Sa ierti inseamna sa-ti reamintesti

...ca nimeni nu e perfect

...ca fiecare din noi se impiedica, chiar cind ne dorim mai mult sa stam drept

...ca fiecare spunem lucruri, pe care ne-am fi dorit sa nu le rostim niciodata

   A ierta inseamna sa-ti amintesti cu adevarat...

...ca omul e mult mai mult decit propriile greseli

...ca adesea suntem mult mai buni si mai intelegatori

...ca acceptind defectele altora, invatam sa le acceptam si pe ale noastre

...ca sansele sunt destul de mari ca in curind sa avem nevoie noi insine de iertare

...ca viata ne rezerva uneori imprejurari carora cu greu le facem fata.

A ierta inseamna sa tii minte ca ai in inima ta puterea de a o lua de la capat, iarasi si iarasi...

Asa ca incearca sa ierti, iarasi si iarasi.

Oamenii sunt adesea neintelegatori, irationali si egoisti...cu toate acestea, IARTA

Daca esti bun, oamenii te pot acuza de egoism si intentii ascunse... cu toate acestea FII  BUN

Daca ai succes poti cistiga prieteni falsi si dusmani adevarati... cu toate acestea CAUTA  SUCCESUL

Dca esti cinstit si sincer, oamenii te pot insela... cu toate acestea FII  CINSTIT  SI  SINCER

Ceea ce construiesti in ani, altii pot darima intr-o zi... cu toate acestea CONSTRUIESTE

Daca gasesti linistea si fericirea, oamenii pot fi gelosi... cu toate acestea FII  FERICIT

--Binele pe care-l faci azi, oamenii il vor uita miine... cu toate acestea FA  BINE

--Da-i lumii tot ce ai mai bun si poate nu va fi niciodata de-ajuns, cu toate acestea DA-I  LUMII  TOT  CE  AI  MAI  BUN

La urma urmei, este intre si DUMNEZEU

N-a fost niciodata intre tine si ei, ORICUM!

         (Poem scris de Maria Tereza si este gravat pe zidul casei de copii din Calcutta)

   Un pictor a zugravit un tablou cu Iisus batind la usa . Intr-o zi, a venit la el un prieten. Acesta, vazind tabloul, ii zice : este foarte frumos tabloul, insa ai uitat ceva. Observ ca la usa unde bate Iisus, lipseste zavorul.

- Pictorul i-a raspuns : ai dreptate, insa asa trebuie sa fie. Usa la care bate iisus este fara zavor pe dinafara, pentru ca este inchisa pe dinauntru. Iisus bate la usa si asteapta sa fie invitat. El nu forteaza usa. El bate o data si, daca nu i se deschide, bate a doua oara si mai tare si, daca nici atunci nu i se deschide, bate a treia oara si cu mai multa putere....

Iisus a batut la usa sufletului tau.

Oare L-ai auzut?

   Bietii oameni voiesc sa fie numaidecit fericiti aici pe pamint. Cauta aici o fericire ce nu exista, ce nu poate exista, si in aceasta parere ei se inseala amarnic.

   Unii pun fericirea in placerile acestei lumi, altii in mincaruri si bauturi si, dupa ce au obosit in cautarea lor, vad ca toate sunt desertaciune, pentru ca firea noastra e incapabila de a gusta aici fericirea cea adevarata. Ei se pling de necazuri si incercari, dar tocmai acestea sunt leacurile pe care Doctorul Ceresc ni le trimite pentru a ne vindeca; si, dupa ce ne vom vindeca complet cu aceste leacuri ceresti- care sunt, cum s-a zis, necazurile si amaraciunile-, atunci vom putea gusta si aici fericirea cea adevarata, iar in ceruri a ne indulci de ea vesnic. Fericit este crestinul care in necazuri ramine linistit.           Si ce este fericirea cea adevarata, daca nu dragostea? Si ce este fericirea cea nesfirsita, daca nu dragostea cea fara margini?

   Fericit cel ce se invinovateste pe sine, caci va lua iertare!

   Fericit cel ce alege locul cel mai de jos, caci i se va zice : ,,suie-te mai sus".

