 Un bătrânel îmi oferă ceva dulce
Cu mult timp în urmă am mers cu mama mea la un magazin dintr-o zonă mai îndepărtătată a orașului meu. Nu mâncasem nimic și îmi era poftă de ceva dulce.
După ce am terminat cumpărăturile, eu și mama mea am pornit spre casă. Pe drum, în fața unei biserici era un bătrânel care m-a rugat să-l ajut pentru a traversa strada. În mânuța lui avea un o punguță cu bomboane și ciocolată.
Mi-a cerut să-l ajut. L-am ajutat iar mai apoi mi-a oferit punguța cu dulciuri.
Fișa care s-a capsat singură în caietul studențesc
Când eram la facultate am primit o fișă pe care am pus-o în caietul studențesc (fără s-o capsez). Am pus-o în rucsac.
Când am ajuns la căminul studențesc (la internat) acea fișă era capsată fără măcar s-o fi atins. În dimineața următoare capsele dispăruseră ca prin minune. Nimeni nu-mi umblase în rucsac.
Peste două zile era sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iași.
Vocea unui bătrânel
Eram la cămin și era noapte.
Adormisem, iar peste noapte se lăsase un întuneric neobișnuit. Dintr-o dată s-a auzit un glas de bâtrân care mi-a spus : Ce faci, drăguțule ? A doua zi, o soră (o măicuță) din mănăstirea unde e călugărită și mătușa mea îmi trimite pe Facebook : Ce faci, drăguțu' ?.
Călugărița din mănăstire îmi spusese același lucru pe care mi-l spusese acel bătrânel noaptea trecută. La acea vreme aveam evlavie la Dumnezeu Tatăl.
Eu sunt botezat creștin-ortodox și provin dintr-o familie ai cărei strămoși au fost preoți, unul dintre ei chiar mitropolit al Moldovei.
Fișa cu urmele de capse (găuri) o am și acum într-un sertar iar călugărița din mănăstire trăiește și azi. Sursă : http://www.lovetime.ro/community/credinta/alte-minuni-din-viaa-mea/ Sursă imagine : Google Images
|
|
Category:
Ortodoxia pe reddit
 Subreddit-uri :
 Comunitate dedicată Sfântului Munte Athos :
https://www.reddit.com/r/mount_athos/ Comunitate dedicată creștinilor ortodocși dar se permit întrebări și din partea celor din alte culte : https://www.reddit.com/r/OrthodoxChristianity/ Subreddit dedicat unui site oferit de unul dintre călugării de la Mănăstirea Vatoped, Sf. Munte Athos : https://www.reddit.com/r/AsceticExperience/ Subreddit special pentru români : https://www.reddit.com/r/romania
|
|
Category:
Rugăciune audio
( Link ) - - - - https://www.youtube.com/watch?v=Lt4KL_CJWX0 - - - -
|
Condacul 1 Pe mlădiţele cele sfinţite ale lui Hristos, pe râurile înţelepciunii care cu curgerea faptelor celor bune au veselit inimile credincioşilor, închipuind întrânsele râurile cele lin curgătoare ale Raiului, pe Sfinţii Petru şi Fevronia, ocrotitorii căsătoriei să îi cinstim cu evlavie, plecând ramurile gândurilor noastre cu smerenie şi înălţându-le mai apoi în cântări de : Aliluia ! Icosul 1 Cu întreagă înţelepciune vieţuind voi, Sfinţilor Petru şi Fevronia, dragostea cea duhovnicească dintre voi o aţi întărit cu neîncetata rugăciune către Hristos, Cel Ce a binevoit a vă arăta pe voi icoană a iubirii ziditoare a cetăţii mântuirii, pe care rugaţi-vă să o dobândească şi cei ce vă cinstesc pe voi aşa: Bucuraţi-vă, flori cereşti ale Luminii;
Bucuraţi-vă, legătură nestricată a iubirii;
Bucuraţi-vă, coline ale Împărăţiei cerurilor;
Bucuraţi-vă, vase sfinţite cu untdelemnul înţelepciunii;
Bucuraţi-vă, peceţi nestricate ale curăţiei;
Bucuraţi-vă, cei ce v-aţi unit într-un gând spre desăvârşire;
Bucuraţi-vă, oglinzi sfinţite ale tainelor Duhului;
Bucuraţi-vă, făclii nestinse ale evlaviei;
Bucuraţi-vă, stele ce înfrumuseţează bolta Bisericii;
Bucuraţi-vă, pildă de iubire neclătinată de ispite;
Bucuraţi-vă, că pe Hristos aţi avut Povăţuitor;
Bucuraţi-vă, că aţi iubit viaţa întru nevoinţă pentru Adevăr;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor Petru şi Fevronia, cununa cea tainică a credincioşilor bine plăcuţi Domnului ! Condacul 2 Domnitor al ţinutului Murom ai fost numit prin pronia dumnezeiască, Sfinte Petru, ca să călăuzeşti poporul cel binecredincios către Împăratul vieţii, Cel căruia cetele îngereşti Îi cântă neîncetat: Aliluia ! Icosul 2 Începutul domniei tale Sfinte Petru, a fost pus sub semnul unei cumplite neputinţe a trupului, dar Domnul, în înţelepciunea Sa de nepătruns, a îngăduit această boală, ca să te învrednicească de mare bucurie sufletească; ca unul ce ai aflat acum îndrăzneală către Hristos, roagă-te să tămăduiască durerile noastre trupeşti şi să ne unească pe toţi întru dragostea Lui desăvârşită, ca toţi într-un glas să-ţi cântăm aşa: Bucură-te, că ai răbdat fără cârtire boala;
