Comunicat de presa din partea Patriarhiei Romane

[sophia]

(Off topic)

As fi vrut sa nu intru sa perturb acest fir, dar deja este a doua oara aici si a nu stiu cata oara in general cand citesc/aud acest citat cu "daca vreti preoti buni sa-i nasteti!" si nu mi se pare chiar corect.

Da, un preot trebuie sa aibe si un talent, o chemare din nastere, dar nu este suficient. Trebuie sa si invete mult si multe si sa se formeze. Mai ales ca preot de mir.
Stiu ca exista calugari si preoti calugari care nu au scoala si care nu stiu cum sunt hirotoniti. Dar poate ca la ei nu este nevoie de scoala si studii si e treaba lor si a manastirilor daca asa doresc.
Dar preotii de mir au mare raspundere, au milioane de oameni in "turma" lor.
In afara de slujbe si ierurgii si cum se mai chiama activitatile lor, ei trebuie sa se ocupe si de oameni, sa fie duhovnici. Si asta nu este din nastere (poate doar in mica parte).

In concluzie va rog mult sa citati mai cu atentie si gandire.

P.S. Si un medic sau un artist trebuie sa aibe talent din nastere, dar nu poate trata/opera, lucra, daca nu invata.
Anumite profesii au nevoie de scoala multa, de facultati, altele de mai putina, sau doar de exercitiu practic. Depinde...

[DragosP]

În prealabil postat de sophia

(Off topic)

As fi vrut sa nu intru sa perturb acest fir,

Dar n-ai rezistat ispitei de a o face.

dar deja este a doua oara aici si a nu stiu cata oara in general cand citesc/aud acest citat cu "daca vreti preoti buni sa-i nasteti!" si nu mi se pare chiar corect.

Şi de ce ar trebui să ţi se pară corect şi ţie?
Sensul l-ai înţeles? Nu cred. Ei bine, sensul este: "naşteţi-i în curăţie creştină, creşteţi-i în credinţă şi poate-poate o să aveţi preoţi buni".

In concluzie va rog mult sa citati mai cu atentie si gandire.

Dap, sărmanul părinte Boca....


L.E. Am uitat: un preot nu "trebuie" să fie duhovnic. Nu poţi, nu eşti.

În prealabil postat de sophia

(Off topic)

As fi vrut sa nu intru sa perturb acest fir, dar deja este a doua oara aici si a nu stiu cata oara in general cand citesc/aud acest citat cu "daca vreti preoti buni sa-i nasteti!" si nu mi se pare chiar corect.

Da, un preot trebuie sa aibe si un talent, o chemare din nastere, dar nu este suficient. Trebuie sa si invete mult si multe si sa se formeze. Mai ales ca preot de mir.
Stiu ca exista calugari si preoti calugari care nu au scoala si care nu stiu cum sunt hirotoniti. Dar poate ca la ei nu este nevoie de scoala si studii si e treaba lor si a manastirilor daca asa doresc.
Dar preotii de mir au mare raspundere, au milioane de oameni in "turma" lor.
In afara de slujbe si ierurgii si cum se mai chiama activitatile lor, ei trebuie sa se ocupe si de oameni, sa fie duhovnici. Si asta nu este din nastere (poate doar in mica parte).

In concluzie va rog mult sa citati mai cu atentie si gandire.

P.S. Si un medic sau un artist trebuie sa aibe talent din nastere, dar nu poate trata/opera, lucra, daca nu invata.
Anumite profesii au nevoie de scoala multa, de facultati, altele de mai putina, sau doar de exercitiu practic. Depinde...

Doamna,
Eu nu prea va inteleg supararea, dar: adanca taina e sufletul omului! (Ma refer si la mine si la dvs., si la altii asemenea noua, asta ca sa nu existe prilej de alta suparare).

Nu e corect, in conceptia dvs., sa tot auziti "daca vreti preoti buni sa-i nasteti!", dar marii nostri duhovnici sunt de alta parere, si daca e sa va suparati, sa stiti ca e o lista de asteptare cam lunga; eu va dau doar cateva exemple, lasandu-va dvs. bucuria de a-i descoperi si pe toti ceilalti (sa stiti ca sunt foarte, foarte multi, dar merita sa-l intrebati pe Google; raspunsurile va vor ajuta).