   Fericit este sufletul care in mijlocul suferintelor ramine in pace, fara a se descuraja si fara a cirti, caci gindind la cuvintele care zic ca ,, patimirile vremii de acum nu sunt vrednice sa fie puse alaturi de slava si marirea ce va sa fie ", atunci cu mai multa dulceata va suferi orice necaz.

   Trebuie, dar, cit vom fi in trup, sa gemem sub greutatea trupului pina va veni vremea sa intram acolo unde se praznuieste o sarbatoare vesnica si plina de toata veselia. Acolo, ceata Proorocilor, adunarea Apostolilor, multimea Mucenicilor, evlavioasa adunare a Cuviosilor si a Marturisitorilor se bucura neincetat cu cintari prea dulci si armonioase. Acolo, oile si mieii, care au scapat de cursele vietii acesteia, se bucura si se veselesc deopotriva, dar in treapta vredniciei deosebindu-se. Iubind, lauda pe Dumnezeu, si laudind, il iubesc pe El. De cinstea unuia se bucura si sunt partasi toti. O, crestinule! Daca atita veselie simti aici in lume cind dobindesti umilinta si-ti vine din plins atita mingiiere, incit se bucura si se veseleste sufletul tau, cita desfatare socotesti ca vei afla acolo unde nu au loc lacrimile si intristarea, ci totdeauna veselie si bucurie! Cita bucurie va primi sufletul tau cind il vor duce sfintii ingeri inaintea dumnezeiescului Tron, ca sa vesteasca lucrurile tale cele bune, necazurile, suferintele, bolile, lipsurile, care pentru Dumnezeu le-ai patimit, rugaciunile, postirile, milosteniile si celelalte faceri de bine! Atunci vei cunoaste vrednicia faptei bune.

   Acolo se vede ce rasplata mare are fapta buna. Acolo se cinta cintarea lui David : ,, Daca nu mi-ar fi ajutat mie Domnul, putin de nu s-ar fi salasluit in iad sufletul meu ". Acolo, multi tineri si prunci mici, care au biruit fragezimea anilor cu fapta buna, acum primesc cununa si se bucura vesnic.

   Daca doriti, sa dobinditi aceasta fericire, rabdati toata strimtoarea ce vine asupra voastra; feritiva de rau si faceti bine.

   De am fi luminati de lumina cea cereasca, am dori aici, in aceasta lume, sa fim pedepsiti si chinuiti, sa fim bolnavi si in lipsa de cele trebuincioase. Am dori amaraciune, primejdii, tot felul de necazuri; sa ne supere vrajmasii si sa ne asupreasca; sa se uneasca toate zidirile impotriva noastra; sa ne facem batjocura oamenilor si sa ne defaime toata lumea; sa se imputineze viata noastra in suferinte si anii nostri in suspinuri, numai sa ne invrednicim imparatiei lui Dumnezeu.

   Nu ne vom putea bucura de bunurile vesnice de nu vom dispretui pe cele vremelnice de aici.

            RUGACIUNEA

   Iubiti toate faptele bune, dar mai cu seama rugaciunea. Caci de face cineva toate faptele cele bune, dar neglijeaza rugaciunea, unul ca acesta nimic nu realizeaza, deoarece inceput a toata fapta buna este rugaciunea.

   Cine voieste sa fie ascultat de Dumnezeu este nevoie sa fie deprins cu rugaciunea sau, mai bine zis, sa petreaca toata ziua rugindu-se. Pentru ca omul lui Dumnezeu trebuie sa fie omul rugaciunii, si numai omul rugaciunii poate fi omul lui Dumnezeu.

   Cel ce se roaga adeseori isi izbaveste sufletul sau de rautati, iar cel ce se leneveste la rugaciune, acela se face locas diavolilor.Prin rugaciune omul vede implinindu-seminuni in propria lui viata.

   Cel ce se aseaza la rugaciune pune capat pacatului, iar cel ce pune capat rugaciunii incepe a pacatui. Si, in fine, tot ce va voi sa faca un credincios, doar cu rugaciunea poate face.

