Porunca milosteniei nu a fost data numai pentru cei bogati , ci si pentru cei care au putin , ba chiar si pentru cei care abia reusesc sa-si cistige piinea cea de toate zilele . Pentru ca nimeni nu este atit de sarac , incit sa nu aiba cei doi bani ai vaduvei din Evanghelie (Marcu 12,42). Celui care da ceva din putinul pecare il are , se poate sa i se socoteasca mai mult decit celor care dau mult , din multele lor bogatii . Valoarea milosteniei nu depinde de cit dam , ci de gindul cu care dam . Pentru a face milostenie , nu avem nevoie de bani , ci de bunavointa ; cind avem bunavointa , nu conteaza ca suntem saraci ; cind ne lipseste bunavointa , nu ne ajuta cu nimic faptul ca suntem bogati . Si cu adevarat , atunci cind facem milostenie , averea noastra nu se imputineaza , ci sporeste . Daca omul care primeste ceva de la noi ne rasplateste binefacerea , cu atit mai mult va face lucrul acesta Hristos . "Cel ce are mila de sarman imprumuta Domnului (Solomon19,17)". Milostenia este una din cele mai importante fapte bune , care ajuta , intareste si da viata rugaciunii , postului si oricarei alte virtuti ; la ce iti foloseste postul daca esti om fare mila ? ;  la ce-ti foloseste rugaciunea , daca nu iubesti? ;  la ce iti foloseste sa ai trupul curat  daca inima ta este de piatra ? ;  de aceea , nevointele noastre sunt primite de Dumnezeu atunci cind sunt insotite de milostenie . Pentru ca si noi sa fim miluiti de catre Domnul , sa fim milostivi cu semenii nostri ; pentru ziua Judecatii sa adunam averi in cer , averi care vor putea sa stinga focul iadului si sa ne daruiasca lumina dumnezeiasca , adica viata si fericirea vesnica , caci milostenia izbaveste de la moarte si curata orice pacat .

Iubiti toate faptele bune , dar mai cu seama rugaciunea . Caci de face cineva toate faptele cele bune , dar neglijeaza rugaciunea , nimic nu realizeaza , deoarece inceputul faptei bune este rugaciunea . Cine voieste a fi ascultat de Dumnezeu este nevoie sa fie deprins cu rugaciunea sau , mai bine zis , sa petreaca toata viata sa rugindu-se . Cel ce se roaga adeseori isi izbaveste sufletul sau de rautati . Cel ce se aseaza la rugaciune pune capat pacatului , iar cel ce pune capat rugaciunii incepe a pacatui ; tot ce va voi sa faca un credincios , doar cu rugaciunea poate face .

Oamenii voiesc sa fie numaidecit fericiti aici pe pamint . Unii pun fericirea in placerile si bunurile acestei lumi , altii in mincaruri si bauturi si , dupa ce au obosit in cautarea lor , vad ca toate sunt desertaciune , pentru ca firea noastra e incapabila de a gusta aici fericirea cea adevarata . Se pling de necazuri si incercari , dar tocmai acestea sunt leacurile pe care Doctorul Ceresc ni le trimite pentru a ne vindeca ; si , dupa ce ne vom vindeca complet cu aceste leacuri ceresti -care sunt , necazurile si amaraciunile-, atunci vom putea gusta si aici fericirea cea adevarata , iar in ceruri a ne indulci de ea vesnic .

Fericit este crestinul care in necazuri ramine linistit . Fericit cel se invinovateste pe sine , caci va lua iertare ! Fericit cel ce alege locul cel mai jos , caci i se va zice : "suie-te mai sus". Fericit este sufletul care in mijlocul suferintelor ramine in pace , fara a se descuraja si fara a cirti , caci gindind la cuvintele care zic ca "patimirile vremii de acum nu sunt vrednice sa fie puse alaturi de slava si marirea ce va sa fie", atunci cu mai multa dulceata va suferi orice necaz .

Sfintele moaste care se afla pe pamintul tarii noastre formeazaun pretios dar duhovnicesc pe care ni l-a dat Dumnezeu . Sfintele moaste sunt un semn al dragostei sfintilor din cer pentru noi , oamenii pacatosi de pe pamint .Ne-au lasat noua , trupurile lor sfinte si facatoare de minuni , ca un indemn la sfintenie si mingiiere in lupta vietii pamintesti , incredintindu-ne ca sfintii se roaga neincetat pentru sufletele noastre .