Bucură-te, că ai dus cu smerenie crucea neputinţei;
Bucură-te, că prin scurta durere Domnul ţi-a gătit veşnica bucurie;
Bucură-te, ancoră a nădejdilor dumnezeieşti;
Bucură-te, întărire a celor cuprinşi de neputinţă;
Bucură-te, piatră nesfărâmată a rugăciunii;
Bucură-te, căci toată nădejdea ţi-ai pus în mila Domnului;
Bucură-te, vas plin de mirul tainic al înţelepciunii;
Bucură-te, vrednic domnitor al Muromului;
Bucură-te, carte întru care s-a scris voia dumnezeiască;
Bucură-te, a credincioşilor apărător în primejdii;
Bucură-te, că ne ajuţi a ne păzi de cursele ispitelor;
Bucură-te, Sfinte Petru, piatră neclintită a mărturisirii iubirii lui Hristos ! Condacul 3 Tulburarea bolii trupeşti ai primit-o fără cârtire, toată nădejdea ta punându-o către Hristos, Cel Ce a auzit suspinurile tale în patul durerii şi ţi le-a alinat cu cântări de: Aliluia ! Icosul 3 Unul dintre cei ce slujeau la curtea domnitorului auzise de fiica unui prisăcar ce era foarte iscusită în vindecarea bolilor cu ierburi; chemată fiind în ajutorul tău Sfinte Petru, cu dragoste a venit să te ajute, făcându-se pildă de bunătate celor ce o laudă aşa: Bucură-te, că înţelepciunea ta ai pus-o în slujba binelui ;
Bucură-te, că eşti numărată cu doctorii fără de arginţi;
Bucură-te, bunătate ce covârşeşte hotarele firii;
Bucură-te, că numai cu ierburi vindecai neputinţele trupului;
Bucură-te, că ai căutat cu milă şi spre domnitorul încercat în boală;
Bucură-te, că Hristos te-a luminat ca să îl vindeci;
Bucură-te, că cele cereşti ai iubit mai mult decât lumea;
Bucură-te, că vârsta nu ţi-a fost piedică spre virtute;
Bucură-te, că bolile trupului le biruiai cu iscusinţa ta;
Bucură-te, că şi durerile noastre le risipeşti cu rugăciunea;
Bucură-te, că ţi-ai mutat dorirea la cele cereşti;
Bucură-te, oglindă a nevinovăţiei;
Bucură-te, Sfântă Fevronia, înţeleaptă călăuzitoare către Împărăţia cerurilor ! Condacul 4 Cu frumuseţea trupului şi mai ales cu smerenia duhului ai strălucit Sfântă Fevronia, având pentru aceasta pururea asupra ta binecuvântarea lui Dumnezeu Căruia Îi cântai neîncetat cu mulţumire: Aliluia ! Icosul 4 Cu multă milostivire ai fost îngrijit Sfinte Petru, de fiica cea înţeleaptă a prisăcarului şi te-ai veselit cu duhul văzându-o pe aceasta împodobită cu toată virtutea; dar şi tu cu evlavie şi recunoştiinţă ai mulţumit Domnului pentru darul primit, iar noi îţi cântăm cu mulţumire pentru mijlocirea ta pentru noi aşa: Bucură-te, că Domnul te-a luat sub aripile bunătăţii Sale;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de cercetarea milei dumnezeieşti;
Bucură-te, că te-ai izbăvit din valurile bolii;
Bucură-te, luceafăr prea frumos al Înţelepciunii;
Bucură-te, că boala te-a dus pe cărarea bucuriei;
Bucură-te, că te-ai veselit de ajutorul fetei celei milostive;
Bucură-te, că ai biruit boala cea cumplită;
Bucură-te, că Hristos te-a încununat pentru răbdarea ta;
Bucură-te, risipirea întristării celor căzuţi;
Bucură-te, mângâierea celor asupriţi;
Bucură-te, raza bucuriei celor suferinzi;
Bucură-te, că Mântuitorul ţi-a revărsat râuri de tămăduiri;
Bucură-te, Sfinte Petru, piatră neclintită a mărturisirii iubirii lui Hristos ! Condacul 5 Cunoscând îndeaproape Sfinte Petru, frumuseţea cea sufletească a cinstitei Fevronia, a răsărit în inima ta spicele dragostei celei adevărate pe care îngerii o binecuvintează, slăvind pe Ziditorul în cântări de: Aliluia ! Icosul 5 Punând dragostea mai presus de toate, Sfântul Petru a voit a se căsători cu tine, înţeleaptă Fevronia, deşi nu erai cheaghină, înfruntând toate reproşurile celor supuşi tradiţiei; iar noi, buna lui hotărâre lăudând, te mărim pe tine cu laude ca acestea: Bucură-te, vas al cucerniciei;
Bucură-te, că te-ai adăpat din înţelepciunea Duhului;
Bucură-te, că ai defăimat cugetările lumeşti;
Bucură-te, că Hristos ţi-a răsplătit smerenia cea multă;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi soţie domnitorului;
Bucură-te, că ai căutat mai întâi Împărăţia cerurilor;
Bucură-te, că te-ai ostenit pe căile Vieţii;
Bucură-te, că ai avut inimă milostivă spre toţi;
Bucură-te, că ai strălucit mai ales cu frumuseţea sufletului;
