Biserica Ortodoxa serbatoreste pe 25 martie, praznicul Bunei Vestiri (Blagovestenia), cind Arhanghelul Gavriil o anunta pe Sfinta Fecioara Maria ca a fost aleasa sa il nasca pa Iisus. Este ziua cind avem dezlegare la peste, in care cucul cinta pentru prima oara si pe care oamenii trebuie sa o intimpine veseli, imbracati curat, cu stomacul plin si cu bani in buzunare.

   Ingerul i s-a inchinat Sfintei Fecioare : ,,Binecuvintata esti tu intre femei!" (Luca1.28). Apoi i-a spus vestea : ,,Si iata vei lua in pintece si vei naste fiu si vei chema numele Iisus! (Luca1.31). Era cea mai mare cinste pe care Dumnezeu o putea incredinta unei femei.

   Buna Vestire a Nasterii lui Hristos a fost adusa la cetatea din Galileea, Nazaret, punctul de plecare al mintuirii neamului omenesc. Nazaret, in limba ebraica inseamna sfintenie. Astfel, Arhanghelul Gavriil este primul care a rostit numele Iisus. Scena Bunei Vestiri este infatisata de obicei, pe usile iconostaselor - pereti ce despart altarul de restul bisericii, simbolizind usile Imparatiei Ceresti. Conform traditiei, de Buna Vestire este bine sa se puna piine si sare pe pragul usilor pentru hrana ingerilor.

   In calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscuta sub denumirea de Blagovestenie sau Ziua Cucului. Cucul ocupa un loc central in cadrul sarbatorii, fiind pasarea care anunta sosirea primaverii. Traditia spune ca primul sau cintec, care are loc de obicei la Buna Vestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Daca primul cintec ale cucului este auzit pe stomacul gol, in partea stinga sau in spatele omului, este semn de rau augur. De asemenea in unele sate care pastreaza obiceiul, flacaii si fetele il intreaba pe cuc : ,,Cucule voinicule / Citi ani imi vei da / Pina m-oi insura(marita)?/. Daca pasarea tace, aceasta inseamna casatorie grabnica, iar fiecare cintat este socotit un an de asteptare. Traditia populara a facut din cuc un simbol al nestatorniciei, al dragostei tainuite, numita in popor si ,,boala cucului".

   Traditia mai spune ca, de Buna Vestire, oamenii nu au voie sa se certe, pentru ca vor avea necazuri tot anul. In Bucovina, in aceasta zi nu se pun oua la closca, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare. In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se ameninta cu toporul si se stropesc cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc, ritualul fiind denumit Noaptea focului. Pentru ca estedezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In sud-estul tarii se aprind focuri in marginea cimitirelor pentru a se da de vaste mortilor ca a venit primavara, se fac pomeni si praznice, iar in bisericile care poarta hramul Buna Vestire, se fac slujbe mari.

   In aceasta zi, biserica ii serbeaza pe cei 40 de Mucenici din Sevastia ; femeile fac mucenici (sfintisori ) in forma de opturi, pe care-i duc la biserica pentru a-i imparti apoi la sareci ; se beau 40 de pahare de vin sau de tuica pentru a fi ,,sanatos si sa nu se lipeasca bolile"; in zorii zilei, in mijlocul bataturii se ard gunoaiele de prin curti, de la vite si din casa ; cei din familie sar peste foc, astfel incit fumul sa le patrunda pe sub haine ca ,,sa fie feriti de cele rele"; si in mijlocul satului se fac focuri si se bate pamintul cu maiul pentru a iesi caldura si iarba din pamint, dar si pentru a alunga frigul ; este ziua in care este bine sa se pomeneasca aratul ; tot acum se intorc si berzele iar cum va fi vremea in aceasta zi, asa va fi toata primavara ; daca va ingheta si va fi frig, este semn ca iarna va continua pina de Sfintul Gheorghe(23aprilie).

