Haideti sa luam atitudine!

[anna21]

În prealabil postat de Crestin_Simona

Iarta-ma, dar iar iti voi spune, ca cel mai bun raspuns pentru tine este raspunsul Duhovnicului tau!
Nu este subiectul acestui topic, doar atat pot sa-ti spun: cunosc un caz concret in care o mama fiind mai putin stiutoare in cele duhovnicesti, a ajuns, prin mila lui Dumnezeu, la un duhovnic pe care ea la simtit potrivit cu firea ei.
Ei bine, facand ascultare atat cat putea ea, incet schimbandu-se in bine, a realizat ca odata cu schimbarile ei si copilul ei se schimba in mod miraculos. Nu spun ca nu au existat incercari si caderi, caci ispita este deja peste puterile parintilor, care constata uneori neputinciosi cum copii le aluneca prin degete.Ci vorbesc de atitudinea schimbata a copilului fata de aceste ispite. Daca in trecut le accepta si chiar intra in aproape orice bucluc, astazi le judeca si se fereste si mai mult de atat mai opreste si pe prietenii lui sa mai pacatuiasca.
Si te intreb eu, cine a fost mama din acest caz?
Doamne ajuta!

Deoarece eu am deschis discutia despre modelul mamei crestine, simt nevoia sa explic.
Evident ca pentru orice problema mergi la duhovnic pentru sfat. Nu contest.
Fiul meu cel mare nu vine de buna voie la biserica, ceea ce e o mare problema, ca nu vreau sa-l fortez. La slujba zice ca se plictiseste, vrea sa stea pe scaun, balangane picioarele, cauta alti copii sa stea de vorba etc...

Duhovnicul spune: explica-i cu multa dragoste, dar cu multa, multa dragoste etc.. Efect zero.

Apoi citesc din memoriile unui calugar imbunatatit (scuze, nu-mi amintesc in in acest moment exact) care relata ca mama lui ducea copiii la biserica, acestia se plangeau de una, de alta, ca-i dor picioarele si au obosit. Iar mama le raspundea: "tu nu stii sa te rogi. Durerea ta de picioare este rugaciunea ta catre Dumnezeu."

Duminica urmatoare, aceeasi discutie cu fiul meu care vrea sa stea pe scaun in timpul Liturghiei.. ii explic cu frumosul ca este urat, ca ne rugam si nu stam pe scaun in timpul rugaciunii etc.. degeaba.
Apoi ii spun: "aceasta este rugaciunea ta pentru Dumnezeu: sa stai drept si sa asculti ce spune preotul".
Extraordinara transformare: a stat copilul drept si se straduia sa urmareasca slujba.
Cat de simple sunt lucrurile! Cat de simple!
Cum de alti oameni stiau ce sa spuna cu zeci de ani in urma, dar noi azi ne pierdem in cuvinte, dar solutiile firesti nu le mai gasim.

[clujeanul33]

Sora Simona,

Am incredere ca esti o persoana matura si din punct de vedere duhovnicesc, nu doar al varstei..

Nu pot sa cred insa ca speri ca BOR sa "te bage in seama" si mai ales sa scoata o brosura cu sfaturi generale de comportament in Biserica..
Vreau sa cred ca nu esti asa de "infantila" (si nu vreau sa te simti jicnita spunandu-ti astfel, dar e cel mai "usor" cuvant ce-mi vine acum la indemana) sa speri si sa astepti asta de la BOR acum, cand sunt atatea probleme..

Sa-ti dau doar un singur exemplu: de vreo 3 ani si ceva Parintele Justin Parvu a reusit sa stranga peste 1 000 000 (un milion) de semnaturi sa trimita la Patriarhie si la Presedentie in privinta renuntarii obligatiei tarii noastre de a adopta actele de identitate..
Care crezi ca a fost rezultatul?., care crezi ca a fost raspunsul Patriarhiei si al BOR-ului?!
Si era vb de peste 1 milion de semnaturi si de Parintele Justin., de al carui har nu cred ca se indoieste cineva..

In plus, aceste regului de comportament crestin exista deja, dupa cum probabil stiai sau ai aflat din postarile de-aici, si in indreptarele de spovedanie.., care de cele mai multe ori stau pe la pangare mult si bine...

Si-apoi, trebuie musai sa reinventam roata?!
Trebuie sa ne credem mai destepti decat marii duhovnici ai acestei tari?
Cine suntem noi, sa "ne permitem" sa indreptam pe cineva, ATATA TIMP CAT NOI INSINE CADEM IN ACELEASI PACATE?!

Iata vb tale:
"La spusele mele:
Grea vorba ai zis aici frate!!!!
Miroase a ecumenism!!!!!!!
Grija mare!
Ofer aceasta explicatie: orice intentie buna si orice actiune care au legatura cu credinta noastra si care nu are acordul Bisericii Ortodoxe nu este buna. Mai departe, daca tu nu faci ascultare sau daca socotesti pe mai departe sa actionezi fara a intreba, oricat de justificata ti se pare atitudinea, eu dupa cunostiintele mele, se numeste ratacire."

Chiar asa sa fie, oare?!
Adica cum, soro, daca eu vad un flamand nu pot sa-i dau o bucata de paine pana nu am "acordul" Bisericii?!
Daca un sarac imi cere o bucata de paine, sau ceva de imbracat, sau cativa bani, eu nu am voi sa-i dau pana nu am acordul BOR?!!