DATORIILE  CRESTINULUI

   Daca cineva nu face in fiecare zi rugaciunea de dimineata si de seara, nu se poate numi crestin; daca nu se osteneste sa faca canonul de la duhovnis, nu reuseste sa duca lupta pentru mintuire pina la capat. Cine nu posteste cele patru posturi de peste an, cele doua zile de peste saptamina (miercuri si vineri), se aseamna cu iudeii care au rastignit pe Domnul nostru Iisus Hristos. Crestinii sunt datori sa se osteneasca a face metanii in fiecare zi, dupa putere. De la Sfintele Pasti pina la Rusalii, de la Nasterea Domnului pina la Boboteaza, simbata si Duminica de peste an si la Praznicele imparatesti nu se fac metanii, ci doar inchinaciuni. Nu este de ajuns sa avem numai o credinta dreapta, ci trebuie sa avem si o vietuire placuta lui Dumnezeu. Mare rusine este ca noi, crestinii, sa nu facem fapte bune, pe cind pamintul face atitea roade dintr-o saminta mica. Cind ne rugam lui Dumnezeu cu smerenie si zdrobire de inima, aducem sufletul nostru jertfa lui Dumnezeu; cind facem milostenie, ne asemanam cu Dumnezeu.

   Nicolae Cabasila zice : " Cel mai mare dar pe care il primeste crestinul de la Dumnezeu sunt Sfntele Taine. Tocmai de aceea se cuvine ca crestinul sa aiba o buna pregatire mai inainte de a le primi, deoarece el devine madular al lui Iisus Hristos cind a primit Sfintele Taine "

   O buna pregatire se face astfel :

--sa nu fim certati cu cineva;

--sa fim spovediti curat de toate pacatele si sa nu avem pacate opritoare de la Impartasanie, ca sa nu ne impartasim cu nevrednicie si spre osinda;

--sa postim cinci zile sau macar trei zile inainte ( daca ne impartasim in afara celor patru posturi).

--sa facem toate rugaciunile rinduite de Biserica, adica : SEARA :Rugaciunile de seara, Paraclisul Maicii Domnului, canonul de pocainta catre Domnul nostru Iisus Hristos, Canonul de rugaciune catre ingerul pazitor, Canonul de rugaciune catre Puterile Ceresti si Rinduiala Sfintei Impartasanii ( prima parte ).

DIMINEATA : Rugaciunile de dimineata, Rinduiala Sfintei Impartasanii (partea a doua ), Acatistul zilei in care ne impartasim, astfel : luni, al Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil;  marti, al Sfintulu Ioan Botezatorul;  miercuri si vineri, al Sfintei Cruci;  joi, al Sfintilor Apostoli Petru si Pavrl si al Sfintului Nicolae;  simbata, Acatistul Buneivestiri;  duminica, Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos. Cine doreste poate adauga si alte rugaciuni sau psalmi;

--metanii dupa putere.

Doua aripisunt pe care omul se inalta mai presus de cele pamintesti : curatenia si simplitatea ; simplitatea in scop si curatenia in dragoste . Simplitatea cauta pe Dumnezeu , curatenia il afla si-l gusta . Binele ce ai a-l face afara , nu te tulbura intru slobozenia duhului tau , daca inauntrul tau vei fi stapin pe patimi . Cind in faptele tale nu cauti fara numai la cea ce place lui Dumnezeu , si la folosul aproapelui , atunci te vei bucura de adevarata slobozenie a duhului . Daca inima ta ar fi curata , toata faptura ar fi pentru tine o oglinda a vietii si o carte plina de sfinte invataturi . Ca nu este faptura atit de mica si neinsemnata care sa nu poarte in sine o icoana a bunatatii dumnezeiesti .

De ai fi inauntrul tau bun si curat , atunci ai vedea si ai pricepe fara piedica toate . Inima curata strabate cerul si iadul . De este vreo bucurie in lume , caut-o in omul cu inima curata ; este strimtoare si nacaz pe pamint , intreaba pe omul cel cu constiinta rea , ca el mai bine le cunoaste . Precum fierul pus in foc pierde rugina , si se face numai foc , asa si omul , dat cu totul in mina lui Dumnezeu , se dezbraca de partea trupeasca a fiintei sale si se imbraca in alt om nou .

