Ajutati-ma va implor .Fagofobie.Ce sa fac ca să nu mor?

[tigeratlantic9]

Cum sa scap de fagofobie?Ajutati-ma ca sunt disperat pot muri oricand ,Dumnezeule ajuta-ma
De când s-a înecat tata și era sa moara acum 2 ani jumate sm dezvoltat aceasta fagofobie..frica de a nu ma îneca cu mâncare.
Tata care s-a înecat și putea sa moara nu are frica asta și tocmai am facut-o eu.
Ce sa fac in afara de benzodiazeoine care ma suta puțin sa zicem ...
Sunt disperat
Mereu am vrut sa traiesc și acum pot muri oricând,m-am saturat sa îmi fie frica sa mănânc,sa îmi aleg alimentele s-o sa ma feresc de altele
Sunt varza
Ce pot sa mai fac?
Speranța mea mai e în Dumnezeu dar și asa sunt un păcătos și am fost .
Toate relele se lipesc de mine

Ajutati-ma cu un sfat,eare cineva care s-a confruntat cu asa ceva?

Tot ce vreau de la viata și de la Dumnezeu este sa mai traiesc.si sa nu ma înec Doamne fereste
Sunt la pământ din toate punctele de vedere.

[Penticostalul Traditional]

În prealabil postat de tigeratlantic9

Ajutati-ma ca sunt disperat ca pot muri oricand

Toti putem muri oricand, suntem în acelasi pericol ca tine.

În prealabil postat de tigeratlantic9

De când s-a înecat tata si era sa moara acum 2 ani jumate sm dezvoltat aceasta fagofobie

Pai taica-tu nu a murit. Asta inseamna ca nu o sa mori nici tu.
Hai să zic că dacă murea taica-tu, te mai intelegeam. Dar nu a murit, nu?

În prealabil postat de tigeratlantic9

Tot ce vreau de la viata si de la Dumnezeu este sa mai traiesc.

Păi o să mai trăiești puțin dar tot o să mori, știi asta. Toți murim după ce trăim un pic aici pe pământ. Important este să te pregătești de moarte.

Te-ai împăcat cu Dumnezeu?

[Seraphim7]

În prealabil postat de tigeratlantic9

Cum sa scap de fagofobie?Ajutati-ma ca sunt disperat pot muri oricand ,Dumnezeule ajuta-ma
De când s-a înecat tata și era sa moara acum 2 ani jumate sm dezvoltat aceasta fagofobie..frica de a nu ma îneca cu mâncare.
Tata care s-a înecat și putea sa moara nu are frica asta și tocmai am facut-o eu.
Ce sa fac in afara de benzodiazeoine care ma suta puțin sa zicem ...
Sunt disperat
Mereu am vrut sa traiesc și acum pot muri oricând,m-am saturat sa îmi fie frica sa mănânc,sa îmi aleg alimentele s-o sa ma feresc de altele
Sunt varza
Ce pot sa mai fac?
Speranța mea mai e în Dumnezeu dar și asa sunt un păcătos și am fost .
Toate relele se lipesc de mine

Ajutati-ma cu un sfat,eare cineva care s-a confruntat cu asa ceva?

Tot ce vreau de la viata și de la Dumnezeu este sa mai traiesc.si sa nu ma înec Doamne fereste
Sunt la pământ din toate punctele de vedere.

Foarte bine că vrei sa trăiești, majoritatea persoanelor care au greutăți și provocări mari din partea vieții,de obicei o dau in cealaltă extremă și găsesc puține motive de a continua sa trăiască.

Stai liniștit,toate evenimentele din viața ta au un sens și se balansează in așa fel încât să te echilibreze și să te mențină pe cursul stabilit.

Toate sunt cu scopul de a evolua și învăța,chiar daca tu le simți mai acut.

Sa nu crezi că există om fără probleme și dificultăți, toți suntem ajutați și ajutăm la rândul nostru.

Toți greșim față de alții și le facem uneori rău,voit sau nu.

Însă provocările lansate de viață sunt singurele pe care nu le putem refuza.

De acolo nu putem ieși decât dacă ne implicăm noi și ne acționăm voința.