Deci: „sa citam mai cu atentie”.



Parintele Arsenie Boca:

„Daca vreti preoti buni nasteti copii crestini!”

„Dacă vezi un preot beat in șanț ridică-l și du-l acasa și a doua zi du-te și te spovedește la el, că harul nu se ia.”
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ni-119997.html


Si Parintele Ilie Cleopa:

<<In anul 1954, am fost invitat la Bucuresti la un profesor universitar, Alexandru Mironescu, sa vorbesc intr-o sala, unde erau peste 50 de persoane, numai ministri, generali, colonei, profesori, doctori, ingineri , farmacisti, numai oameni din clasa de sus. Era si parintele Daniil Tudor. El a aranjat ca sa predic, impreuna cu parintele Benedict Ghius si parintele Petroniu Tanase.

- Vreau sa va spun, ca eu mi-am pierdut evlavia la unii preoti si eu cred ca n-au toti acelasi har.
- Rau ai gandit ! Dumneata trebuie sa stii ca, daca ar fi asa cum zici, n-ar mai fi preoti pe fata pamantului, fiindca toti gresesc. Dar nu-i asa. Zice Sfantul Ioan Gura de Aur : " A preotului este numai a deschide gura, si harul lucreaza ".

De vei vedea preot beat, cazut in sant, du-te si-i saruta mana si indata te-ai umplut de harul lui Dumnezeu ! Ca nu se amesteca niciodata pacatele lui cu harul lui Dumnezeu, care l-a luat la hirotonie, ca atunci n-ar mai fi har. Preotul nu lucreaza in virtutea sa personala, ci in virtutea harului care l-a primit. Daca n-a fost vrednic, la judecata ia mai mare munca decat crestinii, ca cei tari, tare se vor cerca; caruia i s-a dat mult, mult se va cere; si mai mult va fi batuta sluga aceea care a stiut voia, decat cea care n-a stiut ( Luca 12,48 ).

Evanghelia iti da voie sa faci ce zice preotul, cand te invata de bine, iar daca vezi la el ceva ca nu-i bun, nu face. Mantuitorul spune asta. Pentru ca el are sa dea seama inaintea lui Dumnezeu daca n-a facut, si eu am sa dau seama inaintea lui Dumnezeu, daca am auzit un cuvant bun si nu l-am facut.


Ia sa va dau un exemplu : Pune dumneata intr-un castron de marmura un pumn de galbeni de aur si pune si cenusa. Ia o caldare de apa si toarna peste ei. Ce se intampla cu cenusa ? S-a amestecat aurul cu apa ? A intrat cenusa in aur ? N-a intrat. Aurul este alta fire si cenusa alta.
Dupa cum nu se amesteca aurul cu cenusa, asa nu se amesteca la preot pacatele lui cu harul care este dat de la Dumnezeu, macar de ar fi el cat de pacatos.

(Parintele Cleopa , Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan, Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000)
http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/30jdcpreotii.htm

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...tii-81227.html


Si Parintele Iustin Parvu:

<< - Dar el, ca preot, poate oficia?

- Parintele Justin: El, ca preot, poate oficia, sigur ca da. Are lucrarea lui. Dar vrednicia lui unde e? Iata, la noi, in viata noastra ortodoxa, este si lucrul acesta, ca pacatul nu se amesteca cu omul. Haru-i har si pacatul e pacat.
Pacatele nu-i ating harul.

- Parinte, dar el poate sfinti in conditiile in care este cazut ca om?

- Parintele Justin: El poate orice. Ca om e cazut, dar el poate sfinti. Sa va dau un exemplu, de pilda, e chemat episcopul sa vada un preot beat in marginea unui sant. Episcopul vine si il vede. Asta este fiul vostru. Voi l-ati crescut, voi l-ati educat, voi l-ati deformat. I-ati dat (sa bea) si la botez, si la cununie, si la parastas.