Bucură-te, palat veselitor al Stăpânului tuturor;
Bucură-te, oglindă a frumuseţilor Duhului;
Bucură-te, cununa celor iubitori de înţelepciune;
Bucură-te, Sfântă Fevronia, înţeleaptă călăuzitoare către Împărăţia cerurilor ! Condacul 6 Boierii cei plini de pizmă nu au suferit să te vadă pe tine Sfântă Fevronia, în cinstea de cheaghină, fiind luată dintre oamenii de rând şi nu au ştiut să cânte Domnului cu mulţumire : Aliluia ! Icosul 6 Sufletul tău era sfâşiat de durere pentru răutatea boierilor Sfinte Petru, căci aceştia nu înţelegeau că podoaba virtuţilor este de mai mare preţ la Dumnezeu decât moştenirea unui nume de cinste; însă noi, lăudând buna ta înclinare a inimii, te cinstim cu aceste cununi de laude : Bucură-te, că ai urmat cărarea voii dumnezeieşti;
Bucură-te, că mireasă plăcută Domnului ai ales;
Bucură-te, că ai lepădat sfatul cel rău al boierilor;
Bucură-te, că ai primit-o pe soţia ta ca pe un dar de la Domnul;
Bucură-te, că ai deschis ochii sufletului spre vederea adevărului;
Bucură-te, că ai trecut puntea dragostei celei adevărate;
Bucură-te, că ai ales calea căsătoriei spre sfinţire;
Bucură-te, că ai trecut peste ispitele vrăjmaşilor;
Bucură-te, că te-ai mirat de răutatea lor;
Bucură-te, că ai urmat până la capăt gândul cel bun;
Bucură-te, că te-ai împotrivit cugetelor omeneşti;
Bucură-te, că ai moştenit Împărăţia cea de sus;
Bucură-te, Sfinte Petru, piatră neclintită a mărturisirii iubirii lui Hristos ! Condacul 7 Boierii cei robiţi răutăţii ţi-au cerut ţie Sfinte Petru, să îţi părăseşti soţia, dar tu ascultând de legea Domnului, te-ai împotrivit gândului celui rău, cântând lui Dumnezeu: Aliluia ! Icosul 7 Din cetate aţi fost izgoniţi ca nişte rău făcători, dar legătura dragostei dintre voi şi mai mult s-a întărit, având pe Hristos pururea îndrumător pe căile vieţii; răbdarea ta lăudând Sfântă Fevronia, te mărim cu cântări ca acestea: Bucură-te, că dispreţul boierilor ai răbdat cu bunătate;
Bucură-te, că nu te-ai speriat de aspra prigonire;
Bucură-te, că ai luptat până la capăt pentru dragostea cea curată;
Bucură-te, că nu ai luat în seamă vorbele cele rele;
Bucură-te, că ai udat cu lacrimi floarea dragostei tale;
Bucură-te, că pe Hristos ai avut întărire;
Bucură-te, că nu ai vânat slava cea deşartă;
Bucură-te, că ai căutat dragostea cea duhovnicească;
Bucură-te, că deasupra răzbunării te-ai purtat;
Bucură-te, că Domnului ai înfăţişat durerile tale;
Bucură-te, că întristarea nu te-a biruit;
Bucură-te, pildă pentru soţiile cele înţelepte;
Bucură-te, Sfântă Fevronia, înţeleaptă călăuzitoare către Împărăţia cerurilor ! Condacul 8 Mâhnirea te-a cuprins pe tine Sfinte Petru, când ai văzut răutatea boierilor celor ce v-au scos afară din cetatea, dar inima ta se veselea de înţeleptele cuvinte ale soţiei tale, care cânta Domnului: Aliluia ! Icosul 8 Într-o barcă aţi pornit la drum, călătorind pe marea învolburată a vieţii în aceeaşi barcă a iubirii celei înfloritoare; iubirea ta cea neclintită faţă de soţie lăudam Sfinte Petru, cinstindu-te pe tine aşa: Bucură-te, că ai preţuit mai mult iubirea soţiei;
Bucură-te, că poruncile lui Hristos ai păzit;
Bucură-te, că spinii prigonirii ai răbdat;
Bucură-te, că nu te-ai întristat de pierderea domniei;
Bucură-te, că dragostea soţiei mai mult ai preţuit;
Bucură-te, pildă de jertfă în urmarea pe Cruce;
Bucură-te, că îngerii te întăreau pe drumul pribegiei;
Bucură-te, că legiuita căsnicie ai iubit;
Bucură-te, că ai preţuit virtuţile Sfintei Fevronia;
Bucură-te, că nu te-ai lăsat biruit de slava omenească;
Bucură-te, că Domnul te-a cercetat întru mâhnirea ta;
Bucură-te, că ai stins focul durerii cu ale credinţei cuvinte;
Bucură-te, Sfinte Petru, piatră neclintită a mărturisirii iubirii lui Hristos ! Condacul 9 Pe soţul tău ai îmbărbătat cu înţelepte cuvinte Sfântă Fevronia, mângâind sufletul lui întristat de răutatea boierilor, iar noi tăria ta duhovnicească mărind, cântăm Domnului: Aliluia ! Icosul 9 Înţeleptele tale cuvinte, cinstită Fevronia, ca o miere înţelegătoare s-au aşezat în fagurele sufletului soţului tău, îndulcindu-i amărăciunea prigonirii; şi pe noi ne cercetează în durerile noastre cu rugăciunile tale, ca să te cinstim cu dragoste aşa: Bucură-te, că după cuvântul Domnului ai mângâiat pe soţul tău;
Bucură-te, sprijin neclintit al Sfântului Petru;
Bucură-te, comoară a dragostei celei adevărate;