Medicamentația pentru bolile fizice, spiritualitatea pentru nevoile sufletului și enigmele vieții, materia pentru cerințele trupului.....

Toate acestea au un numitor comun și anume rațiunea....

Asta ne diferențiază de restul,și aici putem interveni în orice aspect al vieții.

Ia atitudine și control asupra ta.Nu te lăsa dominat de aspectele care îți provoacă suferință.

Începe să-ți reprogramezi fiecare aspect al vieții care nu-ți place.

Ai răbdare, perseverează și vei obține rezultate.

Frica este dușmanul tău, luptă cu ea.

Vei învinge,fiindca asta este simgura Cale.

[Moroco]

Ai putea sa-ti intelegi mai bine boala apeland la preotii cu Crucea si la medici specialisti care iti pot oferi tratamente corespunzatoare.

Uite aici o explicatie medicala simpla despre problema ta si uite aici remediile tehnico-medicale. Trebuie sa crezi in Dumnezeu si sa apelezi si la medicii specialisti care te pot ajuta, fiind si ei alaturi de preoti niste razboinici ai luminii, mantuirii si sanatatii aflati pe linia I a frontului, luptand pentru salvarea si mantuirea oamenilor.

Io ca si coleg de forum ce sufar ca prostul indolent de boli cu simptome asemanatoare cu ale tale te sfatuiesc sa-ti iei de la biserica apa sfintita si Duminica si de sarbatori anafura si asa zilnic, dimineata pe burta goala sa manci o bucatica, poti s-o tii in gura chiar daca s-a intarit, poti s-o tii in gura dupa ce in prealabil ai baut 2 sau trei inghitituri de apa sfintita ca sa speli calea Domnului, sa-L manci pe Dumnezeu pe curat, nu spre osanda. Dupa asta nu mai manci deloc toata ziua, nu te speria, nu vei muri de foame, si stand asa in rugaciuni continue in backgroand ca un zgomot de fond, stand in apropiere cu EL, stand la lucru, la ocupatiile tale, nu va mai fi nevoie sa te sperii ca mori sufocat de boluri alimentare sau de reflux pentru ca practic tu tot timpul nu manci nimic. Cand totusi mananci concentreaza-te sa manci foarte foarte foarte putin spre deloc si daca stomacul iti ramane aproape gol si te pui sa dormi cu capul mai sus pe perna, aproape sezand, nu are cum sa vina de jos in sus alimente decat daca iti declansezi greata si iti vine sa versi. Starea de varsatura apare de la minciuni si dezechilibre psihice, de la tangaj si curbe pe masini asezonate cu miros toxic de gaze de esapament, care prin analizatorii vizuali si ai echilibrului preiau informatii de la ameteli si aiurelile psihice si trimit sistemului de aparare informatia ca esti otravit, caci asa pare si atunci intri in shocul declansat asa ca la alergie si mecanismul e sa-ti versi ce ai mancat, sau daca stomacul e gol iti versi bila si sucurile gastrice, asa e mecanismul in otraviri si el isi face datoria ca sa nu se absoarba presupusele substante toxice ingurgitate care-ti aduc moartea, deci apare un reflex de varsare din pricina tampeniilor din capul tau bagate acolo de niste aiuriti si tu prea sensibil iti declansezi de frica reactia si sistemul de aparare crede ca esti otravit si tu il ajuti excaladand reactia prin fricile panicarde si disperate marind impresia de otravire si imediat intri in soc de otravire cu varsaturi si incepi sa simti cum duhul rau te inneaca in somn sau in atipeala si motaiala de la visele demoniace dulci sau horror care iti dau aceste impresii false ca ai fi otravit, blestemat, posedat si sistemul de aparare reactioneaza cu mecanisme peristalptice la nivel stomacal si esofagian si apare refluxul care arde si intra pe caile respiratorii si simti ca te inneci sau ca te sufoci sau ca te stranguleaza cineva si ca mori, adica te omoara. E vorba si de o lene duhovniceasca interioara, o minte a sufletului care doarme gonflata in burta si stomacul tau, in esofag, la baza si se increde crezanbdu-se drept, sfant, mare, puternic, se lauda si se ingamfa acolo si doarme ca un puturos lacom si foarte curios de tot felul de stiinte si tehnologii, de pacate astfel venind de jos si porcarii din coruptia sistemului sexual inmultitor, venind in sus placeri josnice si hranind cu pofte si placeri creierul care doarme in placerile interioare ale inimii corupte, inima trupeasca, inima de porc, de caine, intr-un amestec al firii decazute cu faradelegile lumii care se strang acolo in tine ca intrun ghem in care te balacesti ca-ntro piscina plina cu tina dulce unde au loc lupte de femei, de caini, de cocosi, un fel de meci al ultrasilor agresivi unde iti petreci timpul dormitand intru nepasare de suflet, in bani nemunciti, in murdarie, pile si privilegii, in nepocainta si muare si muta nesimtire, nerusinare, lipsa de obraz, tupeu, prostie, nebunie, rautate, cruzime, neglijente, necuratie, necredinta si neascultare.