Daca eu ii dau un batic sau o fusta celei ce din nestiinta sau din cadere vine in Biserica fara ele, inseamna ca sunt in ratacire?!

DE CAND TREBUIE SA AM BLAGOSLOVENIE DE LA DUHOVNIC SAU DE LA BOR PT A-MI AJUTA APROAPELE?!!!

Asa ai citit in pilda samarineanului?!
Asa trebuie sa faca un crestin?!

Iata alte spuse de tine:
"Daca, concomitent, mai are loc si schimbarea sinelui in Hristos, acela nu mai este cine crezi tu ca este!!! De aceia am si spus ca miroase a ecumenism si nicidecum nu am spus ca esti de partea ecumenismului. Eu una ma gandesc ca ai facut o alaturare cam nefericita a acestor lucruri"

Deci ecumenismul este, din punctul tau de vedre "schimbarea sinelui in Hristos" ?!!
Serios?!!
Eu parca stiam altfel..

Iata alta:
"Repet, eu de una singura nu pot face nimic. Cu atat mai mult in acest caz, asa cum bine a mentionat o sora ortodoxa pe acest thread – citez din memorie – s-a ajuns astazi in loc de salut sa te intrebe semenul tau in ce zodie esti? Daca nici conotatia aceasta nu iti este suficienta, no comment!"

SI CE-AI FACUT TU CONCRET SA NU SE AJUNGA AICI?!!

Iata pasii ce un crestin trebuie sa-i urmeze:

1. EXEMPLUL PERSONAL - FII TU INSATI CEEA CE VREI SA SCHIMBI!!!

2. RUGACIUNEA PT FRATELE SAU SORA CAZUTA VREMELNIC SAU AFLATA IN NESTIINTA

3. SMERENIA - DACA N-AI SMERENIE AJUNGI SA SPUI "DOAMNE ITI MULTUMESC CA EU NU SUNT CA ACELA!" SI STII CA ASTA NU E BINEPLACUT INAINTEA LUI DUMNEZEU

4. ATITUDINEA PERSONALA: VAD O NERANDUIALA, URMEZ PASII DE MAI SUS SI CU MULTA DRAGOSTE AJUTI PE CEL CAZUT SI CU MARE GRIJA , "ASTFEL INCAT SA NU CAZI SI TU IN ISPITA".

Ce crezi ca rezolvi daca ai semnalat toate cele vazute de tine si le-ai postat aici?
Ce ai facut tu insati sa intrepti pe cineva?
Sper sa recitesti acest topic si sa observi ca in afara de foarte putine persoane care chiar au avut pareri pertinente, restul e doar o "inutila disputa" de orgolii din care NU ARE NIMENI DE CASTIGAT, CU EXCEPTIA DIAVOLULUI CARE VEDE CA SI-A ATINS SCOPUL...

Nu era mai bine ca in acest timp ce l-ai petrecut pe-aici sa faci ceva CONCRET in priviinta lucrurilor ce le-ai semnalat?!!
Nu era mai folositor pt cel cazut sau nestiutor sa-i spui o vb inteleapta, si sa-i exemplifici prin propria traire ca asa e cel mai bine?!

Fireste, e greu de acceptat ca suntem pacatosi..
FFF GREU!!!
Nu ne lasa dracul mandriei sa ne smerim gandindu-ne ca noi insine suntem mai rai si mai pacatosi decat cei pe care vrem sa-i schimbam..

În prealabil postat de anna21

Deoarece eu am deschis discutia despre modelul mamei crestine, simt nevoia sa explic.
Evident ca pentru orice problema mergi la duhovnic pentru sfat. Nu contest.
Fiul meu cel mare nu vine de buna voie la biserica, ceea ce e o mare problema, ca nu vreau sa-l fortez. La slujba zice ca se plictiseste, vrea sa stea pe scaun, balangane picioarele, cauta alti copii sa stea de vorba etc...

Duhovnicul spune: explica-i cu multa dragoste, dar cu multa, multa dragoste etc.. Efect zero.

Apoi citesc din memoriile unui calugar imbunatatit (scuze, nu-mi amintesc in in acest moment exact) care relata ca mama lui ducea copiii la biserica, acestia se plangeau de una, de alta, ca-i dor picioarele si au obosit. Iar mama le raspundea: "tu nu stii sa te rogi. Durerea ta de picioare este rugaciunea ta catre Dumnezeu."

Duminica urmatoare, aceeasi discutie cu fiul meu care vrea sa stea pe scaun in timpul Liturghiei.. ii explic cu frumosul ca este urat, ca ne rugam si nu stam pe scaun in timpul rugaciunii etc.. degeaba.
Apoi ii spun: "aceasta este rugaciunea ta pentru Dumnezeu: sa stai drept si sa asculti ce spune preotul".
Extraordinara transformare: a stat copilul drept si se straduia sa urmareasca slujba.
Cat de simple sunt lucrurile! Cat de simple!
Cum de alti oameni stiau ce sa spuna cu zeci de ani in urma, dar noi azi ne pierdem in cuvinte, dar solutiile firesti nu le mai gasim.

Uneori out of topic este foarte, foarte topic!
Cum altfel am fi aflat acesta minunata povestioara?
Si cat de relevanta pentru noi adultii!
Atat de binevenita!