Pierdut intr-o lume mare ....

[Sniper]

Sall all ....Ma numesc Iulian...si am o problema.....cred ca de 1 an si ceva......si vreau sa vad daca a mai trecut cnv prin ce trec eu acum . Tot a inceput...intr-o duminica cand am fost la biserica....nu cred ca am stat mai mult de 10 min din cauza timpului ff incarcat....dupa ce am iesit pe poarta bisericii...am simntzit un sentiment fff ciudat...simnteam cum ma "golesc " ....pe moment nu am dat prea multa importantza....a 2 zi ...cand am iesit din scara...si am vazut lumina soarelui....a fost o senzatzie fff ciudata ... ceva de genu " opaa...traiesc...si simnteam ca traiesc " si cu zilele am inceput sa ma pierd din ce in ce mai mult. ...sa ma pierd intr-o lume mare....fara sentimente...mi-am pierdut si vocea interioara...nu mai sunt cum eram..nu mai sunt la fel de norocos......Am fost primu copil botezat la biserica de la mn din zona ...si ....mereu am avut noroc...si orice dorintza aveam...era de ajuns sa ma uit spre cer si se indeplinea :).....Plzzz heelpp....am fost la biserica...da...nici un rezultat....need help

[mirelada]

Sentimentul golirii apare atunci cand pleaca de la noi Harul lui Dumnezeu.
Spuneai ca nu ai stat decat 10 min la Sf.Liturghie pt ca erai foarte prins... si ca ai fost intr-o Duminica, de unde reiese ca nu obisnuiesti sa mergi la Sf.Liturghie... Nici eu nu obisnuiam sa merg in mod regulat, dar am inceput sa am niste probleme foarte urate si mi-am schimbat de atunci prioritatile. Cand ai credinta trebuie sa mergi si la Biserica, Dumnica oamenii merg la Biserica pt a-L slavi pe Dumnezeu (si pentru ca Dumnezeu sa ne ajute si sa ne mai ierte din pacate). Totul este sa Il punem pe Dumnezeu pe primul loc in inima noastra. Si atunci ne va merge si noua bine. ("Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si toate celelalte vi se vor da voua"). Macar 2 ore pe saptamana sa mergem sa Il cinstim - la Sf. Liturghie. Am citit intr-o predica ca participarea la Sf.Liturghie este cea mai buna fapta pe care o putem face si primim binecuvantare de la Insasi Domnul nostru Hristos.

Ai mare grija ca atunci cand te indepartezi de Dumnezeu, pierzi si protectia Lui si atunci poti deveni vulnerabil in fata pericolelor de tot felul.
Spui ca ai mers la biserica si nu te-a ajutat. Ce te va ajuta la inceput este in primul rand SPOVEDANIA. Daca inca nu te-ai spovedit, sa o faci cat mai repede. De fiecare data cand ne simtim pustiiti sau pierduti trebuie sa ne spovedim iar aceasta sa o facem sincer si sa ne spunem TOATE pacatele (altfel este mai rau) si exact cum s-au intamplat, pt ca Harul lui Dumnezeu sa inceapa sa lucreze asupra noastra. Dupa care facem canonul dat de Parinte si daca avem dezlegare sa ne impartasim. Insa trebuie si pocainta nu doar spovedanie, adica sa realizezi tot ce ai facut gresit pana acum si sa iti para rau si sa ceri iertare sincer de la Dumnezeu pt acestea. Inainte de Spovedanie, este recomandat sa citesti rugaciunile pt Spovedanie (le gasesti in orice carte de rugaciuni), iar daca nu te-ai mai spovedit pana acum, ajuta mult o carticica care se gaseste in Biserici - Indrumar de Spovedanie, pt ca acolo gasim multe feluri de pacate - pe care altfel nici nu le-am banui ca sunt pacate.
Trebuie sa nu amani insa. Deja ai avut un semnal ca ceva nu e in regula, cu cat amani cu atat e mai rau.

Si sa renunti la orice stii ca este gresit in ce faci (minciuna, mandrie sau orgoliu, rautati de orice fel).
Cel mai mult ajuta sentimenul smereniei - sa ne simtim pacatosi in fata lui Dumnezeu, si sa constientizam asta mereu. De mare ajutor si iti recomand (si acum si dupa Spovedanie) este sa spui in sinea ta (sau cu voce tare cand esti singur) rugaciunea inimii: "Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine pacatosul!" de cat mai multe ori.

Sa iti ceri iertare lui Dumnezeu ca nu ai stat la Sf. Liturghie decat 10 minute si ca ai considerat alte lucruri ca fiind mai imporante. Totul este sa regreti sincer, daca faci acestea garantat vei simti schimbare. Si inca una mare...
Doamne ajuta!

