Category:
Povestiri cu tilc
Intr-o zi de vara, un grup de broscutze se plimbau vesele printr-o padure si la un moment dat, doua dintre ele au cazut intr-o groapa foarte adinca. Toate celelalte broscutze s-au strins in jurul gropii si priveau cu mirare la adincimea acesteia. Erau convinse ca cele doua broscutze nu aveau nici cea mai mica shansa sa iasa de acolo.
Suntetzi ca shi moarte, nici nu are rost sa va chinuitzi, este prea adinca groapa, opritzi-va ca saritzi degeaba... erau comentariile ce veneau din partea grupului. Cele doua broscutze incercau sa sara din rasputeri pina cind, in cele din urma, una dintre broscutze a dat crezare vorbelor si a renuntzat, cazind jos de oboseala si murind.
Cealalta broscutza insa, a continuat sa sara cit de tare o tzineau piciorushele. Cele de pe margine strigau la ea sa se opreasca, sa-shi curme suferintza, mai bine sa moara. Ea, dimpotriva, sarea tot mai sus shi tot mai tare shi... iata-o ca a reushit !
Broscutzele de pe marginea gropii se uitau la ea cu mirare shi au intrebat-o fara nici o ezitare : ,,Nu ne-ai auzit ? Noi totzi tzi-am spus sa renuntzi dar tu in schimb ai tot continuat ! Cum ai reushit sa ieshi din groapa aceasta atit de mare ?
Bineintzeles, broscutza era surda . In tot acest timp ea a crezut ca prietenele ei o incurajau.
Aceasta povestire ne poate invatza doua lectzii :
-- o vorba de incurajare pentru cineva care este la pamint poate sa il ajute sa se ridice si sa o scoata la capat, sa razbeasca in cele din urma chiar daca pare ca nu mai are nici o shansa;
--o vorba distructiva pentru cineva care este la pamint poate fi doar acel lucru de care mai are nevoie pentru a ,,muri", o lovitura de gratzie care i-ar grabi sfirshitul.
Puterea vorbelor... citeodata este atit de greu de intzeles cum o vorba incurajatoare poate sa mearga chiar asha de departe . Oricine poate spune vorbe ce tind sa ,,jefuiasca" pe altcineva de a continua in momente dificile . Fii atent la ceea ce vorbeshti, ofera-le celorlaltzi ce traverseaza calea ta numai vorbe de bine.