Rugăciune către Sfântul Efrem cel Nou a celui stăpânit de patima beţiei
Preacuvioase Părinte Efrem, ştiu că bunătatea ta este atât de mare, încât nu voieşti să treci pe cineva cu vederea, ci, în chip tainic, ne cuprinzi pe toţi în sfânta ta îmbrăţişare, tămăduind toată rana lăuntrică şi toată patima care ne bântuie ori ne asupreşte.
Povara cea mare a aplecării mele spre băutură şi beţii mi s-a făcut ca un jug amarnic, care mă poartă dintr-o răutate în alta, adunând unele peste altele gânduri, cuvinte şi fapte necurate. Şi chiar dacă în adâncul conştiinţei ştiu că acestea toate îmi agonisesc întuneric peste întuneric, îmi amăgesc sufletul prin uitare, tocmai pentru a nu înfrunta realitatea aşa cum este. Dar toată această stare nu aduce în viaţa mea decât înstrăinare, amărăciune, cuvinte grele rostite celor de aproape şi fapte tot asemenea. Iar ca lanţurile şi cătuşele mele să fie de nebiruit, toată amărăciunea mi-o înec iarăşi în băutură, căzând din prăpastie în mai adâncă prăpastie. Ştiu că este cu neputinţă să găsească cineva saţ şi odihnă în răul nărav al beţiei, dar de asemenea, cunosc că acela care pătimeşte unele ca acestea e ca o frunză bătută de vânt ce stă la cheremul acestui rău obicei. De aceea, te rog, vino şi la mine, dumnezeiescule Efrem, şi întinzându-mi mâna ta cea preaputernică, ridică-mă din acest adânc al morţii şi mijloceşte ca să se adune împrejurul meu oameni care să îmi fie îngăduitori, să , mă înţeleagă şi să-mi dorească binele sufletesc şi trupesc, şi nu dintre cei care nu caută decât să-şi împlinească poftele şi aprinderea spre beţie.
Dăruieşte-mi tu trezvia minţii, prin care se pot osebi gândurile rele şi vătămarea ce vine cu ele şi prin ele. Luminează-mi cugetul şi simţirile, înnoindu-mă cu harul Preasfântului Duh, şi învredniceşte-mă a dobândi iertarea şi îndreptarea tuturor relelor pe care le-am săvârşit asupra celor pe care mult i-am rănit prin purtările mele. Tu însuţi grăieşte în inimile celor pe care i-am rănit ori i-am vătămat cu purtările mele şi fă în aşa fel încât să se şteargă şi tămăduiască toată vătămarea şi rănile ce le-am pricinuit.
Săvârşeşte-le tu pe toate acestea, Preacuvioase Efrem, şi întăreşte-mi mintea şi viaţa pe cuvintele Evangheliei, căci pe tine te iau chezaş şi martor înaintea lui Dumnezeu că voiesc să-mi schimb viaţa şi să pun început bun. Fie ca în toate acestea să prisosească bunătatea şi darul tău cel dumnezeiesc, care covârşesc orice minte şi pot să aducă în faptă şi în desăvârşită plinire lucruri ce sunt cu neputinţă la oameni, dar sunt cu totul cu putinţă la Dumnezeu.
Primeşte lacrimile mele amare, Mare Mucenice Efrem, că nu am nimic altceva să îţi aduc decât umilinţa şi multa mea părere de rău pentru toate cele pe care le-am făcut. Nu mă lăsa, Sfinte al meu, ci până la sfârşitul vieţii nu te mai depărta de la mine, căci am mare trebuinţă să ştiu că măcar un singur om mă iubeşte şi vrea să-mi fie alături pentru totdeauna. Fă tu în aşa fel, încât să te cunosc mai bine, iar eu prin tine să cunosc adâncurile cele lucrătoare ale Evangheliei şi astfel să-mi îndrept paşii spre Sfânta Spovedanie, iar la vremea cuvenită să mă împărtăşesc cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos, spre iertarea păcatelor şi spre dobândirea vieţii
veşnice.
Fii de-a pururi cu mine, Sfinte Părinte Efrem, ca şi prin mine să ţi se aducă cinstire, recunoştinţă şi dragoste în acest veac trecător, iar în viaţa cea veşnică să-I pot mulţumii Treimii Sfinte că mi te-a dăruit izbăvitor, ocrotitor şi mare binefăcător.
Fie binecuvântată în vecii vecilor Preasfânta Treime, Cea Care nu are pe nimeni de pierdut şi poate dărui iertare şi îndreptare şi unui păcătos ca mine. Amin.
-
S-a luptat cu valurile
Publicat in : Religie -
Copiii adulti ai alcoolicilor doar ghicesc ce inseamna 'normalul'
Publicat in : Religie -
Cum poate fi convins un om ca greseste?
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.