Bucură-te, jertfă bine primită înaintea Domnului;
Bucură-te, cinstea soţului tău smerit;
Bucură-te, liman al celor înviforaţi;
Bucură-te, întărirea soţiilor celor credincioase;
Bucură-te, înţelepţirea cea tainică a fecioarelor;
Bucură-te, lumina călăuzitoare a celor încercaţi în ispite;
Bucură-te, că alungi norul ispitelor din familii;
Bucură-te, că eşti grabnică rugătoare în necazuri;
Bucură-te, că întăreşti dragostea binecuvântată dintre soţi ;
Bucură-te, Sfântă Fevronia, înţeleaptă călăuzitoare către Împărăţia cerurilor ! Condacul 10 Furtuna necazurilor s-a abătut asupra cetăţii Muromului din pricina nedreptăţii săvârşite de boieri, dar voi în taină vă rugaţi Domnului ca să se descopere dreptatea dumnezeiască, strigând cu glasul inimii: Aliluia ! Icosul 10 Norodul cel mişcat de tristele întâmplări petrecute în cetate a pus necazurile pe seama nedreptăţii săvârşite de boieri şi a cerut întoarcerea voastră la domnie; bucurându-ne de lucrarea dreptăţii dumnezeieşti, mult răbdătorule Petru, pe tine te lăudăm aşa: Bucură-te, că ai preţuit dragostea mai mult decât slava omenească;
Bucură-te, că te-ai întărit pe piatra răbdării;
Bucură-te, că aspre mustrări ai răbdat cu îngăduinţă;
Bucură-te, că ai înfruntat viforul prigonirii;
Bucură-te, că odihnă sufletului ai aflat lângă a ta soţie;
Bucură-te, icoană a jertfirii pentru cei căsătoriţi;
Bucură-te, liman al celor nedreptăţiţi;
Bucură-te, că de pocăinţa vrăjmaşilor te-ai bucurat;
Bucură-te, că ai fost iarăşi primit în cetate;
Bucură-te, pecete a dragostei celei bine roditoare;
Bucură-te, lumina celor prigoniţi;
Bucură-te, ruşinarea celor învechiţi în răutate;
Bucură-te, Sfinte Petru, piatră neclintită a mărturisirii iubirii lui Hristos ! Condacul 11 Cu slavă şi cinste, ca nişte biruitori întru răbdare, v-aţi întors în cetatea Muromului şi cu faptele milosteniei aţi strălucit, cântând neîncetat Celui Milostiv cu dragoste: Aliluia ! Icosul 11 Iubirea voastră de săraci şi alergarea pe cărările virtuţii v-a arătat pe voi icoane ale frumuseţii dumnezeieşti, cu razele căreia luminaţi-ne şi pe noi; iar tu, Sfântă Fevronia, primeşte de la noi cununi de cântări ca acestea: Bucură-te, slava Sfântului Petru;
Bucură-te, plinitoare osârdnică a poruncilor dumnezeieşti;
Bucură-te, că te-ai îngrijit de cei săraci;
Bucură-te, poarta de scăpare a celor necăjiţi;
Bucură-te, biruitoare desăvârşită asupra patimilor;
Bucură-te, că ai umplut pe cei săraci de bucurie;
Bucură-te, că ai mângâiat pe cei îndureraţi;
Bucură-te, candela cea nestinsă a credinţei;
Bucură-te, bucuria nevoitorilor pentru Hristos;
Bucură-te, căci cu dulci cuvinte ai alungat întristarea;
Bucură-te, că te-ai purtat deasupra valurilor ispitelor;
Bucură-te, povăţuitoare luminată a celor întunecaţi;
Bucură-te, Sfântă Fevronia, înţeleaptă călăuzitoare către Împărăţia cerurilor ! Condacul 12 Mai înainte de sfârşitul vostru pământesc, haina călugărească aţi îmbrăcat, râvnind a vă muta la cele cereşti purtând haină albă a sufletului, prin care având asemănarea îngerească să cântaţi Domnului: Aliluia ! Icosul 12 Întru aceeaşi zi şi în acelaşi sicriu aţi fost înmormântaţi, ca să vă înfăţişaţi Domnului uniţi cu legătura iubirii, primind de la toţi cununi de laude ca acestea : Bucuraţi-vă, rugători neîncetaţi pentru întărirea familiilor;
Bucuraţi-vă, solitorii noştrii către Părintele ceresc;
Bucuraţi-vă, cei ce mijlociţi pentru unirea noastră întru iubire;
Bucuraţi-vă, stele neapuse ale înţelepciunii cereşti;
Bucuraţi-vă, temelie a bucuriei noastre;
Bucuraţi-vă, pilde neîncetate de bunăcuviinţă;
Bucuraţi-vă, flori neveştejite ale Raiului;
Bucuraţi-vă, ocrotitorii tinerilor căsătoriţi;
Bucuraţi-vă, neîncetată pildă de jertfire plină de iubire;
Bucuraţi-vă, turnuri neclintite ale Împărăţiei;
Bucuraţi-vă, că acum vă desfătaţi întru lumina veşniciei;
Bucuraţi-vă, cărări sfinţite ale Adevărului;
Bucuraţi-vă, Sfinţilor Petru şi Fevronia, cununa cea tainică a credincioşilor bine plăcuţi Domnului ! Condacul 13 O, Sfinţilor Petru şi Fevronia, icoana iubirii jertfitoare, cei ce aţi păzit nestricată de mulţimea ispitelor legătura dragostei voastre binecuvântate, întăriţi şi sufletele noastre pe piatra iubirii duhovniceşti, apăraţi cetatea familiilor noastre de toată tulburarea vrăjmaşului, păzindu-ne de săgeţile ispitelor, ca să cântăm fără încetare Domnului : Aliluia !
