Manastiri bucovinene excomunicate din religia PHARE

Biserica Arbore si Manastirea Voronet nu pot beneficia de rezultatele unui program de reabilitare finantat cu fonduri Phare, din neglijenta Consiliului Judetean Suceava si a Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor

Un program PHARE, inceput in 2003, in valoare de 1,5 milioande de euro, avand ca beneficiar Consiliul Judetean Suceava, trebuia sa modernizeze facilitatile destinate turismului ecumenic la nu mai putin de 13 manastiri si biserici, dintre care unele fac parte din patrimoniul Unesco. Concret, pentru lacasurile de cult de pe lista inaintata de CJ  Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei (MDRL) trebuiau construite parcari dotate cu iluminat public, toalete cu apa calda, statii de tratare a apei menajere si zone de colectare a deseurilor. Firma care a castigat licitatia pentru realizarea proiectului: Cominco SA. Desi MDRL a declarat, prin Biroul de Presa, ca in anul 2008 programul a fost indeplinit 100% si ca nu au existat impedimente pe parcursul derularii sale, situatia din teren este complet diferita si demonstreaza ca exista situatii in care lucrarile prevazute in proiectul initial fie nu au fost efectuate, fie modul in care au fost realizate impiedica atingerea obiectivelor proiectului.

ABANDONAREA UNUI MONUNMENT  UNESCO

Astfel, la Biserica Arbore, ctitorita in 1503 de catre hatmanul Luca Arbore, nu au fost facute nici locuri de parcare, nici toalete, nici iluminat, nici zone de colectare a deseurilor. Din cei 51.000 de euro, cat ar fi costat amenajarea din jurul manastirii, 30.000 au fost redirectionati catre alte manastiri din proiect pentru a efectua “lucrari neprevazute initial, dar necesare unei bune functionari a investitiei”, dupa cum ne-a relatat  Biroul de Presa al MDRL. Preotii care slujesc la biserica nu cunosteau exact obiectivele programului PHARE, nefiind informati oficial, ci stiau doar ca au venit ceva experti de la Bucuresti si de la CJ, cu cativa ani in urma, iar apoi nu s-a mai intamplat nimic. “Eu stiu ca in proiectul initial, figura o locatie pentru parcare ce era prea aproape de zidul bisericii, iar Legea Monumentelor Istorice nu permitea acest lucru. Le-am sugerat celor de la Consiliul Judetean sa faca parcarea peste drum, unde biserica are un teren. Langa cimitir“, spune preotul Constantin Chifan. Despre toaletele ecologice, ne povesteste fiul sau, Alexandru Chifan, si el preot: “Au facut masuratori si au spus ca nu au unde sa le puna, asa ca am ramas cu latrinele vechi din fundul curtii”. Cu toate acestea, parohia Arbore a primit avizele necesare pentru ca la cateva zeci de metri de zidurile vechii biserici, aflata in plin proces de restaurare, sa inalte o biserica noua, din lemn, si un spatiu destinat praznicelor. Spatiu, care pe langa sala de mese si bucatarie contine si un grup sanitar cu toalete moderne, cam ca acelea pentru care Consiliul Judetean Suceava nu a gasit loc. Diferenta esentiala: “Astea le-am facut din banii nostri, din donatii si din contributia credinciosilor si a Arhiepiscopiei”, spune preotul Chifan-tatal.

