Citat:
În prealabil postat de cristiboss56
Cu bucurie am primit harurile ce mi le-a dat Dumnezeu pentru a face binele si spre a ma ajuta spre folosul sufletului meu.
Ingerul m-a salutat plina de har si cu adevarat nu mi-am dat alta silinta decât sa traiesc cum vrea acest har. Toata Sfanta Treime m-a umplut cu harul acesta. Tatal ma iubea ca pe fiica Sa, Fiul, ca pe Mama Sa si Sântul Duh , ca pe Mireasa Sa. Nu m-am impotrivit, ci totdeauna am urmat adierea dulce a harului. Pentru conlucrarea mea credincioasa cu harurile dumnezeiesti, am primit haruri si mai mari, si asa am crescut mereu in virtuti, din pântecele mamei mele pana in clipa ultima a vietii mele. <<< Va urma >>>
|
Fiule, harul nu-ti lipseste niciodata, dar tu foarte des nu-l simti. Arata-mi o clipa in care Dumnezeu sa nu-ti fi vorbit la inima, chiar atunci când tu te impotriveai harului lui.
Citind lucruri duhovnicesti, meditând, ascultând cuvântul lui Dumnezeu, ascultând Sfânta Liturghie, rugându-te, privind fapturile, spune-mi câte inspirațiuni nu simti tu ? Oare nu este adevarat ca, daca tu te osândesti nu-l vei putea invinui deloc pe Dumnezeu , ci numai vointa ta cea rea, care se impotriveste harului lui Dumnezeu ? Si totusi cât de adevara este că te folosesti de harurile exterioare si de trup tot asa ca si harurile interioare ! Ai cinci simturi si le lasi sa faca atâtea lucruri rele, ai sanatate si o strici in pacate. Ai frumusete si te mândresti in aratări deșarte, ai puteri mari si le risipești in desfru. Ai timp și-l pierzi degaba, ai bunuri si le risipești in jocuri. Tu ma numesti pe drept cuvânt Maica harului dumnezeiesc, dar nu te grijesti deloc sa te folosești bine de acest har. <<< Va urma >>>