--TRADITII = Mucenicii sunt mijlocitori intre oameni si sfintii cei mari si Dumnezeu ; se spune ca au fost aruncati intr-un iaz, unde au inghetat ; se face foc, sa se incalzeasca mucenicii acestia ; se spune ca in dimineata acestei zile se aleg patruzeci de sfinti de o patre si patruzeci de alta ; un sarac lipit pamintului a cerut unui bogat sa-l ajute sa are si el ; bogatul nu i-a dat boii si plugul decit in ziua de 40 de Mucenici, desi saracul ii spusese ca-i sarbatoare ; au venit la el sfintii si l-au intrebat de ce lucreaza in acea zi iar el le-a spus necazul ; l-au indemnat sa-si continue lucrul iar in toamna i-au dat rod de patruzeci de ori sporit ; cel bogat s-a minunat de asa belsug, iar saracul i-a istorisit intimplarea ; in anul urmator de Mucenici a arat omul bogat ; Sfintii au venit la el si l-au apostrofat, iar toamna i-au dat recolta de patruzeci de ori mai mica.

--OBICEIURI : PORNIREA PLUGULUI : in Bucovina exista traditia ca in aceasta zi (sau a doua zi) sa se scoata plugul si sa se mearga cu el la arat ; dupa ce au tras in mijlocul ograzii, iese stapina casi cu o cofa in care se afla apa si un strut de busuioc, cu un topor, cu tamiie aprinsa, o bucata de piine si putina sare, se apropie de plugul cu boi si de plugari, ii afuma cu tamiie si ii stropeste cu aghiazma zicind : ,,cit de curata/ e tamiia/ si aghiazma/ asa de curati/ si voi sa umblati/ nicicind sa nu dati/ peste vreun moroi/ sau vreun strigoi/ sa va faca rau/ ; dupa ce a inconjurat, a tamiiat si a stropit de trei ori boii, plugul si carul cu boi, precum si pe plugari, apa ramasa este varsata pe picioarele boilor, piinea si o parte din sare este data plugarilor si boilor pentru a o minca, iar tamiia si toporul sunt puse jos dinaintea boilor, pentru ca acestia, dinainte de plecare sa treaca peste ele ; femeile duc macinici la biserica, la intoarcerea acasa dau de pomana rudelor si la saraci, pentru sufletul mortilor

--PENTRU BUNUL MERS AL VIETII SI AL TREBURILOR : Mucenicii ne scapa de patruzeci si sute de mii de nacazuri ; in ziua de Mucenici toate gunoaiele se ard ca sa vie primavara mai curind ; cum au incetat Babele, Mosii indata incep a bate cu tobele sau cu ciocanele in pamint, anume ca acesta sa se dezghete sa intre gerul si sa iasa caldura, sa creasca iarba verde ; in ziua de patruzeci de mucenici se sarbatoreste de fete si martisorul ; martisorul se pune pe un maracine inflorit ce se zareste de fata pentru prima data ; fetele merg acolo si pun martisorul pe maracinele inflorit pronuntind urmatoarele cuvinte : ,,imi dau smoala de pe mine si iau floarea de pe tine".

--APARATOR DE RELE SI DURERE : cei mai multi nu lucreaza in aceasta zi lucruri grele si cu deosebire femeile nu lucreaza, mai cu seama lucruri femeiesti, ci tin si o serbeaza, parte pentru ca toti sfintii din an se string in aceasta zi spre a lua parte la liturghie cu sobor pentru ca sfintii dezgheata in aceasta zi pamintul si apa ; nu se lucreaza in aceasta zi de teama ca vor fi loviti cu maciucile, caci se zice ca Mucenicii dau cu maciucile in aceasta zi .

--DESPRE MUNCILE CIMPULUI : sunt semanate (facindu-se patruzeci de matanii) legume ca usturoi, ceapa, varza crezind ca toate legumele semanate in aceasta zi nu vor fi mincate de viermi sau omizi, legumele vor rodi inseptit sau chiar de patruzeci de ori mai mult ca altadata, toamna nu putrezesc sau se prind mai lesne .

--DESPRE VREME : daca gasesc pamintul inghetat, il dezgheata ; daca ingheata spre ziua de patruzeci de sfinti si mai ingheata inca patruzeci de nopti dupa aceea, toamna va fi lunga si buna, bruma va cadea tirziu.