Sfintul Mare Mucenic Ioan Cel Nou de la Suceava =sunt cele mai vechi sfinte moaste de pe pamintul tarii noastre , aducerea sfintelor moaste ale Sf. Ioan cel Nou la Suceava a fost imortalizata cu maiestrie prin frumoasele fresce din minastirile istorice ale moldovei . Sfintul Ioan cel Nou a patimit pentru Hristos in Cetatea Alba , fiind chinuit de tatari in anul 1332 . De origine era grec negustor pe mare  din orasul Trapezunda (Asia Mica--Bitinia). Venind pe Marea Neagra spre Cetatea Alba , a infruntat pe stapinul corabiei care vroia sa-l traga spre alta credinta . Din razbunare acesta l-a pirit la mai marele cetetii , care se inchina focului si soarelui . Sfintul a fost silit sa se lepede de credinta ortodoxa , a fost batut cumplit pentru ca a marturisit cu mare curaj pe Hristos ; a fost legat de un cal salbatic si tirit pe ulitile cetatii , trupul fiindu-i zdrobit si in cele din urma un evreu i-a taiat capul . Noaptea trupul Sfintului Ioan stralucea de o lumina cereasca , fiind pazit de trei barbati sfinti apoi preotul locului l-a ingropat in biserica . Marele voievod Alexandru cel Bun , fiind mare iubitor de Hristos , in anul 1402 cu sfatul mitropolitului Iosif Musat a trimis boieri si oaste sa aduca in "Moldo-Vlahia" moastele Sfintului Ioan cel Nou , facatorul de minuni . Sfintele moaste ale marelui Mucenic Ioan cel Nou au fost  asezate in biserica Mirautilor la 2 iunie 1402 , zi de mare praznic pentru Tara Moldovei . Aceasta zi este trecuta in calendarul nostru bisericesc , ca zi de praznuire a Sfintului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava . La biserica Mirautilor moastele au stat pina in anul 1518 , cind s-au mutat in noua catedrala a Sucevei cu hramul Sfintul Gheorghe ; sub domnia lui Alexandru Lapusneanu(1564-1568), cind capitala Moldovei se muta la Iasi , si moastele sunt mutate in catedrala Sfintul Gheorghe din Iasi . In anul 1686 sub domnia lui Constantin Cantemir , din cauza navalirii de osti tatare si poloneze impreuna cu toate odoarele Mitropoliei , moastele au fost mutate in polonia , la Zolkiev . In anul 1783 prin pronia divina , moastele s-au reintors in Moldova  la Suceava la minastire , care este cunoscuta astazi sub numele de "Minastirea Sfintului Ioan cel Nou de la Iasi".

Minuni la moastele Sfintului Ioan cel Nou :                                                                                                                                                                                                                     In anul 1960 , in localitatea Putna-Suceava , era o copila de 12 ani , oarba de mic copil din cauza unei boli . Parintii au incercat pe la multi doctori dar in zadar . Atunci ocrestina din sat , a luat copila si a mers cu ea la moastele Sfintului Ioan de la Suceava ; au stat amindoua in genunchi mult timp rugindu-se , preotii i-au citit citeva rugaciuni , i-au facut si Sfintul Maslu si au miruit-o peste tot cu untdelemn sfintit . Pe cind crestina o conducea afara din biserica , copila a strigat :       -Lasa , ca vad de acum ! Nu ma mai tine de mina !...                                                                                                                                                                                                 S-au intors amindoua in sat , dind multumire Sfintului Mucenic Ioan cel Nou .

--Vrei sa-l cunosti pe Dumnezeu ? Cunoaste-te mai intii pe tine insuti . (Avva Evagrie Ponticul)

--Mintea lucrata de dragostea dumnezeiasca produce ginduri despre Dumnezeu .(Sf.Talasie Libianul)

--Pe cel osindit mai mult il va tortura cugetul ca a pierdut cerul decit cele mai infioratoare chinuri ale iadului .(Sf. ioan Hrisostom)

--Nu se formeaza norii fara miscarea vinturilor , nici patima nu se naste fara ginduri .(Sf. Marcu Ascetul)

--Rugaciunea este vlastarul blindetii si al lipsei de mindrie .(Avva Evagrie Ponticul)

--Mintea desavirsita este aceea care s-a imbatat de cunostinta , iar sufletul desavirsit este acela care s-a tesut cu virtutile .(Sf.Talasie Libianul)

--Cuvintul este sluga mintii . Caci ce voieste mintea aceea tilcuieste cuvintul . (Sf. Antonie cel Mare)

--Sa nu ingadui niciodata sa intre in inima ta vreun gind care sa minie pe Dumnezeu .(Avva Siluan)

--Nu dispretui pe cel smerit , caci el sta mai sigur decit tine ; el paseste pe teren solid si nu cade .(Sf. Nil Sinaitul)