Deci cel mai simplu remediu la asa ceva este rugaciunea si un post serios, profund si indelungat, ca sa uiti de mancare complet, sa ajungi sa manci odata pe saptamana, sau mai rar sau zilnic insa foarte farte putin, multumindu-te cu apa sfintita si anafora, si acelea luate in cantitati foarte foarte mici, anafura rupta in bucatele, defapt niste firmituri mai mari, dimineata pe stomacul gol si seara daca e nevoie, ca sa te apare peste noapte de atacurile diabolice ale demonilor muscoci sateliti care iti vor raul, sa tradezi, sa le fi compliece si sa le faci benevol treaba murdara antihrista ca un fraier tepuit mare primitor labordelator de primitori de drogati ce te cheama sa te droghezi si sa primesti sa fi complice la fapte rele de facut, razbunari, hule, ura, minciuni, caraiala, nemultumiri, frici, disperari, pe care mai mult tu le faci si nu ei care-ti poruncesc ca la naivi, la creduli, la frairi usor de pacalit si de tzepuit... etc.

Practic trebuie sa te veghezi sa-ti ti gura inchisa sa nu iasa si sa nu intre nimic in ea, iar cand intra si iese trebuie sa realizezei ca intra sau iese doar moarte si viitoare chinuri ale iadului daca consumi ceva ce nu e binecuvantat si sfintit, nimic altceva sunt tot ce intra si iese din inima ta decat moarte, punandu-te practic in pericol aceasta lipsa de veghe si in ceasul urmator sau in zilele urmatoare esti in pericol iminent, incep chinurile mortii si mori si ajungi in iadul chinurilor sufletului, ajuns acolo ca un fraier tzepuit caruia nu-i pasa de ziua de maine, de chinurile ce vin peste el de la negrija de azi pentru suflet, de la faptele si vorbele rele, de la dorintele nebune care trebuiesc alungate si lepadate asa cum sfatuieste Dumnezeu ca sa asculti de El si nu de tine sau de mine sau de lume.

Trebuie sa cauti sa crezi si in credinta sa ai credinta ca sa crezi si sa asculti tu de Dumnezeu si nu altii de tine sau tu de tine caci elucubrarile desertarilor au acest efect varsator, expectorant dand probleme pulmonare de tuse si reflux, de sufoacare si de slava desarta, de vedeta tzepuita sa tzepuiasca ce se inalta pe sine impreuna cu lichidele pe care le varsa pe gura ca niste bale pofticioase ca un fel de miere de la albinele salbatice, defapt niste viespi paraciosi si barfitori, foarte "stiutori".

[cozia]

În prealabil postat de Moroco

Io ca si coleg de forum ce sufar ca prostul indolent de boli cu simptome asemanatoare cu ale tale te sfatuiesc sa-ti iei de la biserica apa sfintita

...sau pur si simplu sa bei minim 1,5 litri de apa pe zi, inainte de masa sau la 1.5 ore dupa masa.
Creierul cu ideile lui, pentru o buna functionare are nevoie de multa apa pentru a sta hidratat!

[Moroco]

În prealabil postat de cozia

...sau pur si simplu sa bei minim 1,5 litri de apa pe zi, inainte de masa sau la 1.5 ore dupa masa.
Creierul cu ideile lui, pentru o buna functionare are nevoie de multa apa pentru a sta hidratat!