    LUNI

--TRADITII : luni e ziua in care incepe orice lucru de isprava ; cum iti merge lunea, iti merge toata saptamina si mai ales lunea cea dintii la inceputul lunii ; tot lucrul ce se incepe lunea merge bine, cu spor, usor si tine mult, e trainic ; nu e bine sa se dea bani din casa in aceasta zi si cu deosebire dimineata , caci toata saptamina va trebiu sa tot dea, ci sa caute numai a lua, caci atunci va primi de pretitindeni ; cind mori mergi mai intii la Sf. Luni si te intreaba de i-ai postit ziua ; daca i-ai purtat cinstea, te ia sub scutul lui, de nu , te trimite la altii.

--PENTRU BUNUL MERS AL VIETII SI AL TREBURILOR : lunea trebuie inceput orice lucru de isprava, pentru ca Dumnezeu sa ajute a-l termina cu bine si curind ; lunea cine o posteste prelungeste zilele omului si orice dorinta ai avea se implineste ; se crede ca femeile care nu au copii si postesc lunea capata copii ; copilul nascut lunea are noroc si viata indelungata ; semanatul sa se inceapa lunea sau joia in zori, ca orice lucru insemnat pe care il face omul ; cind ti-a intrat luni incasa un om cu noroc, iti merge ca din apa, da cind ti-a intrat unul fara noroc, saracesti si flaminzesti ; de primesti bani lunea, e semn bun .

--APARATOR DE RELE SI DURERE : luni sa nu dai nimic din casa, ca dai toata saptamina si nu se tine lucrul in casa ; lunea nu e bine sa se spele rufe, caci unul de al casei se va umple de buboaie ; daca faci lautoare ori speli camasi lunea, ai sa te imbolnavesti de riie si reapan, ai sa faci paduchi si reapan, ai sa faci paduche si lindini si de purici nu te vei mintui ; sa nu dai gunoiul afara ca se imprastie gainile ; sa nu numeri lunea paserile, ca-ti mor de boala, ori iti pier ; lunea nu se ia ouale din cuibar, caci parasesc gainile ouatul in acel loc ; e de rau de plecat lunea la drum ; sa nu-ti tai unghiile lunea, martea si vinerea, ca uiti unde pui ceva, nu mai tii minte ; nu se ingroapa mortii, caci luind-o din capul saptaminii, e rau de moarte pentru cei ramasi in viata .

--MAGIE : in genere, pentru lecuit, babele descinta in zilele de post sau sec (lunea,miercurea si vinerea), ca sa sece boala.

--DESPRE VREME : daca incepe lunea a ploua, ploua o saptamina, daca incepe joia, tine doua saptamini.

( Antoanete Olteanu -Calendarele poporului romin )

   Denumirile populare ale lunii Martie : mart, marte, martiu, martisor;

     TRADITII

Mart e cea mai nesanatoasa luna; mart se numara din ziua de Sf.Toader si tine mai tot postul; in saptamina lui Sf.Toader, cum asfinteste soarele nu se iese din casa nici nu se aduce apa caci strigoaicele umbla cu moroaicele si cu vircolacii; mart a luat de la toate lunile cite citeva zile ca sa arate ca el e mai tare; se zice ca a chemat odata Mart pe Prier la banchet; se duce Prier si se sfatuieste cu Mai ce sa faca, sa se duca , ori sa nu se duca; ,,du-te, zice Mai, da el e sugubat, ride de oameni, tu cind te-i duce, sa iei cu tine sania si caruta s-o luntre, ca altfel n-ai iesi bine"; se duce Prier, il vede Mart si-l intreaba : ,,de ce aduci atitea halaturi, frate?",  ,,apoi da, la gospodaria omului sunt bune de toate"; sta el o zi, sta doua, sta trei, incearca Mart cind cu omat si viscol - lui Prier nici nu-i pasa, ca el are sanie; da o ploaie si se faca glod, Prier are caruta; rupe podurile, curg puhoaiele, Prier merge cu luntrea; vede Mart ca nu-i poate face nimica, il cheama si-l intreaba sa-i spuie cine l-a invatat ca sa vie asa; Prier n-are ce lucra si-i spune ca Mai;  ,,ei, las dar ca-i voi tinea eu si lui vreo doua brumi ca sa vastejesc florile cele falnice de care-l falesc pe dinsul toti". Si de atuncea in mai totdeauna sunt brumi, ca Mart i le da de ciuda; urzica e buruiana lui mart, e ca mart de iute si tare, cine o maninca se intareste, e cea dintii buruiana; in luna lui mart cine are gutunar e sanatos peste an.