" Fericiti cei curati cu inima , ca aceia vor vedea pe Dumnezeu " (Math. V.8)

--Vrei sa-l cunosti pe Dumnezeu ? Cunoaste-te mai intii pe tine insuti . (Avva Evagrie Ponticul)

--Mintea lucrata de dragostea dumnezeiasca produce ginduri despre Dumnezeu .(Sf.Talasie Libianul)

--Pe cel osindit mai mult il va tortura cugetul ca a pierdut cerul decit cele mai infioratoare chinuri ale iadului .(Sf. ioan Hrisostom)

--Nu se formeaza norii fara miscarea vinturilor , nici patima nu se naste fara ginduri .(Sf. Marcu Ascetul)

--Rugaciunea este vlastarul blindetii si al lipsei de mindrie .(Avva Evagrie Ponticul)

--Mintea desavirsita este aceea care s-a imbatat de cunostinta , iar sufletul desavirsit este acela care s-a tesut cu virtutile .(Sf.Talasie Libianul)

--Cuvintul este sluga mintii . Caci ce voieste mintea aceea tilcuieste cuvintul . (Sf. Antonie cel Mare)

--Sa nu ingadui niciodata sa intre in inima ta vreun gind care sa minie pe Dumnezeu .(Avva Siluan)

--Nu dispretui pe cel smerit , caci el sta mai sigur decit tine ; el paseste pe teren solid si nu cade .(Sf. Nil Sinaitul)

--Dintre toate armele crestinului , una singura are putere sa treaca peste toate cursele vrasmasului si aceasta este smerenia .(Sf.Antonie cel Mare)

--Nu este biruinta mai mare decit sa-ti birui minia si iutimea .(Sf.Tihon)

--Cel ce nu rabda , nu e credincios ; cine nu are nadejde , nu mai poate starui in rugaciune .(Sf. Efrem Sirul)

--Raul se naste din nestiinta , iar binele care mintuieste sufletul este cunoasterea lui Dumnezeu .(Sf.Antonie cel Mare)

--Dintre averi , singura virtutea nu se poate instraina , raminind linga cel ce o are si in viata , si dupa moarte .(Sf.Vasile cel Mare)

--Sufletul nu se poate intinde niciodata dupa cunostinta lui Dumnezeu , daca Dumnezeu nu se va atinge de el .(Sf. Maxim Marturisitorul)

--Misca-ti mintea necontenit la rugaciune si vei imprastia gindurile care staruie in inima .(Sf.Talasie Libianul_

--Smerenia sufletului este o arma nesfarimata .(Avva Evagrie Ponticul)

--Nu osindi pe aproapele ; tu ii cunosti pacatul , dar pocainta nu i-o cunosti .Avva Dorotei)

--Cel ce se teme de Domnul are ca insotitoare smerenia .(Sf. Maxim Marturisitorul)

--Smerenia adevarata nu se arata prin forma din afara a trupului , nici prin vocea frinta , ci prin curata miscare a inimii .(Fericitul Ieronim)

--Daca esti rabdator , pururea te vei ruga cu bucurie .(Avva Evagrie Ponticul)

Cind iti vine sa plingi , adu-ti aminte de clipele in care zimbeai.....

Cind simti ca viata nu are nici un rost , gindeste-te la cei ce mai au de trait doar o zi.....

Cind simti ca vrei sa mori , gindeste-te ca altii ar da orice sa traiasca....

Iubeste-ti viata , parintii si prietenii . E cel mai de pret lucru....

Un copil L-a intrebat odata pe Iisus : "Cit de mult ma iubesti?"  Iisus i-a raspuns : "Atit de mult " si si-a rastignit bratele pe cruce , murind pentru noi toti....