[mirelada]

A, si pt ca ai intrebat daca a mai trecut cineva prin asta... eu am trecut prin ceva mult mai rau decat acest sentiment, dar nu vreau sa intru in detalii. Dupa ce m-am rugat putin a trecut si am zis ca am scapat, insa dupa vreo 3 luni, timp in care din cand in cand aveam un sentiment foarte neplacut, m-am simit atat de rau ca am zis ca nu mai am scapare. Am mers la Biserica si m-am rugat la Altar si mi-am mai revenit putin, dupa care dupa cateva zile am fost sa ma spovedesc (spovedanie generala) si dupa ce m-am spovedit si mai ales dupa ce m-am impartasit, a fost mult mai bine. Intre timp am mai eliminat niste lucruri pe care nu le constientizam ca nu sunt bune si acum am grija sa nu treaca mult timp sa nu ma spovedesc.
De aceea iti spun, nu amana cu spovedania, cat mai poti...
Citeste in Indreptarul de Spovedanie si vezi daca este ceva ce faci sau ai facut si poate nu iti dai seama, gandeste-te daca ai fost cumva (vreodata) la cineva sa iti ghiceasca, sau sa iti descante, sau ai facut yoga sau alte cursuri de terapie neconventionala, astrologie, numerologie, spiritism, sau exista niste patimi (fumat, placeri fizice, furie, etc.) si daca da, spune-le la spovedanie.

[LLee]

sa stii ca si eu am avut asa ceva si mai am, desi sunt mai mult mort decat viu(sau asa eram)...si stii de ce ? pt ca nu faci ceea ce vrei si ceea iti place tie...stii de ce ? pt ca traim peste tot in niste sisteme si restrictii(scoli, munci, orase, legi) pana si parintii te invata ce nu-i bine...eu am fost internat in spital la psihiatrie cu prostii si nebunii din astea(un fel de atacuri de panica) si tristeti... stii de ce ? pt nu stim ce-i ala curaj, lupta si libertate.(si pt ca tata e un mincinos si a mai fost casatorit odata si nu mi-a zis niciodata pana acu)

[Sniper]

Multzumesc ff mult pt sfaturi ....o sa fac tot ce mi-ai zis :)...si am sa te anuntz cum ma simnt dupa . Pacate.....multe.....de mic am avut un anturaj ff prost si foarte periculos .. pentru ca nu aveam cu cn sa stau de varsta mea...si stateam cu varul meu mai mare cu 3 ani ...si ...acum la 15...sunt mult mai matur decat ar trebui...oricum nu mai cont ..o sa incerc sa ma feresc de belele :) ....Ms inca odata....

[mirelada]

[irina1f]

În prealabil postat de mirelada

Sentimentul golirii apare atunci cand pleaca de la noi Harul lui Dumnezeu.
Spuneai ca nu ai stat decat 10 min la Sf.Liturghie pt ca erai foarte prins... si ca ai fost intr-o Duminica, de unde reiese ca nu obisnuiesti sa mergi la Sf.Liturghie... Nici eu nu obisnuiam sa merg in mod regulat, dar am inceput sa am niste probleme foarte urate si mi-am schimbat de atunci prioritatile. Cand ai credinta trebuie sa mergi si la Biserica, Dumnica oamenii merg la Biserica pt a-L slavi pe Dumnezeu (si pentru ca Dumnezeu sa ne ajute si sa ne mai ierte din pacate). Totul este sa Il punem pe Dumnezeu pe primul loc in inima noastra. Si atunci ne va merge si noua bine. ("Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si toate celelalte vi se vor da voua"). Macar 2 ore pe saptamana sa mergem sa Il cinstim - la Sf. Liturghie. Am citit intr-o predica ca participarea la Sf.Liturghie este cea mai buna fapta pe care o putem face si primim binecuvantare de la Insasi Domnul nostru Hristos.

Ai mare grija ca atunci cand te indepartezi de Dumnezeu, pierzi si protectia Lui si atunci poti deveni vulnerabil in fata pericolelor de tot felul.
Spui ca ai mers la biserica si nu te-a ajutat. Ce te va ajuta la inceput este in primul rand SPOVEDANIA. Daca inca nu te-ai spovedit, sa o faci cat mai repede. De fiecare data cand ne simtim pustiiti sau pierduti trebuie sa ne spovedim iar aceasta sa o facem sincer si sa ne spunem TOATE pacatele (altfel este mai rau) si exact cum s-au intamplat, pt ca Harul lui Dumnezeu sa inceapa sa lucreze asupra noastra. Dupa care facem canonul dat de Parinte si daca avem dezlegare sa ne impartasim. Insa trebuie si pocainta nu doar spovedanie, adica sa realizezi tot ce ai facut gresit pana acum si sa iti para rau si sa ceri iertare sincer de la Dumnezeu pt acestea. Inainte de Spovedanie, este recomandat sa citesti rugaciunile pt Spovedanie (le gasesti in orice carte de rugaciuni), iar daca nu te-ai mai spovedit pana acum, ajuta mult o carticica care se gaseste in Biserici - Indrumar de Spovedanie, pt ca acolo gasim multe feluri de pacate - pe care altfel nici nu le-am banui ca sunt pacate.
Trebuie sa nu amani insa. Deja ai avut un semnal ca ceva nu e in regula, cu cat amani cu atat e mai rau.