   SFATURI  GENERALE

In saptamina a noua dupa Craciun, semanati mazare,linte, mazariche, mai in urma si in regiuni mai calde ovaz, secara, orz ; duceti gunoi pe cimp ; greblati livezile de muschi si semanati fin si trifoi ; semanati salata, patrunjel, ridichi, ceapa, spanac; puneti acum pomisori, incepeti cu altoiul spre sfirsitul acestei luni; pomii de soi mai bun care sunt acoperiti trebuie desfacuti peste zi si iarasi acoperiti peste noapte.

          PRIMAVARA

   TRADITII = primavara se incepe, dupa unii, cu prima zi a lunii martie, dupa altii, cind se sfirsesc zilele babei Dochia, si anume la Alexii, 17martie, si dureaza pina la Sf.Onofrei, 12iunie; altii pun iarasi ziua intii de primavara dupa ce trece treisprezece saptamini numarate din ziua de Craciun, atunci zic ei ca omatul se topeste si curge in torente chiar si de pe virful celor mai inalti munti; cind incep a iesi jigariile si gujitiile de prin ascunzisurile lor de peste iarna, cind prind a zbura gizele si fluturii cei rosii si mai ales cind incep a veni rindunelele, cocostircii, cocoarele si celelalte pasari ce petrec peste iarna in tarile calde, atunci, cind vin acestea, e semn ca primavara a sosit si ca mai mult nu are sa ninga.

   PRACTICI MAGICE = cind auzi tunindintiia oara primavara, sa te bati cu o piatra pe frunte, ca nu ai durere de cap peste an; cind tuna intii primavara sa dai la frunte cu argint, ca sa fii ca argintul sanatos si curat tot anul; primavara cind scot intii vacile in cireada, oamenii le leaga ceva rosu de coada ca pe vita care are rosu nu o poate nici deochea si nici cel rau nu se poate apropia de ea; primavara cind incepe an nou, daca iesind pe cimp vezi un furnicar sa iei tarina din acel furnicar, sa arunci peste cap zicind de trei ori : ,,sa fiu iute si sanatos ca furnica, pina la vederea musunoiului in anul viitor", daca vrei sa nu suferi de dureri de cap sau friguri si nici sa ai vreo molesire sau lenevire; primavara podgorenii leaga citeva vite-de-vie cu salcie de la Florii, ca sa fie ferite de piatra.

   SEMNE DE PROSPERITATE = cind auzi primavara tunind intiiasidata la sfintit, va fi an bun roada imbelsugata iar de va durdui mai intii dinspre rasarit va fi veac bun; primavara cine vede intii berze si rindunici in zbor in acel an va face calatorie, iar de va vedea sezind jos nu va face in acel an nici un drum; daca aude cineva primavara pentru prima data cucul cintind si are multi bani in punga apoi se crede ca va avea tot anul; cind iti cinta cucul in fata, are sa-ti mearga bine tot anul.

   SEMNE NEFASTE = cind vezi cocostirc pe jos intii, are sa te doara picioarele peste an; cind vezi intiia oara primavara, numai un cocostirc, vara aceea ai sa fi singuratic, iar de vei vedea mai multi ai sa fii tot cu multi; cind cinta cucul aproape de casa ai sa te muti de acolo; cind vei vedea intii primavara fluturi albi, toata vara vei fi bolnav.

   STAREA VREMII = dincotro vin primavara intiia data ploile, dintr-acolo vor veni peste toata vara; tunetul de primavara, pe cindeste inca omat, se tine semn ca vara va fi grindina multa; daca primavara rindunelele si cocostircii se intorc de timpuriu, e semn de primavara timpurie si statornica; pomii infloriti de timpuriu inseamna seceta peste an; primavara ploioasa aduce vara secetoasa.