Rosteste aceasta rugaciune si o sa vezi cum Dumnezeu Iti va raspunde :

    " Doamne te iubesc si am nevoie de tine , vino in inima mea si binecuvinteaza-ma pe mine , pe familia mea , casa mea , prietenii mei ,in numele Domnului nostru Iisus Hristos .      Amin "

Rugaciunea e slujba adusa lui Dumnezeu . Este , am putea spune , intr-un fel , o sarbatoare . Chiar daca ar putea sa para o sarbatoare umila , o sarbatoare "de fiecare zi". E sarbatoare , pentru ca e un soi de suspendare a timpului . O oprire de la lucrurile lumii si ocupare cu cele dumnezeiesti , care e propriu-zis o odihna o odihna in ele si bucurie si lumina . "dar cea mai deplina sarbatoare e rugaciunea care se face in inima si e lucrata acolo de Duhul Sfint" . Caci atunci nu mai e nici grija rostirii cuvintelor rinduite , iar experienta lui Dumnezeu e mai puternica . Rugaciunea are stapinire asupra faptelor bune ; ea naste lacrima pocaintei ; ajuta cu puterela pacea din partea gindurilor , indemnind ca singur Dumnezeu sa fie socotit pacea desavirsita ; ea e maica dragostei de Dumnezeu ; singura ea curata puterea cugetatoare a sufletului , intiparind in ea pe Dumnezeu ; minia , intr-atitea o imblinzeste , incit omul cade si se roaga lui Dumnezeu , iar sunetul se smereste prin caderea la El ; caci nimeni , rugindu-se , nu poarta un cuget nesmerit si minios .

Rugaciunea curata si indreapta toate puterile sufletului si toate lucrarile faptuitoare si intelegatoare ; si mai ales isi alipeste vederea de Dumnezeu si , ca urmare , de dragostea dumnezeiasca , intr-o petrecere si vietuire linistita , iar gindul tau , intorcindu-se inauntrul tau , sa cugete si sa priveasca la locul acela al inimii de unde curge lacrima .

                          RUGACIUNE

      Ia Tu Doamne Dumnezeule , sacul problemelor mele si rezolva-le Tu dupa voia Ta , caci eu nu stiu sa le rezolv si sa ramin pe calea pe care Tu Doresti .              Sunt sigur ca pot face ceea ce trebuie pentru a fi linistit cind stiu ca Tu esti cel care te ocupi de problemele mele .                                                                        Nimeni nu poate mai bine ca Tine sa se  ocupe de viata mea si sa ma ajute sa fiu fericit .                                                                                                                       Te rog Doamne Dumnezeule ajuta-ma sa inteleg cum sa ma vindec , sa ma linistesc si sa inteleg glasul Tau .                                                                                   Linistea mintii mele este cea pe care o doresc caci stiu ca asa pot privi la bucuriile vietii si ma pot indrepta spre fericire si implinire sufleteasca .                               Am inteles cit de multe pot face pentru mine si am si inceput sa fac .

A sta neclintit in imprejurari aspre si a rabda relele , a astepta sfirsitul incercarii si a nu da drumul iutimii la intimplare .                                                                                A nu vorbi cuvint neintelept , nici a gindi ceva dintre cele ce nu se cuvin unui inchinator al lui Dumnezeu .                                                                                                          

Acestea sunt semnele indelungii rabdari . Dar nu numai acestea , ci propriul indelungii rabdari mai este si a se socoti pe sine pricina incercarii . Fiindca multe dintre cele ce ni se intimpla , ni se intimpla spre indrumarea noastra sau spre stingerea pacatelor trecute , sau spre indreptarea neatentiei prezente , sau spre ocolirea pacatelor viitoare .

Cel ce socoteste ca pentru una din acestea i-a venit incercarea , nu se razvrateste cind e lovit , mai ales daca e constient de pacatul sau , nici  nu invinovateste  pe acela prin care i-a venit incercarea , caci fie prin acela fie prin altul , si-a avut sa bea paharul judecatilor dumnezeiesti

=Smerenia sufletului este o arma nesfarimata = (Avva Evagrie Ponticul)

--Mila si adevarul sa nu te paraseasca ; leaga-le imprejurul gitului tau , scrie-le pe tabla inimii tale .

--Atunci vei afla har si bunavointa inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor .

--Pune-ti nadejdea in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe priceperea ta .

--Pe toate caile tale gindeste la dinsul si El iti va netezi toate cararile tale .

--Nu fi intelept in ochii tai ; teme-te de Dumnezeu si fugi de rau .

--Aceasta va fi sanatate pentru trupul tau si o inviorare pentru oasele tale .

--Cinsteste pe Domnul din averea ta si din pirga tuturor roadelor tale .

