biserica catolica versus biserica ortodoxa

[Ioan]

Mi s-a parut, citindu-va pe fratiile voastre, ca va munceste acelas drac ca si pe mine si anume acela al parerii de sine si al grijii de multe, si m-am bucurat, intr-un fel duhovnicesc. Adica avand speranta ca expertiza de initiati a fratiilor voastre in judecarea acuratetii credintei altora imi va ajuta si mie in impacarea cu sinele pe drumul Mantuirii. Poate ma veti invata sau macar povatui ca pe un putin cunoscator, ce sa fac atunci cand, caz concret, ne asezam la aceeasi masa familii din trei confesiuni diferite (ortodoxa, catolica si neoprotestanta si pe rand la fiecare dintre noi) si ne rugam, fiecare in ritul nostru, Dumnezelui Celui Viu aducandu-i multumiri pentru bucuria de a fi impreuna unii cu altii iar un gand rau, ecumenic, dar cu radacina in Sfanta Scriptura, imi canta in urechea sufletului:"binecuvantat este cel ce vine in numele Domului" sau "cel ce-l primeste pe unul din acesti...."(cunoasteti fratiile voastre mai bine ca mine textul).Oare imi voi pierde Mantuirea ca am stat, si stau, impreuna cu ereticii? Dar si despre aceasta stiu ca este scris ca Domnul ne va mantui nu dupa meritele noastre ci prin Har! Ce sa cred ca Tatal Ceresc il va mantui, de va vrea, si pe comeseanul meu eretic? Ce sa cred ca Tatal Ceresc nu ma va mantui, de nu va vrea, chiar daca fac parte din Biserica Cea Adevarata? Ar incapea in aceasta situatie (avem grija si copii celorlalti alaturi de ai nostrii) intelesul Pildei samarineanului milostiv? la care din noi?
Cu smerenie,
un nedumerit

[Ioan]

Mi s-a parut, citindu-va pe fratiile voastre, ca va munceste acelas drac ca si pe mine si anume acela al parerii de sine si al grijii de multe, si m-am bucurat, intr-un fel duhovnicesc. Adica avand speranta ca expertiza de initiati a fratiilor voastre in judecarea acuratetii credintei altora imi va ajuta si mie in impacarea cu sinele pe drumul Mantuirii. Poate ma veti invata sau macar povatui ca pe un putin cunoscator, ce sa fac atunci cand, caz concret, ne asezam la aceeasi masa familii din trei confesiuni diferite (ortodoxa, catolica si neoprotestanta si pe rand la fiecare dintre noi) si ne rugam, fiecare in ritul nostru, Dumnezelui Celui Viu aducandu-i multumiri pentru bucuria de a fi impreuna unii cu altii iar un gand rau, ecumenic, dar cu radacina in Sfanta Scriptura, imi canta in urechea sufletului:"binecuvantat este cel ce vine in numele Domului" sau "cel ce-l primeste pe unul din acesti...."(cunoasteti fratiile voastre mai bine ca mine textul).Oare imi voi pierde Mantuirea ca am stat, si stau, impreuna cu ereticii? Dar si despre aceasta stiu ca este scris ca Domnul ne va mantui nu dupa meritele noastre ci prin Har! Ce sa cred ca Tatal Ceresc il va mantui, de va vrea, si pe comeseanul meu eretic? Ce sa cred ca Tatal Ceresc nu ma va mantui, de nu va vrea, chiar daca fac parte din Biserica Cea Adevarata? Ar incapea in aceasta situatie (avem grija si copii celorlalti alaturi de ai nostrii) intelesul Pildei samarineanului milostiv? la care din noi?
Cu smerenie,
un nedumerit

[iustin10]

Ioan
Vrei sa te mantuiesti,e simplu.La masa aceea comuna de care spuneai ,fi tu cel care slujeste celorlalti,spala tu vasele ,cele vazute,dar si cele nevazute si murdare din interiorul nostru.
Pe acestia ii va mantui intai si intai Domnul , chiar protestanti de ar fi.
Sfintii nu judecau pe altii decat pe sine insusi,si dragostea ce o capatau astfel ,nevoindu-se,ii facea sa indeplineasca cu adevarat iubirea lor catre toti oamenii.
Si cu toata sfintenia lor ,vadita in toate,nu erau siguri de mantuire,si se considerau cei mai mari pacatosi.
Cum crezi tu oare ca te vei mantui ,doar pt ca esti ortodox,cand ei insisi ,cu atatea fapte,nu erau siguri de asta ?
Deci dintre cei 3 de la masa,nici unul nu se va mantui dupa apartenenta,caci suntem cu totul pacatosi . Ei nu se vor mantui ca s-au lipsit de harul Bisericii,iar tu ,pentru ca(probabil,nu stiu) esti atat de departe de sfintenie.
Insa in ceea ce priveste inima si faptele bune,acestea nici cand nu isi vor pierde plata in fata Domnului.
Deci fii ortodox,fara sa te intereseze de cum e altul,ci cum sa il iubesti pe celalalt.Asa va straluci cu adevarat drepata ta credinta

