Category:
Povestiri
In folclorul vechi rominesc , Craciunul venea cu un car ceresc de aur , asa cum se cuvenea unui zeu solar , in preajma solstitiului de iarna ; atunci se deschideau cerurile , se faceau ursirile pentru noul an , se urau colinde magice , iar timpul se reinoia . " Sus , la dalbe manastiri / La cel jet de aur scris / Sede Mos Craciun batrin / Si cu bunul Dumnezeu / Iar la rind cu ei statea / Blinda Maica Precista / " -o straveche colinda . " Craciunul batrin " din colinda se refera la un zeu solar stravechi , specific teritoriilor locuite de geto-daci , identificat de romani cu zeul Saturn si de arieni cu zeul Mithra ; pe acestia oamenii ii celebrau aprinzind focuri mari in prag de iarna , pentru ca lumina era darul suprem pe care il puteau primi in anotimpul cel mai intunecat cel mai rece , cind toata natura se ascunde se " coconeste" pentru a renaste . Ritualul aprinderii butucului in noaptea Craciunului insemna izbucnirea bucuriei in mii de scintei de foc ; copiii mergeau pe la case si urau , iar oamenii le puneau in traistute tot ce aveau mai bun : fructe , prajiturele cu miere si colaci . Bradul , arborele consacrat Maicii Preciste , era purtat impodobit de uratori pe ulitele satului . Pomul de Craciun a fost preluat din acest obicei ; incinerarea butucului in noaptea de Craciun simbolizind moartea si renasterea , si aprinderea facliilor pe la case insemna triumful luminii asupra intunericului . Obiceiul a fost atestat la romini , aromini , letoni si sirbo-croati . In zilele noastre , pe linga calendarul ortodox , mai circula inca acel calendar ritualic , ramas din sarbatorile pre-crestine , transmis folcloric , prin care se indica timpul optim pentru arat si semanat , pentru petit si logodit , pentru aflarea ursitei .