|
 Nașterea Domnului (25 decembrie) www.crestinortodox.ro/sarbatori/nasterea-domnului-craciunul/
|
 "Mă aflam la părintele împreună cu încă doi oameni. Pe unul dintre ei, starețul l-a lovit ușor cu palma peste obraz, apoi a spus : - Părinte binecuvintează. - Dar eu nu sunt părinte ! - Nu ești părinte ? Da ? Au trecut ani de atunci. Acum, acel om este egumen.
Unei fete care venise cu noi, i-a dat o foaie cu note muzicale. Ea s-a mirat : pentru ce e această foaie ? Doar ea e pictoriță, nu cânta, nu știa notele. Acum acea fată este canonarhă [dirijor de cor bisericesc] la o mănăstire." Arhimandritul Ambrozie Iurasov Starețul Nicolae Gurianov, apostolul dragostei dumnezeiești
Olga Rojniova, editura Meteor Publishing pagina 76
|
Sfânta Matrona (Nikonova) (22 noiembrie 1881 - 2 mai 1952) Sfânta Matrona a venit pe lume în anul 1881, în satul Sebino din ținutul rusesc Tula. Părinții ei, Dimitrie și Natalia, țărani foarte evlavioși și cinstiți, au dus o viață foarte modestă alături de cei patru copii ai lor, Matrona fiind cea mai mică, dobândită pe când părinții nu mai erau tineri. Până să o nască, mama se gândea să o ducă la orfelinat, însă la scurt timp i s-a arătat în vis o pasăre albă cu chip de om și cu ochii închiși, așezată pe mâna ei dreaptă. Luând visul acesta drept semn de mustrare, femeia temătoare de Dumnezeu a reunțat să-și mai lase copila la orfelinat. Deși s-a născut fără vedere, mama sa a iubit-o nespus de mult. Încă de la început Dumnezeu a dorit să descopere pe vasul Său cel ales; în vremea afundării în apa Botezului, s-a văzut un nor de tămâie cu bună mireasmă ridicându-se din cristelniță. Mai mult, pe pieptul pruncei se putea vedea o ridicătură în semnul crucii. Miercurea și vinerea nu se alăpta, ci dormea toată ziua. Întrucât din naștere era lipsită de vedere, copiii adesea o batjocoreau, pricină pentru care încă din copilărie se ferea de oameni, încetând să mai iasă din casă și dăruindu-se rugăciunii și cugetării la cele dumnezeiești. Locuind în apropierea bisericii satului, mergea la toate slujbele, stând neclintită și învățând toate cântările. Chiar dacă îi lipsea vederea cea din afară, vederea cea duhovnicească a făcut-o să iubească nespus de mult icoanele, astfel că în camera sa întregul perete de sus până jos era plin de icoane în fața cărora ardeau neîncetat candele și dinaintea cărora se ruga îndelungate ceasuri, cuprinzând în inima sa de copil întreaga lume. Pe când avea 6-7 ani, s-au arătat darurile duhovnicești primite de la Dumnezeu, prin care putea vedea limpede gândurile și păcatele oamenilor. Datorită purtării de grijă a boierului satului, Sfânta Matrona a făcut pelerinaje la Kiev, Moscova și Sankt Petersburg. Acolo, intrând în Catedrala unde slujea Sfântul Ioan de Kronstadt (✞ 1908), acesta a poruncit ca poporul să se dea la o parte și să îi facă loc tinerei Matrona, pe atunci de numai 14 ani, numind-o "al optulea stâlp al Rusiei", cuvinte prin care o arăta ca una dintre puținii rugători pentru patria care avea să fie cuprinsă de persecuția ateistă bolșevică. Pe când avea 17 ani, Sfânta Matrona nu a mai putut merge. Din acea clipă a stat tot restul vieții mai mult întinsă pe pat, dăruindu-se cu mai multă osârdie rugăciunii, postirii și mângâierii celor ce veneau la ea. Curând au sosit vremuri grele și tulburi peste Rusia: revoluția, confiscarea pământurilor și foametea. În anul 1925, pe când avea 40 de ani, Sfânta a venit în Moscova, locuind pe rând în diferite case ale creștinilor, dar fără a se înregistra oficial, întrucât era căutată pentru a fi arestată. Viețuind aproape trei decenii în capitala Rusiei, ea a fost o mare rugătoare, săvârșind acea slujire duhovnicească, prin care a întors pe calea mântuirii mulțime de oameni. La ea veneau zilnic oameni pentru a primi izbăvire de mâhniri și necazuri, dar și vindecare de boli. Fericita îi liniștea, îi mângâia pe cap, îi însemna cu sfânta cruce și le spunea cuvinte de încurajare ori se ruga pentru ei. Povățuirile fericitei arătau însemnătatea discreției și a smereniei. Îndemna pe credincioși, ca, atunci, când merg la preot sau duhovnic pentru sfat, să se roage ca Domnul să-l înțelepțească, încăt să primească îndrumarea potrivită și să evite a merge de la un preot la altul. Pe cei foarte râvnitori îi povățuia să nu se deosebească de ceilalți oameni printr-o înfățișare exterioară aparte. Ținea mult la purtarea răbdătoare de necazuri. Sfătuia ca, la slujbe, privirea să nu caute spre nimeni, ochii să fie închiși sau îndreptați către o icoană dn biserică. Sfânta a primit oamenii credincioși care o căutau pentru sfat și mângâiere sufletească, pâna la sfârșitul vieții, cu totul dezinteresată de vreun avantaj material. În ultimele zile de suferință, a fost spovedită de duhovnic și a primit cu smerenie Sfintele Taine. La 2 mai 1952, s-a mutat în lăcașurile cele de sus, iar la 8 martie 1998, au fost descoprite moaștele sale nestricate, răspândit bună mireasmă, care au fost așezate în mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova. La 2 mai 1999, fericita Matrona a fost trecută în rândul sfinților, cinstirea sa răsândindu-se apoi în lumea întreagă, datorită mulțimii de minuni săvârșite credincioșilor. Pentru ale ei sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