--Dintre toate armele crestinului , una singura are putere sa treaca peste toate cursele vrasmasului si aceasta este smerenia .(Sf.Antonie cel Mare)

--Nu este biruinta mai mare decit sa-ti birui minia si iutimea .(Sf.Tihon)

--Cel ce nu rabda , nu e credincios ; cine nu are nadejde , nu mai poate starui in rugaciune .(Sf. Efrem Sirul)

--Raul se naste din nestiinta , iar binele care mintuieste sufletul este cunoasterea lui Dumnezeu .(Sf.Antonie cel Mare)

--Dintre averi , singura virtutea nu se poate instraina , raminind linga cel ce o are si in viata , si dupa moarte .(Sf.Vasile cel Mare)

--Sufletul nu se poate intinde niciodata dupa cunostinta lui Dumnezeu , daca Dumnezeu nu se va atinge de el .(Sf. Maxim Marturisitorul)

--Misca-ti mintea necontenit la rugaciune si vei imprastia gindurile care staruie in inima .(Sf.Talasie Libianul_

--Smerenia sufletului este o arma nesfarimata .(Avva Evagrie Ponticul)

--Nu osindi pe aproapele ; tu ii cunosti pacatul , dar pocainta nu i-o cunosti .Avva Dorotei)

--Cel ce se teme de Domnul are ca insotitoare smerenia .(Sf. Maxim Marturisitorul)

--Smerenia adevarata nu se arata prin forma din afara a trupului , nici prin vocea frinta , ci prin curata miscare a inimii .(Fericitul Ieronim)

--Daca esti rabdator , pururea te vei ruga cu bucurie .(Avva Evagrie Ponticul)

--Ai vrea deci sa-mi iei un interviu...-zise Dumnezeu .

--Daca ai timp...-i-am raspuns .

Dumnezeu a zimbit :

--Timpul meu este Eternitatea...Ce intrebari ai vrea sa-mi pui ?

--Ce te surprinde cel mai mult la oameni ?

Dumnezeu a raspuns :

--Faptul ca se plictisesc de copilarie , se grabesc sa creasca...iar apoi tinjesc iar sa fie copii ; ca isi pierd sanatatea pentru a facebani...iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea . Faptul ca se gindesc cu teama la viitor si uita prezentul ; astfel , ei nu traiesc nici prezentul  nici viitorul ; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait ...                           Dumnezeu mi-a luat mina si am stat tacuti un timp . Apoi l-am intrebat :

--Ca parinte , care ar fi citeva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le invete copiii tai ?

--Sa invete ca dureaza doar citeva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc ... si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece ; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult , ci acela care are nevoie de cel mai putin ; sa invete ca exista oameni care ii iubesc , dar pur si simplu , inca nu stiu sa-si exprime sentimentele ; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit ; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca , de asemenea , trebuie sa se ierte pe ei insisi .

--Multumesc pentru timpul acordat - am zis eu umil . Crezi ca ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie ?

Dumnezeu m-a privit zimbind si a spus :

--Doar faptul ca sunt aici , intotdeauna .

Simplitatea este o manifestare a umilintei ; simplitatea cere claritate , dreapta intentie , transparenta care sa ne impiedice sa avem o viata dubla , sa slujim la doi stapini :lui Dumnezeu si noua insine (orgoliul nostru , ambitiile noastre , falsele pareri despre noi ).

Simplitatea necesita o puternica vointa care sa se opuna tendintelor dezordonate ale unei vieti bazate exclusiv pe senzualitatea simturilor . Simplitatea este o consecinta si o caracteristica a "copilariei spirituale" la care ne indeamna Dumnezeu "Adevarat va spun : daca nu va veti intoarce si nu veti fi asemeni copiilor nu veti intra in Imparatia Cerurilor".

Dincolo de atitudinile cautate , teatrale , dornice sa atraga atentia , Dumnezeu vede in profunzimea sufletului nostru dincolo de pojghita falsa a aparentelor . In munca noastra de autodepasire trebuie sa avem curajul si luciditatea de a ne recunoaste asa cum suntem in realitate , sa acceptam propriile limite . Te poti ascunde fata de oricine , poti adopta false atitudini , poti minti , insela , calomnia . Doar pe Dumnezeu nu il poti insela . El vede totul . Stie tot . El este singurul care ne poate ajuta sa invingem defectele , sa ne depasim limitele . Insasi rugaciunea noastra trebuie sa fie simpla fiindca Dumnezeu ne cunoaste necesitatile .

