Citat:
În prealabil postat de lore86
vreau sa-ti spun povestea unui om caruia i-a lipsit o doaga :)
m-am casatorit acu(apropape) 7 ani, la o vreme cand nu aveam nici liceul terminat.
dupa trei ani jumate a venit fetita mea. a fost bucurie generala in familie.la 2 luni dupa ea am ramas iar insarcinata. mama cand a auzit s-a schimbat la fata. dupa nasterea baietelului , la alte cateva luni am ramas iar insarcinata. de data asta mama s-anecajit tare mult. asa a venit si al treilea.
situatia materiala:am schimbat vreo 8 locuinte(in 7 ani), am trait dintr-unsg salariu(eu eram la scoala). dar niciodata copiilor nu le-a lipsit nimic:haine au primit din toate partile, iar bani ptr mancare aveam intotdeauna. dupa nasterea celui de-al treilea Dumnezeu si-a revarsat din plin mila:am primit si o locuinta prin anl(chirie modica), m-am angajat si eu.
iar acum trag linia:3 copiii frumosi, o casa, o masina, 2 servicii bune.
dar sincer iti zic, daca as fi sta sa ma gandesc la toate astea de la inceput sigur nu as fi ajuns aici. de ce?simplu:de frica
dar ptr ca m-am lasat in grija Domnului totul a mers struna.
asa ca:nadejde! Dumnezeu nu ii lasa de izbeliste pe copiii sai, chiar daca le mai trimite greutati...:)
|
In Belgia exista un proverb: Un copil se naste cu o paine sub brat.
Felicitari, Lore, povestea ta m-a impresionat. Trebuie curaj si credinta ca sa te casatoresti asa de devreme si sa treci prin atatea greutati cu bine.
Sa va dea Dumnezeu si de aici inainte curaj, bucurie si intelegere - si copii sanatosi si care sa va aduca bucurii.