- Preotii sunt cum i-a facut poporul.

- Parintele Justin: Da. Si atunci, il scoli de-aici maine dimineata, iti face aghiazma si ai sa bei aghiazma facuta de el. Acum il vezi beat aici, dar maine il pui la treaba si lucreaza harul.>>

http://apologeticum.wordpress.com/20...rul-preotilor/

Si Parintele Arsenie Papacioc:

<<Dumnezeu a creat două lucruri nemaipomenite, care nu pot fi mai desăvârsite: a creat o femeie distinsă, care a născut un Dumnezeu, si preotia, prin care Îl aduce pe Dumnezeu din cer si-L naste din nou pe Sfânta Masă. Vă dati seama ce înseamnă preotia?! Vă dati seama în ce haină S-a îmbrăcat un Om, ca oamenii, si cu ce har dumnezeiesc?! Are putere.>>

(Parintele Arsenie Papacioc, Dialog cu Parintele Arsenie de la Manastirea „Sf. Maria” din Techirghiol despre canonisirea femeilor care si-au lepadat pruncii, in cartea „Canon de pocainta catre Domnul Nostru Iisus Hristos pentru pruncii avortati” Editura Bizantina, pag.51).

[sophia]

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

În prealabil postat de sophia

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

sophia, din cele de mai sus lipseste cineva: Dumnezeu.
Cine ar trebui sa iti dea garantii, sophia? Garantii primesti la magazin, cand cumperi un obiect.

În prealabil postat de sophia

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

<Trebuie să-i iubim pe păstori și să avem evlavie față de ei. Dacă nu vedem prin ce har al Sfântului Duh au ajuns ei păstori, e pentru mândria noastră și pentru că nu ne iubim unii pe alții.>
(Cuviosul Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei, Insemnari duhovnicesti, Editura DEISIS, Sibiu, Capitolul ”Însemnări pe marginea unui catalog de plante de grădină și flori”, pag. 287).


<<Iubirea dintre noi este o mărturisire de credinţă în Sfânta Treime. „Să ne iubim unii pe alţii ca într-un gând să mărturisim”– îndeamnă diaconul la sărutarea păcii iar poporul răspunde „Pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită.”

Pr. Florin Botezan

http://www.dervent.ro/resurse/liturghia/index-D-39.html

Daca gandim asa de urât si nedrept despre preoti, cum ascultam aceste cuvinte la Sfanta Liturghie? Unde e marturisirea de credinta? Credinta in CE? Ce credem? Sau pur si simplu: nu credem.


<<Daca ar urma sa cercetam viata mai-marilor nostri, atunci noi ar trebui sa fim hirotonitorii învatatorilor, si atunci toate s-ar rasturna pe dos picioarele sunt sus, iar capul jos. Deci, daca nu se cuvine a judeca pe frate, cu atât mai mult pe învatator. Daca tu faci ceea ce a poruncit Dumnezeu, bine faci, iar de nu faci asa, pacatuiesti. Nu cuteza deci si nici sa-ti iesi din marginile bunei-cuviinte...>>

<<Asadar, fiecare sa se îngrijeasca de ale sale. Daca preotul are o credinta stricata [gresita] chiar înger din cer de ar fi, tu nu te supune; iar daca învata drept, nu te uita la viata, ci la cuvintele lui. Acestea m-am vazut silit a le spune si a le cerceta cu de-amanuntul, nu doar pentru ca ma interesez atât de mult de aceia, ci fiindca ma tem pentru voi, ca nu cumva sa va pierdeti pe voi însiva prin asemenea îngâmfare, prin asemenea învinovatire.>>

<<Cel ce-l cinsteste pe preot, si pe Dumnezeu Il va cinsti; iar cel ce se învata a-l dispretui pe preot, cu timpul Il va dispretui si pe Dumnezeu.>>
(Restul articolului pe:http://www.razbointrucuvant.ro/2011/...-din-banuiala/)

În prealabil postat de sophia

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

Orice om poate sa conteste orice. Problema ar fi: daca este indreptatit sa o faca. De cate ori îi contestam pe preoti, toti gresim. Si toti îi contestam. Unul e suparat ca nu e bine spovedit, altul ca poate preotul grabeste slujba, altul ca doar preotul X are har, dar preotul cutare n-are etc.