Simplu este acela care se poarta si vorbeste in armonie cu ceea ce gindeste si doreste , care este autentic in relatiile cu ceilalti , tocmai datorita acestui acord armonios intre gind , cuvint si fapta . Afectarea , ipocrizia , minciuna , falsa smerenie se opun simplitatii si prieteniei facind dificila convietuirea noastra alaturi si impreuna cu ceilalti . Simplitatea pe care ne invata Iisus sa o manifestam nu este doar ingenuitate "Iata , Eu va trimitca pe niste oi in mijlocul lupilor ; fiti asadar ca serpii si blinzi ca porumbeii (Matei10)

Trebuie sa trecem prin viata noastra si a celorlalti cu aceste doua virtuti : simplitatea i prudenta car sustin si se perfectioneaza in acelasi timp una pe alta . Sim spi prudenta vor putea astfel domina impresiile de moment , confuzia simturilor , complexele noastre indreptindu-ne viata spre o calma implinire .

Pe data de 21 noiembrie , praznuim Intrarea in Biserica a Maicii Domnului , prilej de minunata sarbatoare tuturor ortodocsilor crestini , fiindca aceasta s-a facut intr-un chip minunat si este inainte-mergatoare a marii si minunatei taine a intruparii Cuvintului lui Dumnezeu , care avea a se cobori in lume prin mijlocirea Nascatoarei de Dumnezeu . Ana , cea pururea pomenita , fiindca mai toata viata a petrecut-o stearpa , fara sa nasca vreun prunc , ruga fierbinte , impreuna cu barbatul sau Ioachim , pe Stapinul firii , ca sa le daruiasca lor un prunc , si fagaduind ca , daca vor cistiga dorirea , indata vor dedica lui Dumnezeu pe pruncul cel nascut . Cind a fost de trei ani , parintii au dus-o la templu si , implinindu-si fagaduinta , au oferit pe fiica lor lui Dumnezeu celui ce le-a daruit-o ; si au dat-o preotilor , in frunte cu Zaharia , arhiereul cel de atunci . In templu a ramas Fecioara Maria doisprezece ani , cu rara cuviinta , hranita cu hrana cereasca de catre Arhanghelul Gavriil , invrednicindu-se si dumnezeiestii aratari , pina ce s-a apropiat vremea dumnezeiestii Bunei Vestiri si a descoperirilor celor ceresti si mai presus de fire care i s-au aratat .

Aflindu-te in prezenta si in apropierea Parintelui Arsenie , simteai prezenta lui Dumnezeu . Il simteai pe Hristos traind si vorbind in Parintele Arsenie . Era si este un lucru extraordinar in viata oamenilor sa intilneasca un sfint . Parintele Arsenie stia ca la tinerete se pune temelia vietii omului , a dezvoltarii omului pentru mai tirziu si pentru totdeauna si de aceea era inconjurat de tineri . Parintele Arsenie a fost un om extraordinar , un om al lui Dumnezeu , un mare parinte al Bisericii noastre . Parintele Arsenie Boca a fost pentru Rominia asemeni Sfintului Serafim de Sarov pentru marea Rusie .(P.S. Daniil Partosanul)

Parintele , avind si cunostinte de arta , putea sa-si dea seama si de pe figura omului despre starea lui sufleteasca . Chiar si de pe fotografii . Veneau oamenii la el cu fotografia cuiva si ziceau : "Uite , asta este fata cu care vreau sa ma casatoresc ", si Parintele zicea : "Nu-i buna" sau "Ii buna "

Un barbat a vrut sa se casatoreasca cu o fata . Fata avea ceva la un ochi . Parintele si-a dat seama ca ceva nu e in regula si i-a zis baiatului : "O iubesti ?". Si el a zis : "Da ". Si atuncea Parintele a zis : "Ia-o". Si el a luat-o . Si , dupa casatorie , s-au dus la Cluj la o clinica si s-a constatat ca femeia e bolnava , are singele contaminat . Si omul nu a mai vrut sa stea cu ea . Si aceasta s-a socotit un esec al Parintelui Arsenie . In realitate , nu a fost un esec al Parintelui , de vreme ce i-a spus ca , daca o iubeste , sa o ia . Ca el , daca ar fi iubit-o , ar fi sustinut-o si in suferinta si nu ar mai fi facut nici un caz . Or el s-a despartit de ea , s-a recasatorit . Insa acum a ajuns si el in declin , nu mai recunoaste oamenii , nu mai are tinere de minte . ( Arhim.Teofil Paraian ).