- Extras din Viața, Acatistul și Paraclisul SFINTEI MATRONA de la Moscova - - Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă -
|
Veaceslav Sergheevici Krașeninikov (rusă Вячесла́в Серге́евич Крашени́нников n. 22 martie 1982, Iurga, URSS – d. 17 martie 1993, Cebarkul, Rusia), cunoscut și cu supranumele Îngerul rus, a fost un băiat care a murit la vârsta de 10 ani și pe care unii îl consideră făcător de minuni și profet, făcând minuni și după moarte. Biserica Ortodoxă Rusă l-a catalogat drept eretic și „profet mincinos”; cu toate acestea la mormântul lui din orașul Cebarkul se adună numeroși pelerini.
S-a născut pe 22 martie 1982 în orașul Iurga (regiunea Kemerovo), fiind botezat în orașul Taiga din aceiași regiune.
Din cauză că tatăl său era ofițer, familia sa s-a mutat de câteva ori într-o altă reședință. Slavik (Slavocica) nici nu avea un an atunci când s-a mutat cu familia în RDG (în legătură cu serviciul tatălui său în Grupul forțelor sovietice în Germania).
Iar atunci când familia s-a mutat la un nou post al tatălui său în Munții Urali, Slavik avea mai puțin de 5 ani. Ultimii ani din viață și-a petrecut în orașul Cebarkul din regiunea Celeabinsk. Acesta nu a mers la grădiniță, însă a mers la școala nr. 4 din Cebarkul. Pentru un timp, Slavik împreună cu mama sa au locuit singuri într-un apartament din Cebarkul, deoarece tatăl său atunci lucra în Șadrinsk iar fiul cel mare, Constantin, a mers la armată. Conformându-ne cu amintirile publicate de mama sa ulterior, Slavik a fost în multe privințe un copil neobișnuit. În concluzia comisiei de experți ai Departamentului Misionar al Diocezei din Celeabinsk, acesta este caracterizat prin spusele mamei lui și a altor admiratori : “Băiatul, conform amintirilor publicate de mama sa, provenea dintr-o familie ortodoxă, avea aspect angelic, a fost extrem de bun, ascultător, inteligent, pios, devotat; În plus, el a avut cunoștințe diferite și abilități supranaturale de la o vârstă fragedă: proorocea, diagnostica și trata diferite boli. Acești din urmă factori au atras atenția locuitorilor din Cebarkul și a celor din Miass iar apoi a vizitatorilor. Potrivit rudelor, băiatul a fost luat de două ori la Mănăstirea Sfânta Treime a Sfântului Sergiu, unde a avut discuții lungi cu starețul Naum iar darul lui de vindecare a fost certificat ca fiind «dumnezeiesc».” Moare acasă pe 17 martie 1993 la 04:50 dimineața de cancer de sânge cu 5 zile înainte de a împlinii 11 ani. Înmormântarea a avut loc pe 19 martie.
Pentru rugăciunile Îngerului Slavocica, Doamne Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi, păcătoșii !
|
|
Category:
Arta sacră în Biserica Ortodoxă
|
Nu a supărat pe nimeni
Schiarhimandrit Paisie Semionov - Petru Vasilievici - 1924 - 2000
Schiarhimandritul Paisie (Semionov Petru Vasilievici, 1924-2000) s-a născut în anul 1924 într-o familie de țărani în cătunul Patorki al raionului Pskov din regiunea Pskov. Finalizându-și cursul de învățământ la școala primară a satului, a muncit acasă în gospodărie.
În anul 1944, Petru Semionov a fost mobilizat în Arma Roșie și a luptat cu nemții mai bine de un an. Aa fost grav rănit și contuzionat. A zăcut mai mult de o zi și o noapte acoperit cu pământ de la explozia proiectilului. După un tratament îndelungat, pe 15 octombrie 1945, Petru Semionov a intrat la Mănăstirea Pecerska din Pskov, unde a avut diverse ascultări, în special de ajutor la Sfântul Altar.
În anii următori, a fost tuns în monahism cu numele de Paisie și a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah de către Episcopul de Pskov și Porhov, Ioan (Razumov).
A slujit vreme de 45 de ani într-o biserică de lemn a parohiei cu hramul Sfântului Proroc Ilie din cătunul Yushkovo al raionului Peciora.
Atunci când îl felicitam pe părintele pentru jubileul slujirii în biserica Sfântului Ilie, una dintre enoriașe l-a descris pe părintele Paisie prin următoarele cuvinte : "El nu a supărat pe nimeni...".
