o data cand consideram acea persoana rea,deaorece prin comparatie ne consideram noi mai buni decat ea,si pierdem smerenia.....
Iar ,in al doilea rand,daca totusi ne derajeaza caracterul acelei persoane,nu trebuie sa vorbim despre asta cu altcineva.....
Despre felul cum ar trebui sa reactionam cand suntem atacati de un semen de-al nostru poate fi tema altui topic...