Pai apa din abundenta formeaza lichide interne si sucuri gastrice care ies si iti pun in pericol viata prin innecare si sufocare daca esti limbut erectic elucubrant, aparand refluxuri ca in efectul fizic de pulverizare la suflatoare si pun in pericol respiratia si fluidizare pulmonara, nu numai ca produc precipitatii in vorbire care si alea ca firmiturile asa si picaturile sunt un fel de pacate daca le scuipi sau le lasi sa se imprastie si sa cada pe jos si asta patesti daca nu ti seama cand tocmai te-ai impartasit sau ai baut prea multa apa sfintita, din belshug. Deci nu recomand apa deloc ci doar post uscat, foarte uscat pana te usuci de tot la toate placerile pacatoase ce mustesc si baltesc pe interior ca-ntro mlastina, ca-ntro mocirla porceasca inconstienta.

Tocmai creierul neascultator e problema. Daca-l hidratezi mereu pentru ce nu si-ar face de cap, atunci pentru ce sa mai asculte de Dumnezeu cand te-a gasit pe tine de fraier sa-l ti in comoditati pe stomac ca-n buncar, alintandu-se langa inima cu dezmierdari josnice ce vin din inmultism si din privism la frumoase si negre in cerul gurii?

In Sodma si Gomora era belshug de apa si se cultivau toate granele deci era belshug si de paine cu sare si cu tot felul de fructe dulci pana oamenii au inceput sa delireze vazandu-i pe toti sub forma de pita, de fructe, de ape dulci si bune vrand sa-si satisfaca toate poftele cu cei necunoscuti asa ca lupulutzu dezlantuit intre oitile tinere si proaspete. Deci de la apa in exces apar alunecarile in tradare. In mod normal, iti ajunge pe zi, o cana de apa, desi ar trebui sa bei maxim 1 litru pe saptamana daca vrei sa te lasi de pacat=moartea si chinurile de maine ale sufletului. Important e sa nu folosesti tualeta prea des fiindca tot ce tine de partile inferioare spurca si strica functionarea corecta a organismului condus de cele duhovnicesti si neicdecum trupesti ale firii pamantesti ce vrea in adanc de om ca satana, sa ia acolo locul lui Dumnezeu.

[cozia]

În prealabil postat de Moroco

In mod normal, iti ajunge pe zi, o cana de apa

Pai ia gindeste-te!
Corpul uman zilnic elimina 1.6 litri pe zi.
Ca urmare?

[MineaPeter]

În prealabil postat de Moroco

Deci cel mai simplu remediu la asa ceva este rugaciunea si un post serios, profund si indelungat, ca sa uiti de mancare complet, sa ajungi sa manci odata pe saptamana, sau mai rar sau zilnic insa foarte farte putin, multumindu-te cu apa sfintita si anafora, si acelea luate in cantitati foarte foarte mici, anafura rupta in bucatele, defapt niste firmituri mai mari, dimineata pe stomacul gol si seara daca e nevoie, ca sa te apare peste noapte de atacurile diabolice ale demonilor [...]

Moroco tată, pfffff!

Statul nemâncat decât o dată pe săptămână (sau chiar mai rar, cum îi zici dumneata aici) + reducerea drastică a consumului de apă și permanentizarea acestor obiceiuri de abstinență ÎN TOATE SĂPTĂMÂNILE VIEȚII (nota bene!) sună atââât de imposibil pentru peste 99 la sută (sau chiar 999 la mie) dintre oameni!
Să zicem că în săptămâna 1 stai nemâncat șase zile, căznindu-te și cu post negru fără apă, în ziua 7 servești o masă și te hidratezi desigur, apoi în săptămâna 2 faci la fel, a doua ta masă este hăt în ziua numărul 14, iar în toate cele 14 zile consumi, să zicem, 3-4 litri de apă cu totul + cele două mese... apoi din săptămâna 3 ciclul se reia, și tot așa... Viața are mii de săptămâni în mod normal, cu o râvnă excepțională și fără mult efort fizic un om ar putea să reziste 4-5-6 săptămâni în care mănâncă de maxim 5 ori și abia frizează câțiva litri de apă (repet, FĂRĂ mare efort fizic!), dar... pe urmă?

