Era odata un barbat care sedea la marginea unei oaze la intrarea unei cetati.

Un tinar se apropie intr-o buna zi si il intreaba :

- Nu am mai fost niciodata pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetati ?

Batrinul ii raspunse printr-o intrebare :

- Cum erau locuitorii cetatii de unde vii ?

-Egoisti si rai. De aceea ma bucur ca am putut pleca de acolo.

-Asa sunt si locuitorii acestei catati, raspunse batrinul.

Putin dupa aceea, un alt tinar se apropie de omul nostru si ii puse aceeasi intrebare :

- Abia am sosit in acest tinut. Cum sunt locuitorii acestei cetati ?

Omul nostru raspunse cu aceeasi intrebare :

- Cum erau locuitorii cetatii de unde vii.

- Erau buni, marinimosi, primitori, cinstiti. Aveam multi prieteni acolo si cu greu i-am parasit.

- Asa sunt si locuitorii acestei cetati.

Un negutator care isi aducea pe acolo camilele la adapat auzise aceste convorbiri si pe cind cel de-al doilea tinar se indeparta, se intoarse spre batrin si ii zise cu repros :

- Cum poti sa dai doua raspunsuri cu totul diferite la una si aceeasi intrebare pe care ti-o adreseaza doua persoane ?

- Fiule, fiecare poarta lumea sa in propria-i inima. Acela care nu a gasit nimic bun in trecut nu va gasi nici aici nimic bun. Dimpotriva, acela care a avut si in alt oras prieteni va gasi si aici tovarasi credinciosi si de incredere.

Pentru ca, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decit ceea ce stim noi sa gasim in ei.

Intr-o zi, Petru a gasit o harta pe care era marcat drumul catre o comoara inestimabila. ,,Voi gasi aceasta comoara si asa, voi avea parte si de ceva aventura!" exclama el.

Si iata, ca porni la drum. Si merse, ce merse, si ajunge la o padure. Acolo l-a intilnit pe Leu, pe care il intreba : ,,Esti suficient de puternic si curajos pentru a veni cu mine la o vinatoare de comori? Leul accepta propunerea lui Petru si il insoti pe acesta la drum. Padurea era foarte deasa si intunecoasa, iar lui Petru i se facu frica insa , cu Leul linga el reusi sa o strabata pina la capat.

Cind cei doi ajunsese la poalele unui munte, il intilnira pe Vultur. Ai o vedere excelenta si poti sa ne alarmezide pericole. Nu doresti sa vii cu noi?, suntem in cautarea unei comori, il intreba Petru. Vulturul accepta propunerea facuta de Petru si ii insoteste pe cei doi la drum. Muntele pe care trebuiau sa il strabata era foarte inalt si stincos. Leul aluneca, insa petru a fost suficient de iute sa ii dea o mina de ajutor si sa il traga sus. Vulturul, cu privirea lui ascutita, era foarte atent la fiecare pas pe care il faceau cei doi tovarasi de drum.

Curind au ajuns in valea din josul muntelui, unde au intilnit-o pe Oaie. ,,Vei dori sa ne insotesti in cautarea unei comori si sa ne tii de cald cind ne este frig?", o intreba Petru pe Oaie. Aceasta accepta propunerea lui Petru si astfel, pornira toti la drum. Un vint rece strabatu intreaga pajiste iar toti se ingramadira linga Oaie, ca sa le tina de cald.

Apoi cei patru ajunsese, in final, in desert unde se intilni cu Camila. ,,Esti numita oaia desertului", ii spuse Petru acesteia. ,,Ne vei ajuta sa strabatem intregul desert si sa ne insotesti in calatoria noastra, in cautarea comorii?" Zis si facut. Camila accepta propunerea lui Petru si astfel ca el, Oaia si Leul se urca pe ea, iar impreuna si fericiti strabat intreg desertul cu Vulturul deasupra lor.

Cei cinci ajung in cele din urma linga ocean unde o intilnesc pe Broasca Testoasa de mare. ,,Suntem in cautarea unei comori si ne gindeam daca ne poti ajuta sa strabatem oceanul?" intreba Petru. Broasca le raspunse afirmativ si astfel ca pornira toti la drum.

Valurile puternice aproape ca ii ineca, insa Broasca Testoasa ii indrepta cu dibacie catre tarm, unde ii astepta Bufnita.