Un om atit de mic cum sunt , indraznesc cu greu sa scriu despre un om atit de mare  , cum a fost si ramine sfintul Parinte Arsenie Boca . Am spus mare , dar este putin spus , a fost un urias , un gigant al vietii spirituale , in traire si-n invatatura . Nu trebuia sa mergi la dinsul de zeci de ori ca sa -ti dai seama ce mare binecuvintare ti-a dat bunul Dumnezeu : sa intilnesti in viata ta un sfint ! Infatisarea sa , cuvintele sale , felul sau de a fi , iti impunea imediat respect si dragoste , dar iti mai spunea ceva...., ceva tainic din adincul sufletului , vedeai in dinsul un inger intrupat , un sfint al lui dumnezeu ; si pentru aceasta nu-ti trebuia teologie sau altfel de invatatura , pentru ca era o traire a fiintei tale de om , in prezenta sa . Parintele Arsenie m-a impresionat in mod deosebit , m-a fascinat chiar si pentru ca vorbea cu fiecare in parte in auzul tuturor , ca sa invatam unul de la altul a ne feri de rau si ne invata pe toti ce este bine . Cu fiecare in parte , Parintele Arsenie vorbea putin , la subiect si concret , nu-si pierdea timpul . Mie nu-mi revine decit sa-l port in inima si in sufletul meu pe un astfel de =om al lui Dumnezeu= si sa-l rog din toata fiinta mea , ca de acolo de unde este , sa ma ajute cu sfintele si de Dumnezeu primitele sale rugaciuni , sa-mi ajute sa ramin credincios lui Dumnezeu si Maicii Domnului . Pace tie , Parinte al meu , si de acolo de unde esti , bucurie sa ne daruiesti , ca nu exista moarte pentru cei vii , tu viu esti , viu ramii in veci . Binecuvintata sa-ti fie memoria ta , Parinte Arsenie ! Amin .   (Bogdan Juncu - Fagaras )

Cind iti vine sa plingi , adu-ti aminte de clipele in care zimbeai.....

Cind simti ca viata nu are nici un rost , gindeste-te la cei ce mai au de trait doar o zi.....

Cind simti ca vrei sa mori , gindeste-te ca altii ar da orice sa traiasca....

Iubeste-ti viata , parintii si prietenii . E cel mai de pret lucru....

Un copil L-a intrebat odata pe Iisus : "Cit de mult ma iubesti?"  Iisus i-a raspuns : "Atit de mult " si si-a rastignit bratele pe cruce , murind pentru noi toti....

Rosteste aceasta rugaciune si o sa vezi cum Dumnezeu Iti va raspunde :

    " Doamne te iubesc si am nevoie de tine , vino in inima mea si binecuvinteaza-ma pe mine , pe familia mea , casa mea , prietenii mei ,in numele Domnului nostru Iisus Hristos .      Amin "

Rugaciunea e slujba adusa lui Dumnezeu . Este , am putea spune , intr-un fel , o sarbatoare . Chiar daca ar putea sa para o sarbatoare umila , o sarbatoare "de fiecare zi". E sarbatoare , pentru ca e un soi de suspendare a timpului . O oprire de la lucrurile lumii si ocupare cu cele dumnezeiesti , care e propriu-zis o odihna o odihna in ele si bucurie si lumina . "dar cea mai deplina sarbatoare e rugaciunea care se face in inima si e lucrata acolo de Duhul Sfint" . Caci atunci nu mai e nici grija rostirii cuvintelor rinduite , iar experienta lui Dumnezeu e mai puternica . Rugaciunea are stapinire asupra faptelor bune ; ea naste lacrima pocaintei ; ajuta cu puterela pacea din partea gindurilor , indemnind ca singur Dumnezeu sa fie socotit pacea desavirsita ; ea e maica dragostei de Dumnezeu ; singura ea curata puterea cugetatoare a sufletului , intiparind in ea pe Dumnezeu ; minia , intr-atitea o imblinzeste , incit omul cade si se roaga lui Dumnezeu , iar sunetul se smereste prin caderea la El ; caci nimeni , rugindu-se , nu poarta un cuget nesmerit si minios .

Rugaciunea curata si indreapta toate puterile sufletului si toate lucrarile faptuitoare si intelegatoare ; si mai ales isi alipeste vederea de Dumnezeu si , ca urmare , de dragostea dumnezeiasca , intr-o petrecere si vietuire linistita , iar gindul tau , intorcindu-se inauntrul tau , sa cugete si sa priveasca la locul acela al inimii de unde curge lacrima .