Oamenii care rezistă doar cu apă sfințită și Sfânta Împărtășanie sunt în mod sigur niște rarități ale rarităților rarităților (nu, nu mi s-a prostit tastatura) Ortodoxiei, iar privarea prelungă de apă (zile în șir) alăturată statului nemâncat duce la uscăciune, slăbiciune, o murdărie albă pe limbă (toxinele care vor să iasă din organism și se pun pe limbă), ajungi să visezi mulțimi de mâncare și chiar să visezi că mănânci și „te trădezi”... Ispita vechilor mâncăruri va fi mare, iar probabilitatea de recidivă alimentară de tipul „binge eating” la finalul câte unui calup din acesta de post aspru este și ea mare cât casa! Te îmbuibi, recazi și o iei de la capăt! Desigur că cu o voință întărită, poți să îți rafinezi pornirile și să mănânci mai puțin „de dulce” și mai puțin în general, când faci pauză de la post, însă și acest lucru se educă în timp!

În general, deprinderea și permanentizarea unei discipline a postului și a abstinenței în viața omului cer timp pe calendar. Contează și ce lucrezi, cum muncești și te rogi la Domnul (plictiseala și monotonia apăsătoare de suflet fiind inamicele noastre), munca noastră să fie și în folosul semenilor și nu doar ceva egocentric... iar legat de muncă și efortul fizic, e mai ușor să te privezi de hrană și apă când stai închis undeva în casă, dar dacă ești o persoană care iese și lucrează fizic sau face mișcare printre oameni, este chiar mai greu de ținut postul acela extrem! Nu toți oamenii sunt monahi, sihaștri, singuratici de tip Hikikomori (așa ca mine) sau care pot lucra intelectual de acasă, fără nevoia de a ieși zilnic!

Iar disciplina aceea alimentară de mai sus poate dura luni sau chiar ani întregi până să devină permanentă, și recidivele legate de alimentație și îmbuibare să devină tot mai blânde, mai calculate și mai rare. Are importanță și cum își petrece omul ziua, că tot vorbeam de lucru și rugăciune, și cum i se mișcă trupul, și cum simte sufletește că-i trece timpul! Poate oamenii mai credincioși și râvnitori în rugăciune, care simt constant că au ceva folositor de făcut și care le aduce pace sufletească, se adaptează mai repede la un post permanent și nu au nevoie de „ani”. Dar tot este improbabil să ajungă la „sub o masă pe săptămână, în toate săptămânile” + puțină apă, tot așa permanent! Cine o face, este o raritate și un ales special al Domnului. Să NU ne credem aleși de El fără o chemare și-o dovadă clară!!

Eu în anul 2022 am stat nemâncat 240 de zile din cele 365 ale anului, și cam 175 dintre ele (începând de pe la mijlocul de aprilie) au fost și fără apă băută, nu de puține ori consecutive, dar stând închis în casă. Și de obicei mâncam după miezul nopții la întreruperea unei perioade de post. În acel an am stat nemâncat 12 zile la rând (11 cu apă, una - penultima din 12 - fără apă), fiind recordul de pauză la mâncare. Și de obicei, la finalul fiecărei perioade de pauză din aceasta trăgeam reprize zdravene de mâncare, inclusiv noaptea, ca la Binge Eating! Iar privarea intensă de apă ducea și ea la un stres al organismului, cu gustul leșios în gură, îți poate îngreuna și somnul, este o stare apăsătoare, ca să nu mai spunem că pe căldura verii te consumi mai mult decât dacă este răcoare. Iar faptul de a aștepta sfârșitul postului special pentru a ne reîndopa nu este un semn de virtute, abia atunci când sfârșitul perioadei de abstinență este însoțit de o mai mică pornire asupra mâncării avem un plus de virtute în suflet. Altfel, vechiul om lacom încă tresaltă!