Aceasta le vorbi cu intelepciunea ei straveche, spunindu-le : ,,Felicitari, ati gasit comoara",

,,Unde este?" exclama toti surprinsi.

,,Impreuna ati strabatut padurea, ati urcat muntele, ati infruntat valea, ati intimpinat cu curaj desertul si ati traversat oceanul. Niciodata nu ati fi reusit unul fara celalalt".

Toti s-au uitat unul la celalalt si au realizat ca Bufnita avea dreptate ! Toti au gasit PRIETENIA !..

Si intradevar, au gasit cea mai de pret comoara.

Prietenia este un lucru minunat, este strins legata de ,,a imparti"- prietenii impart aproape totul, experientele lor, fie ca sunt bune fie ca sunt rele, bucuriile si tristetile ; de ,,altruism"- prietenii au grija unii de altii ; si de ,,sprijin si grija"- prietenii sunt mereu impreuna atunci cind au nevoie unii de altii ;  suportul vine sub diferite forme, insa suportul moral este considerat ca fiind cel mai important. Si atunci, construirea si mentinerea unei prietenii este unul dintre cele mai bine rasplatite proiecte ale vietii noastre.

Ce inseamna prietenia si care este importanta ei in viata noastra? Oare am putea trai fara ea, singuratatea ne-ar putea fii un bun tovaras pe parcursul vietii noastre?

Prietenii sunt ca un fel de cadou pe care ni-l oferim noua insine.

Tu, ai putea trai fara prieteni?......

Cind te-ai trezit in aceasta dimineatza te-am observat

si am speratca imi vei vorbi, chiar si numai citeva cuvinte,

cerind parerea mea sau multumindu-mi

pentru un bine care tzi s-a intimplat;

insa am vazut ca erai foarte ocupat pentru a gasi hainele potrivite

cu care sa te imbraci pentru a merge la serviciu.

Am continuat sa astept inca, in timp ce fugeai prin casa

pentru a te imbraca si aranja, eu stiam ca ai fi avut timp

chiar si numai un minut a te opri si a-mi spuna ,,salut"

insa erai prea ocupat.

Pentru aceasta am deschis cerul pentru tine

l-am umplut de culori pentru a vedea daca asa ma vei asculta;

insa nici de aceasta n-ai tinut seama.

Te-am observat in timp ce te indreptai spre locul de munca

si te-am asteptat rabdator toata ziua.

Cu toate lucrurile pe care le aveai de facut,

presupun ca tu ai fost prea ocupat pentru a-mi spune ceva.

Cind te-ai intors acasa am vazut oboseala ta,

si m-am gindit sa te ud putzin

pentru ca apa sa-tzi indeparteze stresul.

Ma gindeam sa-tzi fac o placere asa tu puteai sa te gindesti la

mine,

dar te-ai infuriat si ai ofensat numele meu,

eu doream mult ca tu sa-mi vorbesti,

era mult timp de cind nu mi-ai vorbit.

Dupa aceea ai deschis televizorul, eu am asteptat cu rabdare,

in timp ce priveai la televizor ai cinat,

insa ai uitat din nou sa vorbesti cu mine,

nu mi-ai adresat nici un cuvint.

Am vazut ca erai obosit si am intzeles dotintza ta de silentziu

si asa am intunecat splendoarea cerului, am aprins o candela;

cu adevarat era foarte frumos, dar tu nu erai interesat a o vedea.

in momentul in care te-ai culcat cred ca ai fost distrus.

Dupa ce ai zis noapte buna familiei tale

ai cazut pe pat si imediat ai adormit.

Am insotzit somnul tau cu o muzica,

animalele mele nocturne s-au luminat, dar nu era important,

poate tu nici nu-tzi dai seama ca eu sunt mereu aici pentru tine.

Am mai multa rabdare decit itzi potzi imagina.

Mi-ar placea insa sa te invatz sa ai rabdare cu altzii.

Te iubesc mult de aceea ashtept in fiecare zi o rugaciune.

Sa shti ca peisajul pe care il fac e numai pentru tine.

Bine, te trezeshti din nou eu sunt inca odata aici si ashtept

Fara nimic altceva decit iubirea mea pentru tine,

sperind ca astazi tu vei putea sa-mi dedici putzin timp.

                  O zi buna......

(Tatal tau : Dumnezeu)