                          RUGACIUNE

      Ia Tu Doamne Dumnezeule , sacul problemelor mele si rezolva-le Tu dupa voia Ta , caci eu nu stiu sa le rezolv si sa ramin pe calea pe care Tu Doresti .              Sunt sigur ca pot face ceea ce trebuie pentru a fi linistit cind stiu ca Tu esti cel care te ocupi de problemele mele .                                                                        Nimeni nu poate mai bine ca Tine sa se  ocupe de viata mea si sa ma ajute sa fiu fericit .                                                                                                                       Te rog Doamne Dumnezeule ajuta-ma sa inteleg cum sa ma vindec , sa ma linistesc si sa inteleg glasul Tau .                                                                                   Linistea mintii mele este cea pe care o doresc caci stiu ca asa pot privi la bucuriile vietii si ma pot indrepta spre fericire si implinire sufleteasca .                               Am inteles cit de multe pot face pentru mine si am si inceput sa fac .

Un om calatorea pe un drum de tara , impreuna cu sotia sa . Obositi de atita mers si vazind ca ii prinde noaptea pe drum , cei doi calatori au vrut sa traga la un han. Dar hangiul , om rau , a refuzat sa-i primeasca , spunindu-le ca nu mai are camere libere . Nevasta omului s-a aratat nemultumita .

--Ei , lasa , femeie -a incercat sa o linisteasca omul- lasa , ca stie Dumnezeu ce e mai bine !

--Mai , omule -zise atunci femeia sa- dar ce poate fi bine cind -uite!-nu avem unde sta peste noapte?!

In sfirsit au plecat mai departe si , spre bucuria lor , au intilnit un taran , om sarac , dar bun la suflet . Vazind ca i-a prins noaptea pe drum , taranul i-a primit cu draga inima in casuta lui .A doua zi dimineata , cind au vrut sa plece mai departe , taranul le-a dat o veste uluitoare celor doi calatori : peste noapte , hanul fusese atacat de hoti , care ii jefuisera pe toti calatorii .

--Vezi , i-a mai spus omul femeii- trebuie sa avem incredere in felul in care Dumnezeu le rinduieste pe toate . Tii minte ce ti-am spus aseara? <Lasa , stie Dumnezeu ce e mai bine .

" Fara nici o indoiala , Dumnezeu rinduieste faptele noastre mai bine decit am putea-o face noi insine "

A sta neclintit in imprejurari aspre si a rabda relele , a astepta sfirsitul incercarii si a nu da drumul iutimii la intimplare .                                                                                A nu vorbi cuvint neintelept , nici a gindi ceva dintre cele ce nu se cuvin unui inchinator al lui Dumnezeu .                                                                                                          

Acestea sunt semnele indelungii rabdari . Dar nu numai acestea , ci propriul indelungii rabdari mai este si a se socoti pe sine pricina incercarii . Fiindca multe dintre cele ce ni se intimpla , ni se intimpla spre indrumarea noastra sau spre stingerea pacatelor trecute , sau spre indreptarea neatentiei prezente , sau spre ocolirea pacatelor viitoare .

Cel ce socoteste ca pentru una din acestea i-a venit incercarea , nu se razvrateste cind e lovit , mai ales daca e constient de pacatul sau , nici  nu invinovateste  pe acela prin care i-a venit incercarea , caci fie prin acela fie prin altul , si-a avut sa bea paharul judecatilor dumnezeiesti

=Smerenia sufletului este o arma nesfarimata = (Avva Evagrie Ponticul)

--Mila si adevarul sa nu te paraseasca ; leaga-le imprejurul gitului tau , scrie-le pe tabla inimii tale .

--Atunci vei afla har si bunavointa inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor .

--Pune-ti nadejdea in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe priceperea ta .

--Pe toate caile tale gindeste la dinsul si El iti va netezi toate cararile tale .

--Nu fi intelept in ochii tai ; teme-te de Dumnezeu si fugi de rau .

--Aceasta va fi sanatate pentru trupul tau si o inviorare pentru oasele tale .

--Cinsteste pe Domnul din averea ta si din pirga tuturor roadelor tale .

Cind buna chibzuiala va veghea peste tine si intelegerea te va pazi , atunci tu vei fi izbavit de calea celui rau si de omul care graieste minciuna

Un om avea trei prieteni : banii , sotia , si credinta in Dumnezeu . Inainte de a inchide ochii , i-a chemat pe toti trei pentru a-si lua ramas bun . Celui dintii i-a zis :      -Prietene , mor , adio !

Amicul i-a raspuns :

-Adio prietene , am sa-ti aprind o luminare spre odihna sufletului tau !

Cel de-al treilea si-a luat ramas bun fagaduindu-i ca o sa-l insoteasca pina la mormint .

In sfirsit a venit si cel de al treilea .

-Mor , adio , a soptit muribundul .

-Nu vorbi asa zicindu-mi adio , a raspuns prietenul . De tine nu o sa ma despart niciodata :daca traiesti , o sa traiesc si eu , daca mori , osa te urmez .