Din cursul anului 2023 am rărit-o zdravăn cu zilele „fără apă”, mai stau nemâncat cu apă de obicei miercurea și vinerea (uneori și în alte zile), ca substanțe la mâncare am rămas în general o persoană omnivoră, dar sunt într-o continuă căutare a selectării unor variante mai sănătoase, mai puțin agitatoare de trup și suflet... recidive există și ele, dar tendința generală este de atenuare a lor și de includere a mai multor substanțe de post sau sănătoase (chestii vegetariene, sau conserve de legume, sau mere crude). Am renunțat la mâncatul seara sau în creier de noapte, și la numărătoarea obsesivă a zilelor din an în care nu am mâncat ori băut. Foarte probabil, 3 și 4 mai 2024 vor fi următoarele zile „fără apă”, fiind ele Vinerea și Sâmbăta Mare. Iar mâine și probabil sâmbătă, zile noi de stat nemâncat CU APĂ!

Mai am destul de mult de lucru până să devin un om mai bun, multe lucruri pornesc de la cum mâncăm, cum dormim și cum gândim. Că și cu somnul am pierdut foarte multe nopți în viață, dar din nou, mai ales de anul trecut încoace, tendința (cu tot cu recidivele asumate) este să mă culc mai devreme și să fiu mai bine odihnit! Un creier odihnit și hrănit cum trebuie este mai puțin nebun, și NU este suficient să fugim de alcool, tutun și droguri! Am mai zis-o și o repet!

Dumneata, Moroco, câte zile pe săptămână, pe lună sau pe an stai nemâncat și nebăut? Și cât de mult ai reușit să scapi de substanțele de origine animală și de cantitățile de mâncare mai mari de 1 kg pe masă? Câți litri de apă pe săptămână bei dumneata? Mănânci seara și noaptea sau la ore așezate din timpul zilei?
Ca să se știe dacă măcar încerci în persoană postul cel dur (nu că ar fi neapărat nepericulos, mai ales fără binecuvântare și bună măsură) sau doar perorezi. Privarea intensă și permanentă de hrană și apă, la început mai calmează patimile într-adevăr (desfrânarea face parte din lăcomie, asta se știe), dar pe măsura adâncirii în săptămânile de pe calendar, ea se transformă în drumul sinuciderii, care este tot un păcat!

[Moroco]

În prealabil postat de MineaPeter

Moroco tată, pfffff!

....

Dumneata, Moroco, câte zile pe săptămână, pe lună sau pe an stai nemâncat și nebăut? Și cât de mult ai reușit să scapi de substanțele de origine animală și de cantitățile de mâncare mai mari de 1 kg pe masă? Câți litri de apă pe săptămână bei dumneata? Mănânci seara și noaptea sau la ore așezate din timpul zilei?
Ca să se știe dacă măcar încerci în persoană postul cel dur (nu că ar fi neapărat nepericulos, mai ales fără binecuvântare și bună măsură) sau doar perorezi. Privarea intensă și permanentă de hrană și apă, la început mai calmează patimile într-adevăr (desfrânarea face parte din lăcomie, asta se știe), dar pe măsura adâncirii în săptămânile de pe calendar, ea se transformă în drumul sinuciderii, care este tot un păcat!