Dragi prieteni, cum s-o numi biserica aceea pe care o iubim, o frecventam sau o simpatizam e una, ideea este ca spre sfarsitul vremurilor Dumnezeu insusi se adreseaza celor ce isi spun crestini cu cuvinte nu foarte placute, suntem avertizati si ni se aduce la cunostinta starea in care ne aflam de fapt si nu aceea in care pozam noi sa dam bine. In Apocalipsa Domnul apare ca adresandu-se celor 7 biserici ce simbolizeaza biserica in diferite stadii din istorie iar ultima dintre ele, Laodiceea(tradus "popor judecat") este cea a timpului pe care il traim noi, chiar inainte ca judecatile lui Dumnezeu sa inceapa. Iata ce ne spune Domnul:

"Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios şi adevărat, Începutul zidirii lui Dumnezeu:„Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea. Pentru că zici: Sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol, te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţat prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doctorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi.
Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă, dar, şi pocăieşte-te!
Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.
Celui ce va birui îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie''

Vestea proasta e ca nu stam bine deloc, Dumnezeu ne vede pe multi ca pe niste ipocriti, interesati mai mult de imagine de crestin si nu de un fond sufletesc adevarat.
Vestea buna e ca Domnul ne iubeste, de aceea ne trimite si acest mesaj aspru ca sa ne trezim la realitate. In final, ne spune ca in aceste timpuri grele din urma vor fi biruitori care vor primi o rasplata speciala, aceea ce a domni alaturi de Mantuitorul.

Fie ca oricare dintre noi sa primeasca putere de la Dumnezeu pentru a fi unul dintre cei care vor birui. Amin

[TIBS]

În prealabil postat de sovidiu

Se pune problema daca un credincios catolic sau ortodox poate sa mearga la o Biserica Catolica sau Ortodoxa, si eu consider, si pretind, ca el poate sa mearga sa se impartasheasca la oricare din cele doua biserici si sa asculte la slujba si sa cante, si chiar sa se spovedeasca, asta neinsemnand ca trebuie sa se converteasca la una din cele doua... daca este deja botezat la cea Catolica ori Ortodoxa... si poate ramane pe maideparte cu biserica de care apartzine... fie Ortodoxa fie Catolica... si poate urma lui Iisus, lui Dumnezeu, sfintei Marii, Apostolilor, pe mai departe la oricare din cele doua Biserici: Catolica ori Ortodoxa... in schimb celor ce slujesc in biserica, (Popi, Diaconi, Arhierei... si la catolici la fel...) adica cei ce savarshesc ceremonialul religios, acestia nu pot savarsi ceremonialul in biserica de care nu apartzin.

probabil ai citit mesajul de la antiecumenism dar eu vreau sa fiu mai scurt. La cele 7 Sinoade s-a hotarat ca cei care vor schimba Crezul sa fie anatema. Iarasi stim ca Sfantul Apostol Pavel zice sa nu ascultam de alte invataturi chiar daca ar veni de la ingeri (exemplul purgatoriului s.a)

[Jane Says]