Omul a murit . Banii i-au dat o luminare , sotia l-a insotit pina la groapa , dar credinta in Dumnezeu l-a urmat si dupa moarte .

Lasata secului 14 noiembrie , marcheaza inceputul postului , care precede Nasterea Domnului sau Craciunul , perioada de rugaciuni si pocainta . 14 noiembrie in traditia populara este si sarbatoarea Filipilor de Toamna , care este asociata cu ospete si pregatiri pentru iarna . Postul Nasterii Domnului a fost rinduit ca o perioada de reculegere si de regasire spirituala ; dureaza sase saptamini si ne pregateste pe noi credinciosii pentru marea sarbatoare care rememoreaza an de an Nasterea Domnului . Ajunul postului sau Lasata Secului este mai intii de toate un indemn la reculegere , la reinnoirea vietii prin renuntarea la pofte si la trufie . Postul presupune in primul rind indreptare duhovniceasca , incercarea de a fi mai bun , de a fi mai milostiv , de a intelege mai bine calea spre mintuire . Postul este o fapta de virtute , un exercitiu de intarire a vointei , o forma de pocainta

Filipii de Toamna = se ocupa cu protectia gospodariilor ; se spune ca ei au fost apostoli ai credintei , aruncati intr-o groapa plina cu lupi , ca printr-o minune , Filipii au scapat teferi , dovedindu-si astfel nevinovatia si taria credintei . Acesti apostoli au puterea de a apara casele de foc si de animalele salbatice , iar pe copii ii apara de primejdii si de nenorociri .

    "Chiar daca ai sta flamind si ai dormi pe pamint si ai minca cenusa si ai plinge totdeauna , daca nu esti de folos celuilalt , nimic maret nu ai realizat . (Sfintul Ioan Gura de Aur)

Intre Dumnezeu si om sau intre ratiune si credinta . 

Toata lumea e atirnatoare de Autorul ei . Pozitia omului in creatie e unica , suntem fapturile lui Dumnezeu , omul e un rezultat al creatiei divine , da suntem si realizarea noastra . Din cauza acestei stari de lucruri se aude adesea constatarea tragica ca : "n-am facut nimic" in viata . Aceasta e constatarea ca n-ai dat vietii tale sensul sau destinul ei . Noi nu suntem numai lucruri ca sa mergem in virtutea legilor necesitatii ; noi mai suntem si fiinte spirituale , inzestrate cu constiinta , si ca atare mergem in virtutea legilor libertatii . Ca atare cautam adevarul si ca atare Il cautam pe Dumnezeu .La portile sufletului omenesc Dumnezeu Isi inceteaza stapinirea : ii vrea iubirea .Aici El vrea sa fie primit din initiativa noastra . Prin urmare , la implinirea sensului sau destinului nostru in creatie suntem asteptati de Dumnezeu ca fapturi ale Sale , constiente de rudenia noastra cu El . Pentru orientarea noastra in lumea vazuta ni s-a dat credinta si un om ca model , Iisus . Noi trebuie sa realizam in noi aceasta icoana divina :stilul de a fi al lui Iisus . Fara acest fel de a fi , care atirna de toate deciziile noastre de fiecare zi , si de fiecare clipa , te constati un om fara sens , un om fara hrana in fata haosului care cauta sa te soarba in tragedia nefiintei-una din definitiile raului .

Sufletul Il recunoaste pe Tatal sau si I se alipeste .Dar fiind inchis intr-un trup , care apartine lumii acesteia , sufletul se alipeste si de lumea de afara , crezind ca intr-aceasta isi poate gasi linistea sa . Dar nu si-o gaseste , de aceea toata nevointa vietii calugaresti are aceasta ratiune de a fi : sa nu lase sufletul sa se alipeasca mai tare  lumii vazute decit lui Dumnezeu .

Intreaga noastra fiinta trebuie sfintita , pentru a ne putea apropia de Dumnezeu . Dumnezeu face parte din destinul omului si e nelinistit sufletul nostru pina nu se odihneste intru Dumnezeu . Cind lipseste preocuparea de mintuire fiinta noastra e in pierzanie , care si ea  , pierzania , amageste cu o "odihna". Ne-a adus Dumnezeu din nefiinta la fiinta , dar sa ne mintuiasca nu poate fara noi . Caci toate le poate Dumnezeu fara tine dar ca sa te mintuiasca din lumea aceasta nu poate fara tine . Nici tu nu te mintuiesti fara mina lui Dumnezeu si nici Dumnezeu nu te ridica daca nu-I intinzi si tu mina ta .