Cind buna chibzuiala va veghea peste tine si intelegerea te va pazi , atunci tu vei fi izbavit de calea celui rau si de omul care graieste minciuna

Un om avea trei prieteni : banii , sotia , si credinta in Dumnezeu . Inainte de a inchide ochii , i-a chemat pe toti trei pentru a-si lua ramas bun . Celui dintii i-a zis :      -Prietene , mor , adio !

Amicul i-a raspuns :

-Adio prietene , am sa-ti aprind o luminare spre odihna sufletului tau !

Cel de-al treilea si-a luat ramas bun fagaduindu-i ca o sa-l insoteasca pina la mormint .

In sfirsit a venit si cel de al treilea .

-Mor , adio , a soptit muribundul .

-Nu vorbi asa zicindu-mi adio , a raspuns prietenul . De tine nu o sa ma despart niciodata :daca traiesti , o sa traiesc si eu , daca mori , osa te urmez .

Omul a murit . Banii i-au dat o luminare , sotia l-a insotit pina la groapa , dar credinta in Dumnezeu l-a urmat si dupa moarte .

Intre Dumnezeu si om sau intre ratiune si credinta . 

Toata lumea e atirnatoare de Autorul ei . Pozitia omului in creatie e unica , suntem fapturile lui Dumnezeu , omul e un rezultat al creatiei divine , da suntem si realizarea noastra . Din cauza acestei stari de lucruri se aude adesea constatarea tragica ca : "n-am facut nimic" in viata . Aceasta e constatarea ca n-ai dat vietii tale sensul sau destinul ei . Noi nu suntem numai lucruri ca sa mergem in virtutea legilor necesitatii ; noi mai suntem si fiinte spirituale , inzestrate cu constiinta , si ca atare mergem in virtutea legilor libertatii . Ca atare cautam adevarul si ca atare Il cautam pe Dumnezeu .La portile sufletului omenesc Dumnezeu Isi inceteaza stapinirea : ii vrea iubirea .Aici El vrea sa fie primit din initiativa noastra . Prin urmare , la implinirea sensului sau destinului nostru in creatie suntem asteptati de Dumnezeu ca fapturi ale Sale , constiente de rudenia noastra cu El . Pentru orientarea noastra in lumea vazuta ni s-a dat credinta si un om ca model , Iisus . Noi trebuie sa realizam in noi aceasta icoana divina :stilul de a fi al lui Iisus . Fara acest fel de a fi , care atirna de toate deciziile noastre de fiecare zi , si de fiecare clipa , te constati un om fara sens , un om fara hrana in fata haosului care cauta sa te soarba in tragedia nefiintei-una din definitiile raului .

Sufletul Il recunoaste pe Tatal sau si I se alipeste .Dar fiind inchis intr-un trup , care apartine lumii acesteia , sufletul se alipeste si de lumea de afara , crezind ca intr-aceasta isi poate gasi linistea sa . Dar nu si-o gaseste , de aceea toata nevointa vietii calugaresti are aceasta ratiune de a fi : sa nu lase sufletul sa se alipeasca mai tare  lumii vazute decit lui Dumnezeu .

Intreaga noastra fiinta trebuie sfintita , pentru a ne putea apropia de Dumnezeu . Dumnezeu face parte din destinul omului si e nelinistit sufletul nostru pina nu se odihneste intru Dumnezeu . Cind lipseste preocuparea de mintuire fiinta noastra e in pierzanie , care si ea  , pierzania , amageste cu o "odihna". Ne-a adus Dumnezeu din nefiinta la fiinta , dar sa ne mintuiasca nu poate fara noi . Caci toate le poate Dumnezeu fara tine dar ca sa te mintuiasca din lumea aceasta nu poate fara tine . Nici tu nu te mintuiesti fara mina lui Dumnezeu si nici Dumnezeu nu te ridica daca nu-I intinzi si tu mina ta .

Cine nu vrea sa se mintuiasca? Sunt cei ce asculta de o vreja vrajmasa , care ii scoate din cale si , cu pofte pieritoare , ii incilceste in lume . Vraja aceea , a pacatului , cu vremea le slabeste mintea si in asa fel le-o intoarce ,incit ajung sa zica binelui rau si raului bine si din fiii lui Dumnezeu se fac vrajmasii lui Dumnezeu .

