"Lista lui Schindler" este un film bazat pe fapte reale, este o poveste despre o viata, o viata obisnuita, devenita insa extraordinara. In vremea celui de-al Doilea Razboi Mondial, in Polonia nazista, un mare om de afaceri, Oskar Schindler, se arata preocupat de angajatii evrei ai fabricilor sale. De aici si pana la a-si canaliza toate resursele si relatiile spre a salva cat mai multi evrei de la o moarte sigura, nu a mai fost decat un pas. Rezultatul a fost unul uimitor, multumita lui in jur de 1.100 de evrei reusind sa supravietuiasca mortii prin gazare, hotarata a fi aplicata in inchisoarea de la Auschwitz.
O lista cu numele a peste 800 de evrei salvati de omul de afaceri Oskar Schindler, a fost gasita de angajatii unei biblioteci din Sidney, printre manuscrisele scriitorului australian Thomas Keneally. Lista, lunga de 13 pagini, este o copie a originalului, facuta la o masina de scris, pe 18 aprilie 1945, intr-una dintre ultimele zile ale celui de-al Doilea Razboi Mondial. Documentul a fost incredinţat scriitorului australian in anul 1980, de Leopold Pfefferberg, regasit si el pe lista, ca "muncitorul numarul 173", cel care a incercat sa il convingă pe romancier sa scrie povestea lui Schindler.
"Arca lui Schindler" este povestea scrisa a vietii lui Oskar Schindler. Jurnalul semnat de unul dintre supravietuitorii holocaustului, anume de Poldek Pfefferberg, a servit drept baza principala pentru cartea lui Thomas Keneally, numita tot "Arca lui Schindler". Cartea lui Keneally, publicata in anul 1982, in Marea Britanie, a fost distinsa cu prestigiosul premiu Booker Prize. Dupa aceasta carte avea sa fie turnat si filmul "Lista lui Schindler", in anul 1993, in regia lui Steven Spielberg.
Filmarile au inceput in ziua de 1martie 1993, in Cracovia, Polonia, continuand vreme de 71 de zile. Filmarile au avut loc in locurile originale, afara de unele dintre ele, care fusesera deja distruse. Echipa de filmare nu a primit aprobarea de a filma in inchisoarea Auschwitz, drept pentru care filmarile de aici au fost facute in apropiere, cu ajutorul unor oglinzi.
Filmul turnat de Steven Spielberg a fost realizat dupa un scenariu semnat de Steven Zaillian, avandu-i ca principali actori pe Liam Neeson (Schindler), pe Ralph Fiennes (ofiterul nazist Amon Goth) si pe Ben Kingsley (dactilograful Itzhak Stern). Avand o durata de 195 de minute, filmul inchinat lui Oskar Schindler a fost lansat in America, in ziua de 15 december 1993. Filmul a primit nenumarate premii, printre care sapte premii Oscar si Academy Awards, sapte premii BAFTA si trei Globuri de Aur. In anul 2007, Institutul American de Film l-a clasat pe acesta pe locul al optulea, in randul celor mai bune 100 de filme americane din toate timpurile.
Oskar Schindler, un afacerist devenit inger al milei
Oskar Schindler este astazi identificat cu omul pe care razboiul nu l-a dezumanizat, ci l-a transformat intr-un adevarat "inger al milei". Industriasul bogat Oskar Schindler, fara nici o radacina istorica evreiasca, si-a riscat viata pentru a salva de la moarte un numar cat mai mare de evrei, condamnati la exterminare, prin munca sau gazare, in lagarele naziste.
Oskar Schindler s-a nascut in ziua de 28 aprilie 1908, in localitatea Zwittau (Svitavy), Moravia, Austro-Ungaria, pe teritoriul actual al republicii cehe, unde pe atunci se vorbea limba germana, in familia unui fabricant de masini agricole.
Desi tineretea lui nu a fost una virtuiasa, mai tarziu, el avea sa rodeasca insutit. Falsificandu-si carnetul de note, Schindler a fost dat afara din scoala generala; a urmat apoi o perioada in care fetele si motocicletele au constituit principala atractie. Parintii lui au divortat pe cand el avea 27 de ani. In ziua de 6 martie 1928, Oskar s-a casatorit cu tanara Emilie Pelzl, fiica unei familii instarite. Plecand de acasa, el a ajuns mic intreprinzator, iar mai apoi agent de spionaj si membru al partidului muncitoresc. Pentru activitatea lui de spion, el a stat o perioada si in inchisoare.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, la scurt timp dupa ce Hitler a invadat tara, Schindler si-a folosit toate resursele si relatiile diplomatice pentru a castiga controlul asupra unei intreprinderi din Polonia. Odata cu invazia nazista deci, el a reusit sa dobandeasca o fabrica din Cracovia, numita "Rekord".