Frica de post si de foame vine de la erecticii occidentali si de la paganii sateici, caci ei fiind lipsiti de Har au nevoie sa-si alimenteze intruna bateriile si sa-si umple ghiozdanele raspandind groaza si frica de saracie si de lipsa de mancare si de apa. Un crestin ortodox nici macar nu se gandeste la nevoia de apa si pita, la pofte fiindca astfel devi sclav postului si abea astepti sa se termine ca sa te bucuri mancand si band, de satisfactiile si placerile mancarii imbunatatite de vrajeala ce-ti iese din burta ca sa te tzepuieasca sa manci orice de parca ar fi cele mai de dorit alimente. Un crestin ortodox rugandu-se si postind negru in mod obisnuit, uitand de post si de toate pe care le face ascultand se ingrashe caci Duhul si Cuvantul il hraneste si-l tine in fericirea lipsita de griji a prezentei lui Dumnezeu prin energiile si persoanele sale sfinte, vizibile in icoane si prin ingeri. Deci a crede ca e ceva deosebit si exagerat a posti mereu negru la apa si pita e o ispita asa cum e si dorinta de a te lauda cu nemancatul si nebautul ca anorexicii care vrand sa fie frumosi si usori nu mai pot inghiti nimic pana devin schelete ambulante. Un crestin-ortodox aflat in grija Domnului se ingrashe si are o stare corporala armonioasa si perfecta si munceste si poate face tot ce i se cere fara probleme. Ideea ca asa ceva e o minciuna vine de la necrestini si de la neortodocsi. Domnul Iisus se hranea cu implinirea ascultarii prin Credinta caci spunea ca mancarea Lui este sa faca buna voire a Tatului Carele L-a trimis sa invete pe om sa traiasca cu Duhul si ii va fi de ajuns Harul caci mai mult este trupul decat orice haina si mai mult este trupul, sufletul si viata in Dumnezeu decat orice bogatie. Iar pentru astea e nevoie doar de aplecare la Dumnezeu cu umilinta si smerenie pana in inima, lepadand lumea cu faradelegile si grijile ei desarte si cu toti idolii ei cu tot. Astfel un crestin-ortodx care se plange de rugaciune si de post, de pocainta, de nevointele si de sarcinile obligatorii e un crestin cazut in minciunile ercticilor occidentali care ca fiul risipitor ajunge sa sufere de foame si de sete in ciuda faptului ca crestea porci si taia porci si mancau porcii mancatori de roshcove insa in ciuda obezitatii maxime nimeni nu-i dadea nimic, nici macar roshcovele cu care se hraneau cei din urma porci de frica ca mor de foame. Aceasta frica erectica n-are ce cauta in crestinismul-ortodox caci e o frica sateica venita de la ateii comunisti ocultisti mari mancatori de zeama de ciolane goale, de galosi si de copite din care fac racituri.

Revenind la intrebarea domniei tale, io nu ma pot lauda, io manc si beau zilnic dar nu pentru ca mi-ar fi foame sau as muri de sete si de foame, nicivorba, Harul daruie belshug de putere de viata si de lipsa nevoilor alimentare, insa cedez mereu poftelor, ispitelor, deci nu ma pot abtine de la ele nu din nevoie ci din ispita caci mi se pare foarte foarte buna si apa sfintita si pita si toate verdeturile, legumele, si orice mananc mananc cu o pofta buna de parca as manca aur si diamante, de parca as manca fructele si preparatele culinare ale raiului, si nebunia asta mi se intampla desi mananc de exemplu un banal spanac, sau o salata de vinete, sau niste pita prjita cu margarina, sau alte lucrui banale dar care isi gasesc in mine un ecou al placerilor poftei de nedescris, satisfacandu-ma ca-n bordel cu niste zeama de varza de exemplu pe care o consum ca pe wiskyul cel mai bun. Iar asta e boala, e un fel de vrajitorie ce-mi iese din burta si din inima si din visare si-mi prepara alimentele de parca as produce miere salbatica si lacuste moarte pe care le prepar si apoi manc produsul final cu un egoism feroce inconstient ca sa ma bucur singur de toata mancarea minunat de buna si gustoasa pana la sfarsit.

De aceea as vrea sa aplic deviza cu "moartea pe moarte calcand", macar in postul Pastelui, adica sa incerc sa mor de foame si de sete la propriu si prin asta sa omor toate poftele si pacatele, si nicidecum invers. Bineinteles ca nu ajut moartea vrand sa-mi distrug trupul ci doar ma duc pana la limita insuportabila vrand in acelasi timp sa uit complet de trebuinta setei si a nevoiei de hrana caci ele sunt o pierdere de timp din moment ce ne hraneste Duhul din belsug.

Pe de alta parte sunt hranitoare rugaciunile, liturghiile, Cuvantul, smerenia ascultarea, umilinta, linistirea si toate te ingrashe. Asa ca daca vrei sa ajungi la un echilibru armonios sfatul meu este sa mergi mereu pe calea postului negru la apa si la pita si la orice prepart ce contine carnarie sau inmultire de fapturi caci asta ne cere Dumnezeu, sa nu mai mancam carcase, grasimi, sangereti, pateuri, mici si gratare, pui rotisati sau fripturi de miel si oua rosii de Pasti, branzeturi si lactate, si nici veganelile lumii care au ajuns mai scumpe ca orice, caci toate te despart de Credinta, nu ajuta ci te iau si te rup.