Dar s-a pogorit din Ceruri Samarineanul milostiv , Iisus Hristos . El e Cel ce ne-a facut datori sa stim : ce suntem , cine ni-s Parintii , de unde venim , ce-i cu noi pe-aicea si , intr-o lume cu viclene primejdii , cum sa ne purtam , cine ne cheama Acasa si cine ne intinde momele?-Ca de la cirma mintii atirna incotro pornim si unde sa ajungem .

Un om avea un fiu tare neascultator , care ii facea tot soiul de necazuri . La un moment dat , a inceput sa bata cite un cui  , in tocul usii , pentru fiecare greseala a fiului sau . Cind tocul usii s-a umplut de cuie , incit parea un arici , omul si-a chematfiul si i-a spus :

--Am batut cite un cui pentru fiecare greseala a ta !

Fiul s-a speriat vazind multimea cuielor si a hotarit in sinea lui sa rascumpere fiecare greseala cu o fapta buna . Dupa prima fapta buna , si-a chemat tatal in fata usii , rugindu-l sa scoata un cui . In ziua in care a scos ultimul cui , tatal si-a imbratisat fiul , bucurindu-se impreuna cu el . Fiul l-a strins la piept si a vazut ca tatal sau plingea .

--De ce plingi ? Ar trebui sa fii fericit si multumit ca ai putut sa scoti toate cuiele....

--E adevarat , cuiele au fost scoase , dar semnele , semnele au ramas !

Pentru ca sa ne imprietenim cu Dumnezeu , nu ajunge numai ca sa ne spovedim si sa ne imbracam cu sac si cu altele asemenea , de nu vom avea adevarata zdrobire intru inima noastra pentru pacatele noastre ; de nu ne vom dezradacina din inima noastra pofta lumii ; de nu vom ierta din inima pe fratele nostru ; de nu vom lasa lucrurile cele fara de socoteala ; suntem inselati - nu facem pocainta adevarata . Milosteniile , posturile , rugile si alte nevointe trupesti , sunt pocainta din afara . Uriciunea si parasirea pacatului este adevarata pocainta .

Credinta la fiecare crestin , trebuie sa aiba trei insusiri : Intii sa fie tare ca sa tina mintea neclatita si supusa in cuvintul lui Dumnezeu , care este insusi adevarul ; a doua sa fie adinca , pentru ca sa o hraneasca cu intelesul Dumnezeiestilor taine ; si a treia sa fie roditoare , ca sa-l imbogateasca cu ieftinatatea faptelor bune .

Nu te supara cind te cearta si te mustra Dumnezeu , ca Dumnezeu cearta tot omul pe care il iubeste si pedepseste ca un tata pe tot omul care ii este drag iar la urma vine mingiierea si bucuria .

Cauta pe Dumnezeu cita vreme il poti gasi , si striga la el cita vreme este aproape de tine .

Cine ajuta Biserica , Minastirile si pe cei saraci , acela imprumuta pe Dumnezeu .

In yimpul unui mare razboi , viata devenise tare grea , si multi oameni sufereau de foame .Un om bogat s-a hotarit sa ajute cumva pe cei sarmani si a trimis vorba in tinut ca in ziua urmatoare , el va oferi piine oricarui copil , fara a cere nici un ban . A doua zi , inca din zori , multi prichindei se strinsesera in fata casei unde locuia omul cel bun la suflet . Cind acesta aparu cu un cos  mare , plin cu piine , copiii s-au repezit cautind  fiecare sa apuce o piine cit mai mare . Omul a observat insa ca undeva la marginea curtii , astepta cuminte o fetita . Dupa ce toti ceilalti copii si-au ales ce piini au vrut si au plecat cu ele , fetita s-a apropiat si ea de cos unde nu mai ramasese decit o piinica mica , mica , pe care nici un copil nu o bagase de seama . Fetita a luat piinica , a multumit frumos pentru piine si a plecat spre casa . Omul a stat si s-a gindit la felul cum s-a purtat fetita , si ca urmare a dat porunca la bucatarie sa fie coapta o piine mica , dar in care sa fie pusi zece galbeni . Adoua zi a asezat piinica deasupra celorlalte piini mai mari , a adus cosul in curte unde asteptau copiii , iar acestia iar s-au repezit sa ia piinea cea mai mare , iar fetita s-a ales tot cu cea mai mica piine , a multumit omului si s-a grabit spre casa . cind s-au asezat la masa si au rupt piinea au cazut cei zece galbeni .

