Perioada de lauzie

[Ekaterina]

O mamica doreste sa-si boteze copilul la doua saptamani si vrea sa stie daca poate sa intre si ea in biserica sa asiste la Taina Botezului. Poate sa stea undeva in spate? Se poate ca rugaciunile pentru intrarea in biserica a femeii lauze, sa i se citeasca mai devreme de 40 de zile? Astept cu interes raspunsurile voastre.

272.- Părinte, cât timp ţine lehuzia, când poate să intre lehuza în Biserică şi când e bine să vină lehuza la Biserică pentru moliftă şi pentru a închina pruncul?

-Lehuza (femeia care a născut), timp de 40 de zile din ziua când a născut se consideră necurată şi ca atare nu are voie să intre în Biserică şi să umble printre lume. La molifta de curăţire nu poate veni înainte de a împlini cele 40 de zile. Nu i se poate face molifta de către preot nici măcar cu o zi înainte de a se împlini cele 40 de zile. Am auzit că unii preoţi citesc o rugăciune (nu cunosc să existe o astfel de rugăciune) după care îi dă voie lehuzei de a intra în Sfânta Biserică înainte de împlinirea celor 40 de zile. Este foarte greşit şi în acelaşi timp un mare păcat, se necinsteşte şi se întinează Locaşul cel Sfânt a lui Dumnezeu (Biserica) pentru care va răspunde atât preotul cât şi lehuza care a cerut aşa ceva. Biserica trebuie renovată şi chemat episcopul locului s-o resfinţească, aşa spun canoanele.

Închinarea pruncului se face tot la 40 de zile de la naştere odată cu molifta mamei. Nu se poate închina pruncul nebotezat. Trebuie să fie foarte atent preotul şi să întrebe pe mamă dacă a botezat pruncul şi numai după ce s-a asigurat că pruncul a fost botezat poate ca preotul să-l închine.

Parintele Ilarion Argatu. (complet aici: http://www.parinteleilarionargatu.ro...hovnicesti--L/)
[/COLOR]

[lore86]

În prealabil postat de Laura19

272.- Părinte, cât timp ţine lehuzia, când poate să intre lehuza în Biserică şi când e bine să vină lehuza la Biserică pentru moliftă şi pentru a închina pruncul?

-Lehuza (femeia care a născut), timp de 40 de zile din ziua când a născut se consideră necurată şi ca atare nu are voie să intre în Biserică şi să umble printre lume. La molifta de curăţire nu poate veni înainte de a împlini cele 40 de zile. Nu i se poate face molifta de către preot nici măcar cu o zi înainte de a se împlini cele 40 de zile. Am auzit că unii preoţi citesc o rugăciune (nu cunosc să existe o astfel de rugăciune) după care îi dă voie lehuzei de a intra în Sfânta Biserică înainte de împlinirea celor 40 de zile. Este foarte greşit şi în acelaşi timp un mare păcat, se necinsteşte şi se întinează Locaşul cel Sfânt a lui Dumnezeu (Biserica) pentru care va răspunde atât preotul cât şi lehuza care a cerut aşa ceva. Biserica trebuie renovată şi chemat episcopul locului s-o resfinţească, aşa spun canoanele.

Închinarea pruncului se face tot la 40 de zile de la naştere odată cu molifta mamei. Nu se poate închina pruncul nebotezat. Trebuie să fie foarte atent preotul şi să întrebe pe mamă dacă a botezat pruncul şi numai după ce s-a asigurat că pruncul a fost botezat poate ca preotul să-l închine.

Parintele Ilarion Argatu. (complet aici: http://www.parinteleilarionargatu.ro...hovnicesti--L/)
[/COLOR]

Datorita unor exagerari ca cele de mai sus, ajung unii sa numeasca biserica o adunatura de habotnici.
Perioada de 40 de zile de lauzie este data ptr curatia si intremarea femeii.
Dar a spune ca o lauza in 39 de zile spurca biserica si aceasta ar trebui resfintita, ca atunci cand se comit crime in ea mi se pare deja o mare aberatie. Femeia lauza nu e murdara, curatia ei este pur fiziologica(si nu dureaza mai mult de 3-4 saptamani).
Sunt uimita sa vad cum unii considera curatia aceleia care a adus pe lume un om o spurcaciune. Cum la fel de uimita sunt sa aflu ca sunt persoane care interzic femeii lauza sa se atinga de pruncul sau nou botezat sau sa-l alapteze pana le trece "spurcaciunea."