BISERICA "ARBORE" ASCUNSA

Initial, reprezentantii MDRL au incercat sa ascunda faptul ca biserica Arbore a fost exclusa din program, reporterul Cotidianul fiind  informat ca au fost vizate doar 12 locasuri de cult. Reprezentantii MDRL nu au raspuns la intrebarile referitoare la problemele identificate pe parcursul proiectului decat dupa ce am insistat asupra situatiei de la Arbore. Explicatia Biroului de Presa se bazeaza pe faptul ca in documentatia pe baza careia a fost aprobat proiectul, Consiliul Judetean si Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor au facut o gresala, descoperita dupa ce actele pentru demararea lucrarilor fusesera semnate. Eroarea respectiva consta in faptul ca terenul pe care urma sa fie construita parcarea si restul facilitatilor pentru biserica Arbore era revendicat. CJ Suceava a propus alte locatii, dar in 2007 acestea au fost respinse de Ministerul Culturii, care nu le-a avizat pentru ca apropierea de manastire ar fi dus la deteriorarea picturii murale. Cum nici de la satenii comunei Arbore nu a putut fi cumparat un petec de pamant, CJ a solicitat ca manastirea sa fie scoasa din proiect, dupa cum precizeaza oficialii MDRL.

La cativa zeci de kilometri de Arbore, manastirea Voronet a fost si ea afectata de modul in care s-a realizat proiectul Phare. Exista toalete, exista parcare, exista loc de tomberoane. Cateva impedimente insa: toate sunt situate la jumatate de kilometru de poarta manastirii, parcarea este goala, iar toaletele moderne sunt inchise cu lacat. Asa se face ca turistii trag tot in vechea parcare a locasului de cult, aflata pe terenul din proprietatea manastirii. “Daca faceau parcarea si toaletele pe terenul manastirii, atunci maicile nu mai puteau sa pretinda chirie de la cei care vand obiecte de artizanat, icoane si chinezarii, pentru ca in prealabil trebuiau sa treaca terenul in proprietatea Consiliului Judetean, care era Beneficiarul proiectului”, spune discret una din vanzatoarele care varsa o parte din cele 100 de milioane de lei vechi, colectati lunar de catre maicute de la cei aproape 20 de comercianti. Dorind sa o contactam pe maica stareta, ne-am adresat maicutei care colecta taxa de intrare in manastire. Auzind ca suntem de la presa, raspunsul a fost sec: “Nu aveti voie sa vorbiti cu maica stareta, nu aveti voie nici sa intrati in manastire fara aprobarea IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor”.  Despre problemele de la Voronet, punctul de vedere al MDRL spune doar ca  amplasarea unor cabluri de inalta tensiune pe terenul de la jumatate de kilometru distanta de manastire a impus schimbarea solutiei tehnice si lucrari suplimentare.

ESECUL DIN TEREN,UN SUCCES PE HARTIE

Din partea firmei Cominco, Ciprian Ungureanu a declarat ca in calitate de constructor, Cominco a executat lucrarile in functie de proiectul pe care i l-a dat Beneficiarul, astfel incat nu are nicio legatura cu amplasarea parcarilor si a celorlalte elemente din proiect. “Consiliul  Judetean a cam hotarat unde si ce sa faca... nu toate sunt terminate, nu toate sunt dupa randuiala”, a declarat Gheorghe Bradatanu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor. O opinie diferita are presedintele CJ, Gheorghe Flutur, care considera ca proiectul a fost un real succes, care a stat la baza realizarii programelor turistice din Bucovina, de anul acesta.

 MONITORIZAREA,IN PLATA DOMNULUI

Derularea proiectului Phare sta prost si la capitolul monitorizare. Aceasta nu a fost realizata  de catre MDRL, in calitate de autoritate contractanta, reprezentantii ministerului declarand ca aceasta este responsabilitatatea Consiliului Judetean, in calitate de beneficiar, iar primele raportari in acest sens urmeaza a se face in ianuarie 2010. Numai ca atunci cand l-am intrebat pe Gheorghe Flutur, presedintele CJ, cum anume a fost monitorizata impulsionarea activitatilor turistice in zonele prevazute in program, dansul ne-a declarat ca a lasat “beneficiarii reali” ai programului, adica obstile manastiresti, sa realizeze acest pas. Legislatia in domeniul finantarilor din fonduri PHARE prevede insa ca atat Autoritatea Contractanta, cat si Beneficiarul proiectului trebuie sa realizeze direct monitorizarea lucrarilor si gradul in care au fost indeplinite obiectivele generale si cele specifice.

Ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania, derulat de Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, si finantat de Uniunea Europeana.

R.V.