-Vai , s-a speriat mama , ce sa fie cu acesti bani? Daca banii au ajuns din greseala in piinea adusa de tine? Ia-i si du-i imediat inapoi !

S-a intors fetita la casa omului si i-a dat acestuia toti banii spunindu-i ca au gasit banii in piinica primita .

Privind-o cu drag , omul i-a raspuns : banii aceia nu au ajuns intimplator acolo , dupa ce am vazut ieri cum ai avut rabdare si cum te-ai multumit chiar si cu mai putin , am hotarit sa te rasplatesc ; astazi am vazut cit esti de cinstita , fiindca ai fi putut pastra totul , dar tu mi-ai adus banii inapoi . Drept rasplata , in fiecare dimineata cind vei veni sa iei o piinica , vei primi si cite zece galbeni

    Un calugar s-a rugat mult la Dumnezeu sa-i arate pe cel de la care ar putea invata calea imparatiei .

Intr-o zi , mergind la biserica , monahul a intilnit linga usa un cersetor zdrentaros , plin de bube . Trecind , monahulil saluta , dupa obicei :

   --Ziua buna !

    --Nu tin minte sa fi avut vreodata o zi rea !

    --Sa-ti dea Domnul fericire , atunci , batrine !

    --Nu stiu sa fi fost vreodata nefericit !

     --Iti doresc ceea ce singur iti doresti !

     --Nu duc lipsa de nimic !

     --Dar tu nu ai nici o nevoie ?

     --Nu-mi doresc bunastarea si tocmai aceasta este bunastarea mea , nu-mi doresc fericirea si tocmai aceasta este fericirea mea, daca sufar de foame multumesc lui Dumnezeu , daca mi-e frig , ii multumesc lui Dumnezeu , cind toti ma gonesc , ii multumesc lui Dumnezeu , pentru ca Voia lui Dumnezeu este totdeauna desavirsita ,buna si dreapta .

=NU TRECE CU VEDEREA CUVINTELE INTELEPTILOR, CI INDELETNICESTE-TE CU PILDELE LOR (sirah8,5)=     M-am gindit sa scriu citeva din povetele Sfintilor Parinti, povete pe care si eu le-am primit de la duhovnicul meu, a sluji pe Dumnezeu, nu exista aspiratie mai mare , dar putini se preocupa sa stie cum pot cu adevarat sa se puna in slujba Domnului .    // Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii //        //Cinsteste pe Dumnezeu din averea ta si din roadele pamintului tau si din roadele muncii tale. Atunci camarile si hambarul tau se vor umple de griu, de untdelemn, de vin si de toate bunatatile. //         //Cel incet la minie este bogat in intelepciune, iar cel ce se minie degraba isi da pe fata prostia.//           //Ce sa-i cerem lui Dumnezeu : Doamne , nu imi da prea multa bogatie ca sa nu ma mindresc si sa uit de Dumnezeu. Nu-mi da nici prea multa saracie ca sa nu ma apuc de furat, ci da-mi numai piinea care-mi este de trebuinta.//          //Credinta este in cele nevazute,dar se simte cu mintea si sufletul din care se naste Nadejdea si Dragostea.//           //Daca ai de unde, cerceteaza si bucura pe cei saraci prin milostenie, cu bucate, cu haine, cu bani si din toate darurile ce ti-a dat Bunul Dumnezeu, si cu cuvinte bune povatuieste pe cei nestiutori pe calea Domnului.//        Crestinul este in Biserica lui Hristos rasadit ca un pom frumos roditor si ales. Domnul nostru Iisus Hristos si Sfinta Scriptura ne invata zicind : a sti puterea ta, radacina a nemuririi este; asa cum pomul nu poate creste fara radacina, nici crestinul nu poate sa traiasca fara de credinta lui Hristos.  Lumina in suflet sa aveti .