Cine nu vrea sa se mintuiasca? Sunt cei ce asculta de o vreja vrajmasa , care ii scoate din cale si , cu pofte pieritoare , ii incilceste in lume . Vraja aceea , a pacatului , cu vremea le slabeste mintea si in asa fel le-o intoarce ,incit ajung sa zica binelui rau si raului bine si din fiii lui Dumnezeu se fac vrajmasii lui Dumnezeu .

Dar s-a pogorit din Ceruri Samarineanul milostiv , Iisus Hristos . El e Cel ce ne-a facut datori sa stim : ce suntem , cine ni-s Parintii , de unde venim , ce-i cu noi pe-aicea si , intr-o lume cu viclene primejdii , cum sa ne purtam , cine ne cheama Acasa si cine ne intinde momele?-Ca de la cirma mintii atirna incotro pornim si unde sa ajungem .

                  Fa-ti  timp...

In trecerea grabita prin lume catre veci

fa-ti timp , macar o clipa , sa vezi pe unde treci !

Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzind ,

fa-ti timp , cu mila blinda , sa le alini trecind .

Fa-ti timp pentru-adevaruri si adinciri in vis ,

fa-ti timp pentru cintare cu sufletul deschis .

Fa-ti timp sa vezi padurea , s-asculti , s-asculti linga izvor ,

fa-ti timp s-auzi ce-ti spune o floare , un cocor ,

Fa-ti timp s-astepti din urma cind mergi cu slabanogi ,

fa-ti timp , pe-un munte , seara , stind singur sa te rogi .

Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau batrini ,

fa-ti timp de-o vorba buna si-o coaja pentru ciini .

Fa-ti timp sa stai aproape de cei iubiti , voios ,

fa-ti timp sa fii si-al casei , si-n slujba lui Hristos .

Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat ,

fa-ti timp , ca esti de taine si lumi inconjurat .

Fa-ti timp de rugaciune , de post si meditari ,

fa-ti timp de cercetarea de frati si de-adunari .

Fa-ti timp si-aduna zilnic din toate cite-un pic ,

fa-ti timp ca viata trece si cind nu faci nimic .

Fa-ti timp linga cuvintul lui Dumnezeu sa stai ,

fa-ti timp , ca toate-acestea au pentru tine grai .

Fa-ti timp s-asculti la toate , din toate sa inveti ,

fa-ti timp sa dai vietii si mortii tale pret .

Fa-ti timp ACUM , ca-n urma zadarnic ai sa plingi . Comoara risipita a vietii n-o mai stringi .

De ce tinem post? Pentru spalarea pacatelor? Pentru purificarea organismului? Pentru ca asa cer canoanele bisericesti? Sau pentru ca pur si simplu postul este una dintre caile sigure de a ajunge la Dumnezeu? Este posibil ca fiecare dintre noi sa-si explice acest gest in diverse moduri .

Postul in sine , ca esenta , este foarte vechi , semnificatia lui fiind legata de izgonirea din Rai . Porunca data lui Adam este o imagine a poruncii postului . Abtinindu-ne de la lucruri care nu sunt pacatoase , ne exprimam dragostea fata de Dumnezeu . Ne intoarcem in Rai , ne desprindem de placerile care vin din simturi , din viata paminteasca . Apoi , desi nu suna prea bine , postul vrea sa mai exprime ceva : respectiv ca hrana trupeasca nu este sustinatoarea vietii biologice in mod absolut . Este un fel de a ne reaminti ca Dumnezeu ne hraneste si ne tine in viata ; postul nu inseamna doar abtinere de la mincare . Trebuie sa avem un anumit comportament , sa ne rugam , sa mergem la biserica , sa ne spovedim , sa ne impartasim , sa ne ingrijim de cele duhovnicesti . Un om care posteste in adevaratul sens al cuvintului este milostiv , unit cu fapta buna , iubitor cu aproapele .

Nu cere povete de la mine , un biet calugar nevoias .

Nu am puterea sa vad tariile cerului si nici adincurile marii..

Nu am desteptaciunea sa construiesc drumuri care sa taie riuri navalnice , si nici stavilare in fata apelor curgatoare .

Nu imi este cu putinta sa masor drumul de aici pina la capatul lumii , nici sa inteleg legile universului...

Nu am de gind sa-i schimb pe toti oamenii , si nici ambitia sa indepartez raul din lume...

Cu nici una din aceste virtuti si puteri nu am fost inzestrat eu , care sunt un pacatos necioplit si nevolnic , ce nimic bun nu infaptuieste .

Numai atit pot face : sa propovaduiesc cuvintul lui Dumnezeu si scrierile Sfintilor Parinti tuturor celor care vor sa asculte si sa se supuna -acelora care vor sa asculte si sa se supuna- acelora care inseteaza pentru mintuirea lor .