Si sa renunti la orice stii ca este gresit in ce faci (minciuna, mandrie sau orgoliu, rautati de orice fel).
Cel mai mult ajuta sentimenul smereniei - sa ne simtim pacatosi in fata lui Dumnezeu, si sa constientizam asta mereu. De mare ajutor si iti recomand (si acum si dupa Spovedanie) este sa spui in sinea ta (sau cu voce tare cand esti singur) rugaciunea inimii: "Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine pacatosul!" de cat mai multe ori.

Sa iti ceri iertare lui Dumnezeu ca nu ai stat la Sf. Liturghie decat 10 minute si ca ai considerat alte lucruri ca fiind mai imporante. Totul este sa regreti sincer, daca faci acestea garantat vei simti schimbare. Si inca una mare...
Doamne ajuta!

Aproape mi-au dat lacrimile. Si eu trec prin ce trece Sniper. Si stiam lucrurile pe care le spuneti dumneavoastra, ma ung la suflet. dar de fiecare data cand vreau sa fac ceva cu sufletul meu, sa ma spovedesc , sa ma duc la Biserica, apare cate ceva si nu mai fac asta. Sunt din ce in ce mai obosita. Sincer, m-am lenevit de tot si am obosit sa lupt cu pacatele si cu probleme care sunt din ce in ce mai multe. Si mai grele. Si simt ca l-am pierdut de tot pe Dumnezeu. Am obosit sa ma mai straduiesc cu viata mea, am ramas "repetenta" la facultate si trebuie sa repet anul pentru ca nu m-am luptat sa il trec, am un job vai de el cu un salariu mic ca am datorii de zeci de milioane, nu mai sunt interesata sa invat lucruri noi si sa avansez cumva din punct de vedere intelectual, nu mai sunt milostiva cu oamenii din jurul meu, nu mai pastrez legatura cu prietenii si rudele m-am departat de toti si desi ma simt singura, stiu ca totul e doar din cauza mea. Desi mai am parintii care ma sustin, nu le pot spune problemele mele pentru ca nu vreau sa sufere din cauza mea sau sa aiba griji grele pe suflet. Nu mai am nimic. Si nu mai fac nimic. Am devenit rece, rea si nepasatoare. Azi am vazut un om intins pe jos pe strada. daca l-as fi vazut cum 4 ani m-as fi dus la el, macar sa il imbrancesc sa ii zic "nene esti mort, mai traiesti, ce faci?" macar sa stiu de el.azi am trecut pe langa el ca nesimtita, m-am uitat la el si am trecut pe alaturi ca si cum nu ar fi fost nimic acolo. daca omul ala avea nevoie de mine ? parea neingrijit si mort de beat. dar daca omul ala era inghetat si mort de beat la propriu, ori coma alcoolica ori in hipotermie ( dau un exemplu ). Vai mie !

[veilur]

Ce putem face unui sarman care sta culcat si ghemuit pe trotuar? Mereu m-am gandit cum trebuiesc abordati astfel de oameni din punct de vedere al moralei crestine, oameni amarati si care nu mai au nici o nadejde. Eu unu recunosc ca nu am curaj sa ridic de jos un astfel de om, sau macar sa-l intreb ceva... cred ca ala e Hristos, oare?

[heaven]

Sa ii oferi ceva ajutor material (bani sau mai bine ceva de mancare sau de imbracat) si,mai ales,incearca sa vorbesti cu el,sa afli cum de a ajuns in strada,daca ai putea face mai mult pentru el.Conteaza...
De ce sa nu ai curaj?
Daca esti din Bucuresti si vezi asa ceva,am inteles ca primaria a infiintat ceva casutze improvizate cu paturi,dusuri.E cald si le da si haine curate.Indruma-i acolo!

[Sniper]

Multumesc mult de mesaje....m-au ajutat foarte mult...am trecut de faza in care eram . Raman dator .. Legat de cei care ii vedeti pe strada,intrebatii cum se simnt...daca mai pot comunica ,daca chiar nu misca ..chemati salvarea.. Incercati sa invatati cateva cursuri de prim ajutor...sunt de folos . Zilele trecute era un baiat jos ..avea criza de epilepsie . Trebuie muscat de degetu mic de la mana si isi revine !