Acum alt aspect pe care nu il inteleg: cum sa imbisericesti pruncul care a fost botezat, miruit cu sf si marele mir si si impartasit. Adica nou botezatul se bucura de 3 sfinte taine ale Bisericii si abia apoi se face imbisericirea, adica intrarea in Biserica. PAi cand se boteza in numele Sfintei Treimi sau cand se impartasea cu Trupul si sangele lui Histos era in afara Bisericii? Botezul reprezinta suprema imbisericire. Cum poti imbiserci pe cel imbisericit?
Pai e ca si cum nu i-ai da voie unui catehumen sa intre in biserica si sa se inchine sfintelor icoane decat dupa ce s-ar boteza, pana atunci l-ati tine in pridvor sau in curtea bisericii.
Cred ca nu ar strica parerea unui liturgist.

Acum on topic, femeia nu poate intra in Biserica, poate asista doar din pridvor. In biserica se intra doar la implinirea perioadei de lauzie, de 40 de zile.
Acum fie iarna, iar usile bisericii fiind inchise, mamica nu prea are sansa sa vada nimic.Fie se conformeaza, fie asteapta pana implineste cele 40 de zile.

[Ekaterina]

Va multumesc pentru raspunsuri. Am incredere in ce mi-ai scris Lore, mai ales ca sotul tau este preot si cunoaste mai bine aceste lucruri.

Pentru Laura: Din cate am citit despre Parintele Argatu (pentru care am tot respectu) a fost uneori criticat pentru pozitiile mult prea radicale. Si despre femeia in perioada menstuatiei spunea ca trebuie sa stea la sapte metri distanta de Biserica, lucru pe care nu l-am mai intalnit la alti Parinti.

[Florinel37]

100% de acord cu Lore!
De unde or scoate sarmanii monahi aceste canoane???
Spurcata ca a nascut?spurca biserica?wooow...oare cine a avortat sau a jefuit sau inselat nu spurca??
Vai de noi si de ce.i invatam pe bietii oameni!
Femeia la ciclu are voie, da!!!dar nu saruta icoanele, nu se impartaseste!!!ataaat . In rest poate canta si la strana!!!

[tundc8]

În prealabil postat de Florinel37

100% de acord cu Lore!
De unde or scoate sarmanii monahi aceste canoane???
Spurcata ca a nascut?spurca biserica?wooow...oare cine a avortat sau a jefuit sau inselat nu spurca??
Vai de noi si de ce.i invatam pe bietii oameni!
Femeia la ciclu are voie, da!!!dar nu saruta icoanele, nu se impartaseste!!!ataaat . In rest poate canta si la strana!!!

Asa gandire primitiva au ortodocsii uneori, mai precis calaugarii, caci la preoti nu se mai pomeneste in zilele noastre, se pot asemana cu musulmanii la inapoiere in gandire, barbarie si fanatism.
Ma gandesc ca poate gandesc asa si din ura fata de femei si din ignoranta, ei necunoscand femei defel.

[Mihnea Dragomir]

Intrebarea cheie pentru acest topic dezgropat este urmatoarea: este sau nu este in activitate canonul privitor la neintrarea in biserica in perioada lauziei ? Daca este in activitate, atunci orice familie ortodoxa trebuie sa il respecte. Fiind un canon in materie disciplinara si nu dogmatica, preotul poate da pogoramant (ca pentru un post), dar nu noi insine, fiindca nimeni nu se poate dezlega pe el insusi. Nici un laic pe altul, neavand puterea cheilor. Iar daca acest canon nu este in activitate, prezinta interes doar pentru cei care cerceteaza istoria Bisericii.

Asadar, este o simpla intrebare de drept canonic, la care canonistii sunt chemati sa raspunda.

[alia28aa]

În prealabil postat de Ekaterina

Din cate am citit despre Parintele Argatu (pentru care am tot respectu) a fost uneori criticat pentru pozitiile mult prea radicale. Si despre femeia in perioada menstuatiei spunea ca trebuie sa stea la sapte metri distanta de Biserica, lucru pe care nu l-am mai intalnit la alti Parinti.

Parintele Ilarion Argatu a fost preot de mir, a avut cinci copii si s-a calugarit in jurul varstei de 60 de ani, dupa ce a ramas vaduv. A scris o carte cu recomandari pentru diverse situatii. Unii il apreciaza, altii au alti indrumatori, ca peste tot.