Preotii sunt si ei oameni ca noi toti. Asta spun si sfintii parinti din care am citat. (Trebuie doar sa cititi). Nu le absolutizam calitatile. Dar nici nu e corect sa le vedem doar greselile. Dar nici nu trebuie sa-i judecam. Daca suntem crestini stim ca scopul vietii noastre aici – pe pamant – este mantuirea. Si mantuirea e in Biserica. Si preotul este acela care ne insoteste in drumul nostru greu, plin de piedici, plin de spaime si de bucurii, spre Dumnezeu.

Preotii ortodocsi (inteleg ca aici ar fi problema) sunt absolventi ai Facultatii de Teologie Ortodoxa. Nu cred ca mai sunt preoti fara studii universitare. Multi (foarte multi) au si titlul stiintific de doctor in Teologie. Sa le cerem sa faca si a II-a facultate? Multi sunt si absolventi de filologie, sau inginerie etc.
Poate ar trebui sa fie si academicieni?

Si acum sa presupunem ca suntem in zi de sinceritate; cand pe internet e o abundenta de oferte: vand lucrari de licenta, vand lucrari de disertatie, comandati teze de doctorat.... va dam reducere la comanda dubla... sa mai fie o mare problema sa obtinem niste diplome sau niste titluri?


Stiti, de exemplu, (sa va amintesc) cam ce spunea Petre Ţuţea?

<<Religia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de guturai.

Fara credinta, fara Dumnezeu, omul devine un animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.

Religia transforma poporul intr-o masa de oameni culti.

Nivelul meu intelectual, chiar dacă sînt savant, nu depăseste nivelul unui popă obscur din Bărăgan. Pentru că preotul ăla, în ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatră, stă de vorbă cu absolutul. Nici o stiinta nu te duce acolo.

În afară de cărti nu trăiesc decît dobitoacele si sfintii: unele pentru că n-au ratiune, ceilalti pentru că o au într-o prea mare măsură ca să mai aibă nevoie de mijloace auxiliare de constiintă.

În fata lui Dumnezeu nu există genii, Dumezeu lucrînd nu cu genii, ci cu oameni.

Un sfînt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindcă ideea de sfintenie e legată de ideea de minune. Un sfînt poate face o minune. Geniul face isprăvi, nu minuni. Lumea, acum e ancorată în cultul genialitătii ca slăvire a progresului în afară. Atît. Or, cu cît sîntem mai avansati, mecanic si material, cu atît sîntem mai departe de esenta reală a lumii, de sfintenie.>>

(Antologiile Humanitas, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea, Editura Humanitas, 1997)




Oamenii ar trebui sa mearga la catehizare; sa caute si ei singuri, sa citeasca Sfanta Scriptura, sa citeasca din cartile Sfintilor parinti... daca semeni pe pamantul sterp, nimic nu iese. Sa se roage, sa-si deschida sufletul spre Dumnezeu.

Oamenii ar trebui sa se duca la Biserica cu credinta in Dumnezeu si atunci totul ar fi mai simplu.
Trebuie sa cautam neimplinirea si in noi insine. Răul nu e numai in afara noastra. Răul e in noi.

Bineinteles ca sunt si preoti cazuti. Dar padure fara uscaturi nu exista. Dar si preotul cazut, are har. Harul nu se pierde. Preotul raspunde in fata lui Dumnezeu, asa cum si noi raspundem dar preotul este mai aspru pedepsit pentru greseala.

Toti medicii sunt medici buni? Toti profesorii sunt bine pregatiti si corecti? Dar inginerii, dar bancherii, dar avocatii, dar economistii, dar ....dar...
Toti parintii sunt parinti adevarati? Toate soţiile sunt asa cum trebuie sa fie o soţie? Toti soţii sunt asa cum ar trebui sa fie un sot? Toti copiii sunt....?