În prealabil postat de Ioan

Mi s-a parut, citindu-va pe fratiile voastre, ca va munceste acelas drac ca si pe mine si anume acela al parerii de sine si al grijii de multe, si m-am bucurat, intr-un fel duhovnicesc. Adica avand speranta ca expertiza de initiati a fratiilor voastre in judecarea acuratetii credintei altora imi va ajuta si mie in impacarea cu sinele pe drumul Mantuirii. Poate ma veti invata sau macar povatui ca pe un putin cunoscator, ce sa fac atunci cand, caz concret, ne asezam la aceeasi masa familii din trei confesiuni diferite (ortodoxa, catolica si neoprotestanta si pe rand la fiecare dintre noi) si ne rugam, fiecare in ritul nostru, Dumnezelui Celui Viu aducandu-i multumiri pentru bucuria de a fi impreuna unii cu altii iar un gand rau, ecumenic, dar cu radacina in Sfanta Scriptura, imi canta in urechea sufletului:"binecuvantat este cel ce vine in numele Domului" sau "cel ce-l primeste pe unul din acesti...."(cunoasteti fratiile voastre mai bine ca mine textul).Oare imi voi pierde Mantuirea ca am stat, si stau, impreuna cu ereticii? Dar si despre aceasta stiu ca este scris ca Domnul ne va mantui nu dupa meritele noastre ci prin Har! Ce sa cred ca Tatal Ceresc il va mantui, de va vrea, si pe comeseanul meu eretic? Ce sa cred ca Tatal Ceresc nu ma va mantui, de nu va vrea, chiar daca fac parte din Biserica Cea Adevarata? Ar incapea in aceasta situatie (avem grija si copii celorlalti alaturi de ai nostrii) intelesul Pildei samarineanului milostiv? la care din noi?
Cu smerenie,
un nedumerit

Frate, uite ce cred eu.
Ca in momentul in care ma preocupa intelectual lucrurile acestea exterioare fiintei mele, cum ar fi mantuirea aproapelui, sunt in pericol de-a o pierde pe a mea. Judecatile ascunse ale lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi nu le cunoastem si astfel nu are rost sa le macinam cu ratiunea noastra neputincioasa.

Cel mai bun lucru pe care-l putem face este sa tinem credinta noastra ortodoxa la acea masa si sa ne rugam pentru mantuirea noastra si a lor. Eu cred ca se poate face lucrul acesta oriunde si oricand si cu oricine ai fi la masa, important e sa tii de Adevar si sa stii ca si eretic, si musulman, si budist si ateu de-ar fi, tot Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul din Sfanta Treime il va milui, dupa mare mila Sa. Nu altcineva. Si mai ales sa nu ne apucam de discutat teologie la masa aceea :) In momentul in care deschizi gura, se-apuca si arhiconii cu scriptura in mana, sa interpreteze. Tu sa iti vezi de ale tale si restul sa zica ce or vrea.

Te poti ruga pentru tine si pentru altii si fara sa "curvesti" cu duhul, in sinea ta, si sa cazi in indoieli. Si daca te-apuca totusi indoieli si teorii, intrerupe rugaciunea si roaga-L pe Dumnezeu sa te fereasca de amagiri, pareri si false sentimentalisme si sa-ti pazeasca intreaga credinta.

Important nu e atat sa te gandesti la erezia celorlalti si sa ii condamni activ, judecandu-i, ci sa ai TU foarte mare grija sa nu cazi in vreuna, din nebagare de seama. Pentru ca Iisus Hristos S-a rastignit si pentru tine si pentru ei si El e cel care vrea ca ei sa se mantuie mai mult decat ti-ai putea tu dori vreodata.
Deci ai tu grija de credinta ta si nu te abate de la ea, ca de restul stie Dumnezeu ce si cum. Pe tine Te-a binecuvantat Dumnezeu sa te cheme la ortodoxie: ai grija de lucrul asta in primul rand si nu-ti bate capul. Si fa fapte bune pentru aproapele tau :) [ A discuta teologie cu el si a cadea la invoiala cu dumnezeii lui nu mai e fapta buna. Tu imbraca-l, hraneste-l, cauta-l in spitale si pe unde-o mai fi, mangaie-l cu o vorba buna, dar nu slabi din credinta ta de dragul lui, chiar inger din cer de-ar fi. ]

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de adriana76

In DEX vad ca scrie: "SOBORNICÉSC, -EÁSCĂ, sobornicești, adj. (Înv.) Întemeiat pe hotărârile sinoadelor ecumenice; p. gener. ecumenic; sinodal. – Sobornic + suf. -esc."

Este DEX-ul online. Nu scrie ca ar insemna si catolica, dar ecumenic are tot sensul de universal, ca si cuvantul catolic, ba chiar intr-o masura chiar mai larga decat primul.

In cazul acesta cum puteti marturisi in Crez ca voi credeti intr-o biserica soborniceasca=ecumenica, si apoi sa fiti antiecumenisti? Cu atat mai mult cu cat chiar si sinoadele Sfintilor Parinti erau tot ecumenice?

