
Mama-i binecuvântată,
cu menire exemplară.
E salcie înclinată
de a vieții, grea povară.
Lumii și vieții dă nou sens,
cu numele sfânt, de mamă.
Dar zâmbetul îi este șters,
de lacrimi strânse-n năframă.
De sub lacrimă zâmbește,
că-n ochi cresc frunze de pelin,
cănd viața, ca un rug este.
Să nu se vadă al său chin.
Cade-n spini, dar se ridică,
pe drumul vieții, sinuos.
Prin valul sorții e stâncă
și-n zidul morții-i de folos.
Mamă de fiică sau fecior,
întreaga viață muncește,
lor să le fie mai ușor.
Până când se prăpădește.
Dar vieții lasă lumină,
când pleacă în veșnicie.
Și devine fum de smirnă,
în cărbune de tămâie.
Autor Maria Filipoiu.
-
Ziua Mamei in lume si in Romania
Publicat in : Religie -
Martisor semnificatie - Martisor obiceiuri
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
8 Martie
Publicat in : Editoriale -
Maicuta
Publicat in : Poezii ortodoxe -
Floare fara umbra, mama
Publicat in : Poezii ortodoxe
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.