N-avem dreptul sa cerem doar altora perfectiunea. Si noi trebuie sa ne-o cerem noua insine. Daca o cautam in NOI, o gasim? Parca n-as crede.

O foarte frumoasa talcuire a „Pildei semanatorului”, la care va referiti, gasiti si la Parintele Ilie Cleopa pe: http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/37semanatorul.htm

[cristiboss56]

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:

În ziua de 27 februarie 2013, în Aula Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa anuală de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti, organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale.

Membrii Adunării Naţionale Bisericeşti (ierarhii Sfântului Sinod şi câte trei reprezentanţi, un cleric şi doi mireni, ai fiecărei eparhii) au examinat şi aprobat Raportul general anual al Consiliului Naţional Bisericesc asupra activităţii Bisericii Ortodoxe Române în anul 2012 în ceea ce priveşte lucrarea pastoral-liturgică şi social-filantropică, viaţa monahală, învăţământul teologic şi predarea religiei în şcolile publice, activitatea editorial-tipografică şi mass-media, patrimoniu cultural-bisericesc, construcţiile de noi lăcaşuri de cult, relaţiile cu alte culte, grija pentru comunităţile ortodoxe româneşti din străinătate, relaţiile interbisericeşti şi interreligioase etc.

Din bogata activitate bisericească desfăşurată în anul 2012, au fost evidenţiate manifestările de la Patriarhia Română cu prilejul sărbătorii Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Catedralei patriarhale şi al Bucureştilor, când s-a organizat pelerinajul Calea Sfinţilor pe „Colina Bucuriei”, în prezenţa moaştelor Sfântului Nectarie de la Eghina, vindecătorul de boli şi s-a sfinţit Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie” din Bucureşti, intensificarea activităţilor educaţional-catehetice cu copiii şi tinerii, în special prin programele naţionale „Hristos împărtăşit copiilor!” şi „Alege şcoala!”(cu scopul prevenirii şi combaterii abandonului şcolar), precum şi aprobarea noului Regulament pentru organizarea şi funcţionarea Comisiei de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române.

În mod special, a fost apreciată opera social-filantropică din cuprinsul Patriarhiei Române desfăşurată prin intermediul a 679 de instituţii sociale, dintre care: 154 cantine sociale şi brutării cu 16.139 beneficiari, 44 instituţii medicale şi farmacii cu 16.735 beneficiari, 61 centre de zi pentru copii cu 2.715 beneficiari, 34 centre educaţionale cu 1.199 beneficiari, 22 centre de zi pentru vârstnici cu 1.089 beneficiari, 34 centre rezidenţiale pentru vârstnici cu 786 beneficiari, 20 centre comunitare cu 1.989 beneficiari, 37 centre de tip familial cu 528 beneficiari, 34 grădiniţe sociale şi tip afterschool cu 965 beneficiari, 14 locuinţe protejate cu 126 beneficiari, 105 centre de informare, consiliere şi resurse cu 35.563 beneficiari, 4 instituţii de învăţământ pentru adulţi cu 580 beneficiari, 18 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane) cu 910 beneficiari, 12 campusuri de tabără cu 3.489 beneficiari şi alte 86 instituţii sociale cu 6.743 beneficiari.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se derulează în prezent 767 de proiecte şi programe sociale, din care: 561 finanţate din fonduri proprii, 22 cu finanţare externă, 24 cu finanţare publică şi 160 cu finanţare mixtă.

În cadrul aşezămintelor social-filantropice şi prin intermediul programelor şi proiectelor sociale au fost acordate 895. 350 de servicii sociale unui număr de 211. 495 de beneficiari unici, respectiv:

- 166.397 de servicii sociale pentru 105.717 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii şi Statului, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări;

- 40.987 de servicii sociale pentru 19.143 persoane cu dizabilităţi (deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA);

- 640.694 de servicii sociale pentru 74.752 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi cu grave probleme de sănătate;

- 47.272 de servicii sociale pentru 11.883 victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale, şomeri.

Pentru susţinerea activităţilor social-filantropice în anul 2012, Biserica Ortodoxă Română a cheltuit suma de 69.474.776 lei.

