Martisorul - denumit "funia zilelor, saptaminilor si lunilor anului, adunate intr-un snur bicolor"- este oferit ca semn al sosirii primaverii, care a capatat in timp, forme tot mai diverse fata de traditionalul mic obiect de podoaba legat de un fir rosu cu alb; martisorul face parte din larga categorie a talismanelor daruite celor dragi de 1 martie, simbolizind iarna si vara, dar si speranta.
Traditia sarbatorii are o vechime de mii de ani; primele dovezi arheologice datind din vremea getilor. Pina la inceputul secolului al XVIII-lea sarbatoarea coincidea cu Anul Nou, sarbatorit la 1martie, inca din vremea geto-dacilor si a romanilor. Originile obiceiului se gasesc si in sarbatorile romane in cinstea zeului Marte, zeu al fertilitatii si al vegetatiei, sau in echivalentul acestora din Tracia, sarbatorile in cinstea zeului Marsyas Sileu.
In vechime, martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lina colorata, alba si neagra sau alba si albastra si era daruit in prima zi din luna martie; obiceiul martisorului este de fapt o secventa dintr-un scenariu ritual de innoire a timpului si anului, primavara, la moartea si renasterea simbolica a Dochiei.
Unele traditii, spun ca firul martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, in timp ce urca turma la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului, primavara, la nasterea timpului calendaristic.
An de an sarbatoarea de 1 Martie ne aduce speranta, optimismul, credinta in mai bine si spor la toate. Din inclestarea frigului cu razele soarelui, a intunericului cu lumina, dupa ultimile zvircoliri din zilele babelor, invinge viata, primavara, soarele.
Snurul alb si rosu cu o amuleta (banut), il legau parintii la mina copiilor, il daruiau flacaii fetelor, il schimbau fetele intre ele cu sens de urare de noroc, de sanatate. Martisorul daruit in zorii primei zile din martie se purta 9-12 zile, uneori chiar pina la vederea primului pom inflorit, apoi se atirna de ramurile inflorite, crezindu-se ca asa va fi si anul celui care l-a purtat. Banutul, insemna imbelsugarea, firele albe si rosii simbolizau fata alba ca crinul si rumena ca roza. In Banat , fetele adunau stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure sa se spele pe obraji, rostind descintecul dragobetelui de dragoste : "Floare de fraga / Din luna lui Mart / La toata lumea sa fiu draga / Uriciunile sa le desparti ".
Inapoi la blogul Lorica Mocanu, 'user_report.php?return_url=https%253A%252F%252Fcrestinortodox.ro%252Fcomunitate%252Fblog.php%253Fuser%253DLorica21%2526blogentry_id%253D2117&TB_iframe=true&height=300&width=450', '', './images/trans.gif');){kind=spacer}
Continut Inadecvat
