Santilie, zeul focului si al soarelui din Panteonul romanesc, este identificat cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleisis din mitologia geto-daca. Sub influenta crestinismului, acesta a preluat numele si data de celebrare ale Sfantului Prooroc Ilie (20 iulie). La Santilie, miezul verii pastorale, se organizau pe munti vestitele Nedei si Santilii. Santilie este o divinitate solara si meteorologica ce provoaca incendiile in verile toride, produce tunetele, fulgerele si trasnetele in timpul furtunilor, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa dea grindina. Ca personaj profan, Santilie apare in traditiile populare ca soldat, vanator, agricultor, crescator de animale, negustor de vite.
Fiind ispitit si inselat de Drac, Santilie isi omoara unul sau mai multi membri ai familiei (tata, mama, fiu, fiica sau sora). Pacatele sunt ispasite de Santilie in diferite moduri. Dumnezeu il iarta, il trece printre sfinti si il inalta la cer intr-o trasura cu roti de foc la care sunt inhamati doi sau patru cai albi inaripati. Acolo, pe cer, alearga printre nori, tuna (durduie, duduie, huruie, bubuie), fulgera si trasneste dracii cu biciul de foc. Speriati, dracii se ascund pe pamant: prin pomi, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in corpurile unor animale, in special caini si pisici. Dorind sa nu-i scape nici unul, Santilie trasneste si arborii, oamenii, vitele, casele, bisericile in care s-au ascuns dracii. Simbolurile prin care Santilie se defineste ca un autentic zeu solar sunt: trasura cu rotile de foc si caii inaripati; biciul si sagetile de foc, tunetele, trasnetele si fulgerele cu care lumineaza cerul innorat. Divinitatile aducatoare de arsita si foc in luna lui Cuptor, multe intre acestea fiindu-i surori (Parliile, Panteliile), frati (Ilie Palie, Pantelimon) sau simpli vizitii la carul lui ceresc (Foca), ii sunt subordonate.
Ion Ghinoiu
.
Aboneaza-te la newsletter
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.