Membrii Adunării Naţionale Bisericeşti au apreciat eforturile Patriarhiei Române pentru finalizarea celor mai importante lucrări de execuţie la infrastructura Catedralei Mântuirii Neamului. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a exprimat recunoştinţa Patriarhiei Române pentru ajutorul financiar oferit de ierarhi, clerici şi credincioşi în cadrul colectei naţionale pentru construirea noii Catedrale patriarhale, precum şi pentru sprijinul autorităţilor administraţiei centrale şi locale de stat la construirea Catedralei Mântuirii Neamului în această perioadă de criză economică şi financiară.

[cristiboss56]

Biroul de Presă al Patriarhiei Române ne informează:

În ziua de 28 februarie 2013, la Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Ierarhii Sfântului Sinod au evaluat rezultatele colectei organizate în bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate în luna decembrie 2012 ca urmare a Pastoralei Sfântului Sinod la încheierea Anului omagial al Tainei Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română. Au fost colectate peste 3.300.000 lei, aproximativ 625.000 kg de produse alimentare, circa 50.000 kg de produse agricole, 150.000 de kg de îmbrăcăminte, aproximativ 15.000 cutii cu medicamente, produse igienico-sanitare, lemne de foc etc., fiind ajutate aproape 70.000 de familii sărace cu membri bolnavi sau cu mulţi copii din întreaga ţară.

Sfântul Sinod a apreciat rezultatele din anul 2012 ale programului social Masa Bucuriei derulat de Patriarhia Română în parteneriat cu Selgros Cash&Carry S.R.L. Valoarea bunurilor alimentare şi a produselor igienico-sanitare donate de Selgros Cash&Carry S.R.L. a fost de peste 3.320.000 lei de care au beneficiat aproximativ 18.300 persoane aflate în instituţiile sociale ale Bisericii Ortodoxe Române.

Dintre celelalte hotărâri luate menţionăm:

- Oficierea Tainei Botezului şi a Tainei Cununiei numai în bisericile parohiale cu respectarea rânduielilor liturgice pentru păstrarea sacralităţii şi solemnităţii acestor Sfinte Taine;

- Sprijinirea de către parohii a familiilor defavorizate, cu venituri reduse, cu mulţi copii, cu persoane bolnave sau a vârstnicilor cu venituri mici prin a nu le solicita acestora contribuţii băneşti pentru slujbele de înmormântare;

- Sărbătorirea Zilei Culturii Române (15 ianuarie) la Patriarhia Română şi în toate eparhiile cu scopul evidenţierii legăturii dintre cult şi cultură, dintre Biserică şi societate în viaţa poporului român;

- Înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Centrelor de Pelerinaj din Biserica Ortodoxă Română pentru mai buna organizare a pelerinajelor cu scopul apărării şi promovării activităţilor pastorale şi misionare ale Bisericii.

[ioanna]

În prealabil postat de cristiboss56

- Sprijinirea de către parohii a familiilor defavorizate, cu venituri reduse, cu mulţi copii, cu persoane bolnave sau a vârstnicilor cu venituri mici prin a nu le solicita acestora contribuţii băneşti pentru slujbele de înmormântare;

Preotii nu trebuie sa solicite bani pentru inmormantare nimanui, caci oficial nu s-a perceput si nu s-a impus niciodata taxa pentru inmormantare, ci oamenii lasa o contributie, dupa putinta, pentru ca doresc si sunt constienti ca parohia are cheltuielile ei si ajuta, nu pentru ca ar fi obligati sa o faca. Din comunicat rezulta ca taxa ar fi legitima, oficial perceputa si ca biserica face o concesie in cazul persoanelor cu venit modest, nu ca taxa nici macar nu exista, insa este in mod abuziv solicitata. Tine de bun simt sa lasi o contributie si de lipsa acestuia sa soliciti o contributie in cazul inmormantarii. Poate ar fi fost mai bine ca punctul asta sa nu fie dezvaluit presei, ci distribuit intern, parohiilor. E ultimul comunicat al Patriarhiei pe care-l comentez :)