Pe 29 decembrie 1999, fiind extrem de extenuat, arhimandritul Paisie a fost tuns în Schima Mare și și-a svârșit viața la infirmieria mănăstirii.
Pentru rugăciunile Preacuviosului nostru părinte schiarhimandrit Paisie, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne și mântuiește-ne pe noi păcătoșii !
|
Schiegumenul Sava (Ostapenko Nicolai Miahilovici, 1898-1980) săvârșea cu evlavie sfintele slujbe și propovăduia rugăciunea.
Despre bătrânul schiegumen Sava s-a scris, prin râvna fiilor lui duhovnicești, o mulțime de cărți minunate.
Aș vrea să vă povestesc despre marele bine duhovnicesc făcut de egumenul Sava pentru Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului Pecerska din Pskov.
În anul 1960, prin Ordonanța emisă de Arhiepiscopul de Pskov și Velikiye Luki, Ioan, egumenul Sava a fost rechemat de la slujirea în parohie la Mănăstirea Pecerska din Pskov și numit îndrumător al citirii neîntrerupte a Psaltirii. La Mănăstirea Pecerska din Pskov, în timpul rămas liber între slujbele bisericești, după tradiția veche, se citește Psaltirea. În felul acesta, timp de 24 de ore fără întrerupere, neîncetat, la mănăstire se face rugăciune pentru întreaga lume. Citirea Psaltirii se face după un anumit orar afișat în biserica Sfântului Lazăr a mănăstirii.
Timp de 20 de ani, bătrânul, în afară de îndrumarea duhovnicească acordată miilor de oameni care veneau la el, cârmuia citirea neîncetată a Psaltirii. De asemenea, schiegumenul Sava pomenea la Psaltire numele rudelor răposate ale viețuitorilor mănăstirii. Îmi aduc aminte cum și-a notat numele buneilor mei - Protoiereul Petru și Iereul Vasile cel ucis - pentru pomenire la Psaltirea citită neîncetat.
După prima "Slavă" erau pomeniți pentru sănătate iarharhii Bisericii Ortodoxe Ruse, obștea și toți creștinii ortodocși, iar la a doua "Slavă", pentru cei adormiți, se pomeneau numele viețuitorilor mănăstirii și o mulțime de alte nume ale fiilor duhovnicești ai bătrânului părinte. După cuvitenele vrednicului de pomenire arhimandritul Natanail, citirea neîncetată de către enoriași a Psaltirii, în anii de represiune, a salvat bisericile de la închidere chiar și la Moscova. Citirea neîntreruptă a Psaltirii a contribuit la salvarea de la închidere a lăcașului nostru în timpul prigoanelor hrușcioviene.
Pe când eram încă în 1971, mi s-a întipărit în memorie predica părintelui Sava spusă de acesta în ziua de Rusalii, în catedrala Sfântului Mihail. Mai exact, un exemplu ziditor din povățuirile sale. La sfârșitul predicii egumenul Sava a spus că în momentele de greutate este bine să se spună de trei ori rugăciunea "Împărate ceresc", și Domnul îl va povățui pe om. Și starețul a dat un exemplu din viața uneia dintre fiicele sale duhovnicești, care avea nevoie să cumpere niște lemne pentru cuptor. Femeia a început să caute un vânzător de lemne prin intermediul cunoștintelor sale. La un moment dat, a venit la ea un bărbat și i-a propus o mașină cu lemne. Inima femeii simțea o oarecare tulburare. Ea și-a adus aminte de sfatul părintelui Sava pentru asemenea situații, a plecat în altă cameră și a spus acolo de trei ori rugăciunea "Împărate Ceresc".
După rugăciune, în inima ei a apărut gândul : "Nu trebuie să iau aceste lemne !". Ea a ieșit la vânzător și i-a spus : "Nu voi lua de la dumneavoastră lemnele, m-am răzgândit". A mai trecut un timp oarecare - o oră sau două - și a apărut, cum spunea părintele Sava, "apărătorul ordinii publice", milițianul, care a întrebat : "Doamnă, dumneavoastră ați cumpărat lemne ?". Ea i-a răspuns : "Nu, domnule milițian, nu am luat lemne". El i-a explicat : "Chiar acum, pe strada dumneavoastră a trecut un bărbat care le propunea tutuor de vânzare niște lemne furate.".
În anul 1973, egumenul Sava a fost tuns în Schima Mare de către starețul mănăstirii, arhimandritul Alipie.
Sfârșitul schiegumenului Sava a fost unul fericit. În acea zi de neuitat, Liturghia de dimineață a fost slujită în catedrala Adormirii Maicii Domnului de către arhimandritul Serafim. Am slujit cu el împreună cu câțiva ieromonahi. Atunci când rânduiala Liturghiei a ajuns la ectenia "Doctorul sufletelor și al trupurilor", părintele Serafim pomenea doar un singur nume : "bolnavul schiegumen Sava, bolnavul schiegumen Sava...". Cred că părintele a repetat de vreo patruzeci de ori acest nume și a citit cu punctualitate toate pomelnicele.
După ce s-a terminat canonul Euharistic, părintele Rafail, care în acea vreme era ajutor de protosinghel, a luat Sângele Cel de Viață făcător al lui Hristos în cutiuța cu Sfintele Daruri și s-a dus să-l împărtășească pe părintele Sava. Noi am terminat slujba, ne-am dat jos veșmintele, și cineva a venit să ne spună : "Schiegumenul Sava a trecut la Domnul...". Clopotele care s-au tras ne-au confirmat aceste cuvinte. Apoi a început Litughia târzie unde deja ne-am rugat pentru odihna părintelui schiegumen Sava.