Si cum de ortodocsii rusi nu au problema sa zica tot catolica in Crez? Si nici francezii convertiti la Ortodoxie? Si oare cei din Ierusalim cum zic? Eu tare cred ca tot catolica, dar o sa verific. Nu este mai buna informarea corecta a oamenilor decat ascunderea adevarului? Si Biserica catolica (universala) de la anul 381 nu avea ea un Papa? Avea, cum sa nu!... Dar acum mai are Papa?...

Acest cuvânt, "ecumenism" este deosebit de alunecos. Dacă cineva se prezintă drept ecumenist eu nu ştiu ce să înţeleg despre acela şi am neapărată nevoie de câteva detalii. Dar nu numai eu sunt nelămurit. Se pare că se întâmplă şi altora. Observ că nu toată lumea înţelege acelaşi lucru prin termenul de "ecumenism". Pe de o parte e ceva foarte la modă să te prezinţi ca "ecumenist", pe de altă parte pare un concept-bun-la-toate cam cum e conceptul de "idee europeană" sau de "globalizare", care este, doar la prima vedere, o expresie destul de apropiată a ecumenismului în plan politic.

Există un ecumenism bun şi un ecumenism rău ? Părerea mea este că da, iar argumentul cel mai la îndemână este acela că există o globalizare bună şi o globalizare rea. Ca şi alte concepte nobile, şi acesta a suferit o cădere, în textele vechi termenul "ecumenic" şi flexiunile sale aveau invariabil o conotaţie pozitivă. Sinoadele se mândreau să fie ecumenice, la fel patriarhii celei de a doua Rome. Care ar fi deosebirile, criteriile de discriminare (alt cuvânt pervertit) între "ecumenism bun" şi "ecumenism rău" ? Deosebirile cele mari stau la nivelul premizelor, iar asemănările la nivelul limbajului.

Ecumenismul bun pleacă de la adevărul revelat că oamenii, toţi oamenii de orice credinţă sau fără nici o credinţă sunt purtători ai chipului lui Dumnezeu. Dar, datorită păcatului ancestral şi pierderii harului, oamenii au început a se îndepărta de Dumnezeu. Dorind mântuirea oamenilor, a tuturor oamenilor dacă se poate, Dumnezeu a pus la punct o strategie de salvare: acesta este rostul Întrupării, al întemeierii Bisericii Catolice (i.e. ecumenice), al poruncii date de a răspândi peste tot cuvântul Domnului. Aceasta este misiunea Bisericii Catolice, Arcă a Salvării, Măslin Altoit, Popor Ales dintre neamuri. Acţionând din poruncă divină, din iubire faţă de oameni, Biserica este chemată la a aplica dorinţa lui Cristos de a fi o turmă şi un păstor. Ecumenismul cel bun vede în cel de altă credinţă, fie musulman, fie evreu, fie chiar idolatru, un om care a parcurs o parte mai mare sau mai mică din drumul spre Cristos, un om care are nevoie de încurajare petru a parcurge ce a mai rămas: Botezul şi îmbrăcarea în Cristos. În fraţii cei risipitori care au plecat din Biserică, ecumenismul cel bun cu îndelungă răbdare vede posibilitatea ca ei să se întoarcă spre Tatăl şi să stea la masa de obşte. Ecumenismul cel bun nu târguieşte credinţa, fapt asupra căruia Biblia nu dă nici un exemplu, ci o explică tuturor. Ecumenismul cel bun stă sub un anumit imperativ şi simte chiar o anumită urgenţă a mântuirii tuturor prin venirea tuturor în Biserică.

Ecumenismul cel rău pleacă, aparent, de la aceeaşi premiză iniţială. Şi el vede în ceilalţi chipul lui Dumnezeu. Numai că Biserica lui Cristos s-a spart în fragmente. Nici unul din fragmentele de azi nu mai corespunde pe deplin instituţiei divino-umane întemeiate de Cristos, fiecare fragment este îndreptăţit la moştenirea Bisericii şi deţine un adevăr parţial, adevăr care va fi restaurat prin restaurarea oglinzii sparte. Pentru ecumenismul rău nu există identitate între Biserica lui Cristos şi Biserica Catolică, (ori, dacă e aplicat ortodocşilor, un ortodox adept al ecumenismului rău nu crede că există identitate între Biserica lui Cristos şi Biserica Ortodoxă). O variantă ingenioasă a ecumenismului , frecvent întâlnită în lumea protestantă, este aceea în care se crede că Biserica lui Cristos există şi acum, dar într-un mod invizibil şi "tainic", aşa încât poţi fi formal înrolat în orice "denominaţie" şi să faci parte în acelaşi timp din Biserica Sa.
De altfel ecumenismul cel rău e mult mai relaxat: Biserica nici nu este necesară mântuirii, Dumnezeu având un plan de mântuire cu fiecare în locul în care se află. Astfel, musulmanul se va mântui dacă e un bun musulman şi hindusul se va mântui dacă e un bun hindus şi îi aduce în continuare pioase prinoase Zeului Copacilor. Chiar şi ateul se va mântui dacă este un bun ateu, îngrijind cum se cuvine gazonul din faţa casei, ecosistemul spaţiului public şi câinii comunitari.

