
Din pamant am fost facut
Si-n pamant ma voi intoarce.
Ostenit de toate cate-am dus,
Vin sa-mi pun tarana peste trup,
Ca o patura, cu care sa-n velesc
Trupul meu, sleit si omenesc.
Dar voi lasa sufletul sa zboare
Catre cerul luminat de soare
Cand prea sfanta Ta chemare,
Imi va fi izbavitoare!
Scriu acum, o ultima scrisoare.
Randuri calde, dulce imbratisare.
Viata ca un vis, o lumanare,
Palpaind in sfesnicul stingher
Plec, acum la Tatal catre cer !
Eu, cobor in gara cea stelara!
Ceasul din perete s-a oprit.
Vesnicia tainic, mi s’arata,
Timpul meu, aici e pe sfarsit!
Sa ma pomeniti in sfanta rugaciune!
Sa nu plangeti ca in graba plec.
Ma astepta Domnul sa-mi aline
Ranile, ce rau ma chinuiesc !
Las cu voi, in amintire,
Zilele insorite ce s-au dus
Si « Dragostea », liantul ce uneste
Lumea de aici, cu cea de sus !
P.S.« Scrisoarea de ramas bun », a Prietenei noastre ! Sa o pomenim in rugaciune !
Camelia Cristea
-
Poezii crestine
Publicat in : Religie -
Poezii crestine
Publicat in : Religie -
Poezii crestine - Vasilica Grigoras
Publicat in : Poezii ortodoxe -
O treapta din scara catre Domnul
Publicat in : Poezii ortodoxe -
Iisuse, preadulce Hristoase
Publicat in : Poezii ortodoxe
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.