In ceea ce priveste lehuzia, in vremurile vechi, fetele "mergeau de nurori" dupa casatorie, in sensul ca se mutau in casa socrilor, unde unele munceau foarte greu, iar cand erau insarcinate de multe ori erau duse la munca pana in ultimul moment, cand ajungeau sa nasca in camp.
Ca autoritate principala, biserica a instituit niste masuri de ocrotire a femeii, iar una dintre ele este interdictia ca lehuza sa paraseasca ograda casei si sa care apa cu cobilita, vreme de 40 de zile dupa nastere. Scopul era ca femeia sa fie ferita de munca si efortul de a ridica greutati, ca sa nu piarda laptele din cauza efortului fizic si sa nu faca vreo hemoragie. Dar pentru ca aceste reguli sa fie acceptate fara cracnire de catre familii, legea asta a fost bazata pe argumente de natura a fi intelese la nivelul la care se afla societatea atunci. Dar asta nu insemna ca lehuzele stateau in casa si se exfoliau crescand spiritual . Ele aveau grija de casa si de copii, dadeau mancare la pasarile de curte, gateau pentru familia aflata la camp, ingrijeau micile gradini de legume de langa casa si stateau la taclale la gard cu vecinele. Doar ca nu ieseau din curte si nu carau apa sau alte greutati. O alta masura de protectie a femeii este ca la lauza care a nascut, toate rudele, vecinele si prietenele mergeau in vizita cu mancare gatita si in cantitati consistente, asa incat ea sa lucreze cat mai putin. In vremurile acelea, laptele matern era singura sursa de hrana, vitamine si antoicorpi pentru noul nascut, asa incat biserica a facut reguli clare de protejare a celor doi. Dar asta tine de iubirea de semeni si nu de misoginism mascat, asa cum au deturnat unii.
Din pacate, acest gen de reguli sunt urmate ad literam si acum in unele familii, asa incat o vecina de-a mea a cam luat-o razna dupa ce a stat incuiata 40 de zile intr-un apartament de bloc, pe o vreme primavarateca superba, iar la final era ca scoasa de la Jilava si plangea intr-una.
In cazul meu, eu am ales sa nu stam in casa decat cateva zile, vreo saptamana, dupa care am iesit la soare, dar nu in prezenta altor persoane care ar fi putut transmite boli. Ba mai mult, dupa doua saptamani, dat fiind faptul ca socrul meu era in risc de infarct miocardic, l-am rugat pe preotul din cartier sa ne faca o rugaciune si am calatorit in alta localitate, ca sa vada copilul, ca riscam sa il avem pe constiinta daca nu i-l duceam.

Mai e si regula cu menstruatia. E o perioada de purificare lunara a uterului in care nu s-a prins niciun embrion si care se pregateste cu tesut nou si irigat, pentru urmatoarea ovulatie, atata tot. Dar dat fiind faptul ca pe vremuri nu erau absorbante si nici macar chiloti, femeile foloseau niste benzi de panza si uneori ramaneau pete in urma lor, asa ca era de bun simt sa nu se fatzaie pe covoarele din biserica.
Poate ar fi bine sa nu ne tragem naframile peste ochi si sa ne autostigmatizam cu necuratii si alte bube pe care de fapt nu le avem …

Imi cer iertare ca poate voi supara pe cineva, dar cand citesc din cand in cand pe aici unele comentarii , devin din ce in ce mai constienta de faptul ca am un duhovnic minunat, echilibrat chiar daca traieste mai mult pe inima, si foarte sanatos emotional.
Doamne ajuta ! Pace si bucurie.

În prealabil postat de alia28aa

Parintele Ilarion Argatu a fost preot de mir, a avut cinci copii si s-a calugarit in jurul varstei de 60 de ani, dupa ce a ramas vaduv. A scris o carte cu recomandari pentru diverse situatii. Unii il apreciaza, altii au alti indrumatori, ca peste tot.