Fiind atât de asemănător ecumenismului bun, mă tem că ecumenismul rău este operă a Înşelătorului, a Maimuţei lui Dumnezeu, a Stăpânului puterilor văzduhului care vrea să-i facă pe oameni să creadă că acel văzduh, care e domeniul său predilect şi mai sus de care nici nu poate să mai urce, este însuşi Cerul, astfel ca să fie cât mai mulţi pierduţi pe drum şi să rătăcească Calea, Adevărul şi Viaţa, care este Cristos, Mirele Bisericii Sale.

[carmina]

Intr-adevar, Biserica Catolica s-a implicat in viata oamenilor, si nu de putine ori a schimbat-o, cu sau fara voia lor.
Insa Biserica Ortodoxa a trait in Duh, a pastrat in tacere, nealterata, legatura cu Dumnezeu, pe calea aratata ei de Sfintii Parinti.

Despre mistica apuseana nu cunosc prea multe lucruri, dar stiu ca indeamna la meditatie, la inchipuiri, a purgatoriului, in mod special, stimuland mandria in inima oamenilor care cred ca ceea ce au sunt meritele pe drept primite.

Ortodoxia inseamna pocainta, rugaciune continua, despatimire, simtirea lui Dumnezeu in viata oamenilor. Misticii ortodoxiei ne invata ca scopul vietii omului este dobandirea Duhului Sfant care ne ajuta sa facem distinctia intre lucrarea lui Dumnezeu in viata noastra si inselarea diavoleasca.

De-o parte nevoile materiale, de cealalta, cele spirituale.

[eodor nastasa]

Da, Dumnezeul catolic este mai, mai decat Cel ortodox...Margica mea e mai colorata decat a ta, si, pe cale de consecinta, este mai margica, sac ! Biserica mea este mai cu statui, a ta nu ! Da, da a mea are poze ! A mea este mai "universala", a ta este mai de la "tara" ! Mai de la tara, da'i aia care trebe' ! Oamenii mari (ar fi zis fii-miu acu' vre-o zece ani) ! Cand o sa incetati cu sporovaiala si o sa cresteti ?
Da, da subiectu-i tare, cine are muschii mai tari, a ? Hai sa facem teoria lu' chibritu' ars...

[Delirul]

În prealabil postat de sovidiu

Se pune problema daca un credincios catolic sau ortodox poate sa mearga la o Biserica Catolica sau Ortodoxa, si eu consider, si pretind, ca el poate sa mearga sa se impartasheasca la oricare din cele doua biserici si sa asculte la slujba si sa cante, si chiar sa se spovedeasca, asta neinsemnand ca trebuie sa se converteasca la una din cele doua... daca este deja botezat la cea Catolica ori Ortodoxa... si poate ramane pe maideparte cu biserica de care apartzine... fie Ortodoxa fie Catolica... si poate urma lui Iisus, lui Dumnezeu, sfintei Marii, Apostolilor, pe mai departe la oricare din cele doua Biserici: Catolica ori Ortodoxa... in schimb celor ce slujesc in biserica, (Popi, Diaconi, Arhierei... si la catolici la fel...) adica cei ce savarshesc ceremonialul religios, acestia nu pot savarsi ceremonialul in biserica de care nu apartzin.

Personal fiindca am un prieten catolic am fost la nunta lui si am intrat si in biserica cand a fost ceremonia religioasa. Insa nu este bine sa te rogi sau sa te spovedesti si mai ales sa te impartasesti intr-o biserica catolica fiindca ei au o cu totul alta randuiala.

Lucrurile nu stau insa nici chiar asa biserica catolica vs cea ortodoxa, pur si simlu ne despart lucruri mult prea esentiale si importante pentru a face corp comun.