Category:
Articole
Un crestin adevarat trebuie sa marturiseasca cu intreaga sa viata valorile autentice : credinta, pacea, dragostea, sa nu se opreasca la aspectul formal, care tine si el de trairea religioasa, dar nu este totul. Cea mai inalta virtute crestina este dragostea. Sa dobindim dragostea este, probabil, scopul pentru care am fost creati. Cind iti incepi si iti sfirsesti ziua cu rugaciunea, ca mod de comunicare cu Dumnezeu si cu semenii, simti ca nu mai poti trai oricum : ca nu mai poti, ca nu mai trebuie sa urasti, sa gindesti urit, sa vezi urit. Cauti frumosul in toate. Il cauti in tine si in ceilalti. Sfintii reusesc sa nu mai vada nimic rau in cei din jur, pentru ca sunt atit de curati sufleteste, incit nu mai pot concepe existenta raului. Trebuie sa ne straduim asemenea lor, sa vedem binele, frumosul, sa luam din existenta inconjuratoare ceea ce ne umple sufletul de bucurie, de pace. Sa culegem ca o albina numai nectarul.
Rugaciunea pentru aproapele, pentru cel aflat in dificultate - poate bolnav, poate nefericit, rugaciunea pentru rude, pentru prieteni, dusmani, ne pune in rezonanta cu Dumnezeu si cu ceilalti. Este o forma de comunicare superioara. Cu cit ne vom ruga mai mult pentru ei , de fapt ne vom face bine noua insine. Numai impreuna ne putem mintui.
Un crestin adevarat cauta pacea. Cearta, conflictul, ura, supararea nu vin de la Dumnezeu, si nici nelinistea, disperarea, invidia. Cind iti consacri viata Lui, se restabileste pacea, armonia in tine si in cei din jur.
Sunt crestini care ,,alearga" de la o manastire la alta, in cautarea lui Dumnezeu. E o mare bucurie sa te aproprii de un loc sfint, sa respiri pacea lui, e adevarat ca locul este important in trairea religioasa, dar el nu este totul. Este exteriorul, iar ceea ce conteaza mai mult este interiorul. De multe ori ajungem acolo in speranta gasirii unei alinari, a unui refugiu pentru problemele cu care ne confruntam zi de zi, sau din motive de sanatate. Simti ca ai nevoie de cineva care sa-ti redea dragostea de viata, optimismul. Intr-adevar, uneori reusim sa ne gasim acolo pacea interioara, dar trebuie sa o ducem mai departe in familie, la serviciu- toata existenta noastra trebuie sa fie expresia iubirii divine. Sa-L simtim oriunde in exteriorul nostru, in petala fragila de floare, in zimbetul blind al unui copil, tot ce e frumos si pur e Dumnezeu. Dar, dincolo de toate, Dumnezeu e in noi, este sursa iubirii.
Cind simti ca esti in pace cu tine si cu ceilalti, Dumnezeu e cu tine... cind simti nevoia sa daruiesti, chiar si un zimbet, dumnezeu e cu tine. Cind simti ca nu mai poti uri, cind simti ca nu mai poti lasa nimic urit sa te domine - nici un gind rau, nici o vorba indecenta; cind simti ca totul e -sau ar trebui sa fie- iubire, atunci Dumnezeu e cu tine.
Inapoi la blogul Lorica Mocanu, 'user_report.php?return_url=https%253A%252F%252Fcrestinortodox.ro%252Fcomunitate%252Fblog.php%253Fblogentry_id%253D2883%2526user%253DLorica21&TB_iframe=true&height=300&width=450', '', './images/trans.gif');){kind=spacer}
Continut Inadecvat