In ceea ce priveste lehuzia, in vremurile vechi, fetele "mergeau de nurori" dupa casatorie, in sensul ca se mutau in casa socrilor, unde unele munceau foarte greu, iar cand erau insarcinate de multe ori erau duse la munca pana in ultimul moment, cand ajungeau sa nasca in camp.
Ca autoritate principala, biserica a instituit niste masuri de ocrotire a femeii, iar una dintre ele este interdictia ca lehuza sa paraseasca ograda casei si sa care apa cu cobilita, vreme de 40 de zile dupa nastere. Scopul era ca femeia sa fie ferita de munca si efortul de a ridica greutati, ca sa nu piarda laptele din cauza efortului fizic si sa nu faca vreo hemoragie. Dar pentru ca aceste reguli sa fie acceptate fara cracnire de catre familii, legea asta a fost bazata pe argumente de natura a fi intelese la nivelul la care se afla societatea atunci. Dar asta nu insemna ca lehuzele stateau in casa si se exfoliau crescand spiritual . Ele aveau grija de casa si de copii, dadeau mancare la pasarile de curte, gateau pentru familia aflata la camp, ingrijeau micile gradini de legume de langa casa si stateau la taclale la gard cu vecinele. Doar ca nu ieseau din curte si nu carau apa sau alte greutati. O alta masura de protectie a femeii este ca la lauza care a nascut, toate rudele, vecinele si prietenele mergeau in vizita cu mancare gatita si in cantitati consistente, asa incat ea sa lucreze cat mai putin. In vremurile acelea, laptele matern era singura sursa de hrana, vitamine si antoicorpi pentru noul nascut, asa incat biserica a facut reguli clare de protejare a celor doi. Dar asta tine de iubirea de semeni si nu de misoginism mascat, asa cum au deturnat unii.
Din pacate, acest gen de reguli sunt urmate ad literam si acum in unele familii, asa incat o vecina de-a mea a cam luat-o razna dupa ce a stat incuiata 40 de zile intr-un apartament de bloc, pe o vreme primavarateca superba, iar la final era ca scoasa de la Jilava si plangea intr-una.
In cazul meu, eu am ales sa nu stam in casa decat cateva zile, vreo saptamana, dupa care am iesit la soare, dar nu in prezenta altor persoane care ar fi putut transmite boli. Ba mai mult, dupa doua saptamani, dat fiind faptul ca socrul meu era in risc de infarct miocardic, l-am rugat pe preotul din cartier sa ne faca o rugaciune si am calatorit in alta localitate, ca sa vada copilul, ca riscam sa il avem pe constiinta daca nu i-l duceam.

Mai e si regula cu menstruatia. E o perioada de purificare lunara a uterului in care nu s-a prins niciun embrion si care se pregateste cu tesut nou si irigat, pentru urmatoarea ovulatie, atata tot. Dar dat fiind faptul ca pe vremuri nu erau absorbante si nici macar chiloti, femeile foloseau niste benzi de panza si uneori ramaneau pete in urma lor, asa ca era de bun simt sa nu se fatzaie pe covoarele din biserica.
Poate ar fi bine sa nu ne tragem naframile peste ochi si sa ne autostigmatizam cu necuratii si alte bube pe care de fapt nu le avem …

Imi cer iertare ca poate voi supara pe cineva, dar cand citesc din cand in cand pe aici unele comentarii , devin din ce in ce mai constienta de faptul ca am un duhovnic minunat, echilibrat chiar daca traieste mai mult pe inima, si foarte sanatos emotional.
Doamne ajuta ! Pace si bucurie.

Iata o sora lucida si documentata. Multumim.
Aveti dreptate, chiar multi dintre noi pica intr-un soi de misoginism pseudo-puritanist, privind inclusiv la sotiile lor, mamele copiilor lor, femeile iubite de ei, ca la un soi de "bleah, e impura". Ca si timpenia cu "femeia la ciclu, daca atinge vreo floare, aceea se usuca". Deturnarea sensului acestor restrictii, cindva indreptatite practic si sanatoase, a fost facuta de specia aceea ciudata de mireni pseudo-monahizati, care nu au altceva in cap decit un amestec de supersititie si canoane imaginare.
Mie imi place mult pozitia parintelui Pruteanu, foarte realist si " pe calea imparateasca", sa zic asa, in multe aspecte.

În prealabil postat de tundc8

Asa gandire primitiva au ortodocsii uneori, mai precis calaugarii, caci la preoti nu se mai pomeneste in zilele noastre, se pot asemana cu musulmanii la inapoiere in gandire, barbarie si fanatism.
Ma gandesc ca poate gandesc asa si din ura fata de femei si din ignoranta, ei necunoscand femei defel.

Foarte corect, unii monahi se poarta bizar, apreciind lucruri pe care efectiv nu au cum sa le inteleaga in absenta, nota bene, a vietii de familie (NU ma refer la "experiente" de concubinaj, ci la casatoria binecuvintata de Sus).