Cred că, datorită rugăciunii deosebite a părintelui Serafim, a obștii, a fiilor duhovnicești, atunci când la rugăciunea "Doctorul sufletelor și trupurilor..." aproape de patruzeci de ori s-a repetat numele bolnavului schiegumen Sava, Domnul a prelungit viața starețului cu câteva zeci de minute pentru ca să reușească să-l împărtășească cu Trupul și Sângele cel de viață dătător al Domnului. Părintele Sava și-a pregătit din timp pentru înmormântarea sa tot, inclusiv cartea "Prohodirea monahilor" editată de tipografie. Un mare număr de oameni au venit la înmormântarea schiegumenului Sava. Slavă Domnului, schiegumenul Sava trăiește și acum în amintirea oamenilor, iar la mănăstiri și la parohii, de ziua trecerii sale la cele veșnice și de ziua numelui său, se oficiază la cerere Litughii de pomenire.
Într-o zi s-a întâmplat următorul lucru :
Seara, treceam pe lângă fântâna din curtea mănăstirii noastre, iar în întâmpinarea mea venea un tânăr bărbierit cu lanț de aur și o cruce la piept. El s-a oprit și m-a întrebat : "Cum aș putea să ajung locul de înmormântare al schiegumenului Sava ?". Eu i-am explicat : "Știți, peșterile îndepărtate sunt închise acum. Ați putea să mergeți să vă închinați la moaștele starețului Simeon din biserica Întâmpinării Domnului, unde are loc slujba acum". "Nu, nu mi-a răspuns bărbatul, trebuie să ajung doar la părintele Sava, deoarece el ste cel mai <<avansat>>.". Eu am zâmbit și am chemat ghidul care l-a condus pe acel pelerin la părintele cel "avansat", la părintele Saava de la peșterile cele îndepărtate.
Pe fațada mormântului părintelui Sava s-a făcut o nișă unde stătea o candelă, dar, din păcate, admiratorii părintelui au început să rupă bucăți din fațadă pentru binecuvântare, astfel încăt a început să se descopere interiorul mormântului. A trebuit să se acopere nișa cu niște cărămizi pentru păstrare rămășițelor părintelui. Odihnește-l, Doamne, pe părintele schiegumen Sava !
Pentru rugăciunile preacuviosului părintelui nostru Sava, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi !
Fragment din Fiți desăvârșiți - Patericul Lavrei Peșterilor de la Pskov
Arhimandritul Tihon (Secretariov)
Paginile 66-71
|
Preacinstirea Maicii Domnului sau a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu 
Cinstirea ce i se dă Sfintei Fecioare Maria se numește supravenerare sau preacinstire și este mai înaltă decât cea acordată tuturor sfinților.
Temeiuri ale cinstirii :
1. Dumnezeu a încunoștiintat pe protopărinți că mântuirea avea să răsară prin femeie (Facerea. 3:15; Isaia. 7:14) a profețit că Mântuitorul se va naște din Fecioară. 2. Fecioara Maria a fost cinstită în diferite împrejurări de către : a ) Dumnezeu care a ales-o Maica Fiului Său;
b ) îngerul Gavriil (Luca. 2:28-29);
c ) Elisabeta, mama lui Ioan Botezătorul, care a numit-o "binecuvântată între femei" și "Maica Domnului meu" (Luca. 1:40-43);
d ) mulțimile care ascultau pe Iisus (Luca. 11:27-28);
e ) ea însăși a mărturisit Elisabetei "iată de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a dat mie mărirea Cel puternic" (Luca. 1:48-49);
f ) Dumnezeiescul său Fiu (Luca. 2:51; Ioan. 2:3-10; Ioan. 19:26-27);3. Numele Fecioarei Maria, înseamnă Doamnă, Stăpână. Psalmistul o numește "aleasa Domnului" și "regina" care stă de-a dreapta, îmbrăcată în haină aurită și prea înfrumusețată (Psalmi. 45:10-18). 4. Nașterea mai presus de fire a Mântuitorului a păstrat neatinse pecețile fecioarei, Maica Domnului rămânând fecioară și după naștere. Acest lucru l-a profețit Iezechiel (44:1-3). 5. Biserica, adresându-i rugăciuni, o numește "Împărătească", Maică, Pururea fericită, Prea-nevinovată, Biserică sfințită, Rai cuvântător, Ușă cerească, Lauda fecioarei ș.a.
În decursul anului bisericesc Biserica i-a stabilit 4 sărbători mari, socotite între Praznicele Împărătești : Nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (8 septembrie); Intrarea în biserică (21 noiembrie); Bunavestire (25 martie); Adormirea Maicii Domnului (15 august).
Romano-catolicii au exagerat cultul Maicii Domnului, dezvoltând doctrina matriologiei, care amplifică rolul Sf. Fecioare în iconomia mântuirii. Ei au oficializat ca dogmă teologumena despre imaculata concepție a Sfintei Fecioare Maria (Fecioara a fost păstrată curată de orice întinăciune a păcatului strămoșesc). Biserica Romano-Catolică a decretat-o pe Fecioara Maria "Mater Ecclesiae" (mama Bisericii).Fragment din "Admiterea în facultățile de Teologie Ortodoxă"
Ediție îngrijită de diacon lector universitar Pavel Cherescu
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Oradea
Editura Buna Vestire
Beiuș, 1997
|
|
|