Folosind deseori mita, el a reusit sa convinga oficialitatile ca angajatii sai evrei sunt utili si ca nu ar trebui sa fie trimisi in lagarele de concentrare. Astfel, cu ajutorul asitentului sau, un evreu vorbitor de limba germana numit Itzhak Stern, Schindler a reusit sa adune in fabrica lui peste o mie de muncitori evrei, hotarati spre a fi trimisi in lagarele de exterminare.
Schindler a salvat in jur de 1.200 de evrei in timpul regimului comunist, angajandu-i in fabricile sale de munitie in timpul razboiului. S-a pus in pericol in mod constient in acel timp, avand in vedere ca nazistii stiau cu certitudine ca muncitorii sai erau evrei. Pentru a fi lasat in pace, el a platit milioane Partidului Nazist, insistand ca evreii erau o mana de lucru ieftina, capabila sa-i ajute in razboi, contruind oale, tigai si munitie, folosite de soldati, desi isi punea muncitorii sa saboteze munitia, pentru a fi inutila.
Imbogatindu-se, el a ajuns rapid in randul celor mai de seama functionari si militari nazisti. In anul 1943, el a fost martor la un raid nazist in ghetoul din Cracovia, in urma caruia nenumarati evrei au fost macelariti, printre care si o parte din muncitorii sai. Dupa raidul amintit, el a facut tot ce i-a stat in putinta spre a-i pastra in viata pe muncitorii sai, numiti deja "evreii lui Schindler".
Chiar daca, initial, el si-a inceput afacerea cu muncitori evrei din motive financiare, deoarece mana de lucru era foarte ieftina, in scurt timp insa, lucrurile au inceput sa fie deosebit de personale, el ajungand sa-si sacrifice toate castigurile numai spre a putea sa-si pastreze muncitorii in viata.
In anul 1971, dupa o poveste de viata destul de complicata, Schindler s-a mutat in localitatea Hildesheim. Datorita unor probleme la inima, in ziua de 12 septembrie 1974, el a fost dus la Spitalul Saint Bernward. Oskar Schindler a murit in ziua de 9 octombrie 1974, in localitatea Hildesheim, Germania, la varsta de numai 66 de ani.
Schindler si-a dorit sa fie inmormantat in Ierusalim, precum afirmase, pe cand era inca in viata: "Copiii mei sunt aici." El a fost inmormantat in cimitirul franciscan de pe Muntele Sion, devenind astfel primul si singurul membru al Partidului Nazist onorat in acest mod. In semn de recunostinta pentru faptele lui minunate, evreii aseaza pe lespedea mormantului bucatele de piatra. Pe piatra mormantului sta scris "Cel mai drept dintre neamuri", o distinctie onorifica daruita cetatenilor de alte nationalitati care au srpijinit pe evrei in perioada holocaustului. Alaturi, in limba germana, sta scris: "Salvatorul de neuitat a 1200 de evrei persecutati."
Mietek Pemper, curajul de a sluji vietii
Mietek Pemper, nascut in anul 1920, in Cracovia, intr-o familie de evrei, este autorul celebrei liste a lui Schindler. In perioada de ocupatie nazista, el a fost inchis in tabara de concentrare de la Plaszow, unde a fost obligat sa dactilografieze gratuit pentru comandantul nazist Amon Geoth. In aceasta perioada, Pemper l-a cunoscut pe omul de afaceri Schindler.
Pemper stia faptul ca singura sansa a evreilor de a scapa cu viata din lagar era aceea de a fi calificati in meserii folositoare efortului de razboi al germanilor. El l-a convins pe omul de afaceri Oskar Schindler sa renunte la afacerile sale cu oale si cratite si sa se apuce de fabricat grenade anti-tanc. Astfel, el si-a riscat propria viata, intocmind pentru Schindler o lista cu mai bine de o mie de nume de prizonieri, in vederea incadrarii lor in locuri de munca de care "nazistii aveau nevoie".
Dupa razboi, Pemper avea sa-l descrie pe Amon Goth si obiceiurile pe care acesta le avea in lagarul pe care il conducea: "Stateam in biroul comandantului si el imi dicta. In timp ce vorbea, Goth se uita intr-o oglinda aflata in afara ferestrei, folosita pentru supravegherea zonei din fata baracilor. Brusc se ridica in picioare, lua una dintre pusti si deschidea ferestra. Auzeam cateva impuscaturi, iar dupa aceea tipete. Apoi Goth se intorcea si ma intreba unde ramasese."
In anul 1958, Mietek Pemper s-a mutat in Ausburg, in sudul Germaniei, pentru tot restul vietii. Pemper a murit la varsta de 91 de ani, fiind inmormantat in cimitirul evreiesc din Augsburg, Germania.
Teodor Danalache
Filme Crestine
-
Talcuiri din Epistola catre Evrei
Publicat in : Religie -
Pastele - originea cuvantului
Publicat in : Sfintele Pasti -
Mielul de Sfintele Pasti
Publicat in : Sfintele Pasti -
Vinerea cea mare
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.