[Fani71]

În prealabil postat de Traditie1

Nu compara experienta ta cu a altora. Cunoasterea în lipsa experientei despre care am vorbit nu ma gândeam ca poate surveni la o vârsta ca cea de 20 si ceva de ani, desi în zilele noastre pornografia face ca si copiii sa nu mai aiba secrete fata de actul sexual. dar si în lipsa pornografiei, un om inteligent (si Parintii erau inteligenti) poate întelege efectele asupra vietii, modului de a simti si gândi ale vietii sexuale. Asa cum nu trebuie sa fii femeie ca sa întelegi cum simte ea, sau sa fii barbat ca sa întelegi cum simte el. Prin comparatii, observatie (a comportamentului oamenilor din jurul nostru) unii psihologi sau pasionati de psihologie pot reconstitui exact perceptia anumitor experiente ale altor persoane, fara a avea respectivele experiente. Înca o data, încearca sa depasesti propriile convingeri fiindca de multe ori sunt înselatoare.

Iar în cazul Parintilor, nu era vorba doar de inteligenta si capacitati de psihanaliza (din cauza luptei cu gândurile Parintii erau psihanalisti redutabili, Freud era copil pe lânga cei mai multi dintre ei) ci si de inspiratie. Dumnezeu e atoatecreatorul si atoatestiutorul si nu e neputincios în a transmite iubitilor Sai anumite lucruri. Folosind o expresie a unui neoprotestant, din ecuatia ta lipseste Personajul principal, Dumnezeu.


În folosirea anticonceptionalelor, nu e vorba de judecarea altora ci de ajutarea lor. Metodele contraceptive (inclusiv prezervativele) fac rau. Un om care a folosit astfel de metode si nu s-a pocait va lua cu el constiinta acestor fapte în vesnicie. Crezi ca exista astfel de oameni în împaratia cerurilor? Acolo intra numai cei curati, cei cu pacate nepocaite oricum nu ar fi fericiti fiindca constiinta lor îi mustra vesnic (la aceasta mustrare se adauga si neastâmparul chinuitor rezultat din viata de patimi si suferinta mintii necuratate de mândrie).


Sa obtin viata de familie si viata sexuala? Pai te contrazici, ori spui ca îmi doresc asa ceva, ori ca nu. Realitatea e ca daca nu ai niciodata viata sexuala (nici masturbare) si lupti si împotriva gândurilor si dorintelor, scapi de fascinatia pentru sex, fascinatie care la cei care au e mentinuta de amintirea experientelor. Apropo, discutam cu un prieten divortat care îmi spunea ce mult îl chinuie lipsa vietii sexuale si ma minunam cum de eu nu am asemenea framântari, dimpotriva am pace, satisfactie si simt ca viata îmi merge din plin. E drept ca lipsa vietii sexuale aduce o inadaptare sociala dar cu ajutorul lui Dumnezeu poti recupera aceste lipsuri în totalitate.

Cât despre viata de familie, stie Dumnezeu ce planuri are cu mine, fie sa ramân singur fie sa ma casatoresc. A fost o perioada când ma fascina ideea vietii de cuplu dar acum realizez ca singur ai mai multa libertate si satisfactie. Dar la fel de adevarat e ca singuratatea în mediul urban poate duce la tulburari, asa ca nu exclud casatoria în viitor. Sunt convins ca Dumnezeu va aranja lucrurile în viata mea cum e mai bine.


Nu e vorba de decenta. E vorba ca pentru a-L câstiga pe Dumnezeu trebuie sa renunti la orice altceva. Pe de o parte fiindca Dumnezeu e gelos, pe de alta parte fiindca nu poti sa fii si în Dumnezeu si diverse activitati în acelasi timp. Nu zic ca asta înseamna împotrivirea la orice placere ci ca trebuie sa punem pe Dumnezeu înaintea oricarui lucru. Asta e opinia mea, tu poti avea alta, fiecare alege ce considera bun.

Traditie, eu sunt de acord cu tine ca cineva necasatorit care duce o viata de rugaciune, post si fapte de dragoste crestina poate intelege multe lucruri si despre relatiile sexuale fara sa le practice. Insa anumite lucruri, in afara de faptul ca ar fi sfant indumnezeit, nu cred. Si poate nici atunci - cred ca un asemenea sfant, de altfel, si-ar da seama si nu s-ar baga la ele.

Noi nu comparam aici necunoasterea nepacatoasa cu cunoasterea pacatoasa. O comparam cu cunoasterea sexului in viata unor oameni casatoriti, care incearca sa il traiasca in mod crestin si sa il transfigureze. Intr-un cuplu casatorit crestin care se iubeste cu adevarat, si care practica INTOTDEAUNA prin definitie o forma de asceza (fie ea post dupa regulile din carti, ori alta, legata de boala, de respectul celuilalt, de daruire jertfelnica si de cautare a bucuriei celuilalt, nu a ta proprie), ne impartasim dintr-o cunoastere care are o valoare totusi cand vorbim despre acest subiect, indraznesc sa spun ca este mai mare decat a unuia care vorbeste doar din teorie, fie el cat de curat si de iubitor de Dumnezeu.