![]() |
![]() |
|
#861
|
||||
|
||||
![]()
Despre Sfântul Ioan Gură de Aur, sărbătorit astăzi 13 Noiembrie :
"Ioan era foarte corect și neîngăduitor cu păcatul, din acest motiv, el vorbea liber și fără teamă, spunând lucrurilor pe nume. Din cauza libertății sale de limbaj, în sensul asprimii și al criticii familiilor bogate și foarte vicioase din capitală, a fost socotit iute și adesea ireverențios, asa cum arată istoricul Socrate, lucru ce i-a atras ura multora care i-au devenit dusmani. Dumnezeu nu s-a oprit cu darurile sale aici, ci i-a încredințat acestui al doilea Pavel, un talant mai covârșitor: arhieria." Extras din cartea Arhim. Policarp Ghițulescu - Sfânta Scriptură și valoarea vieții liturgice în gândirea Sfântului Ioan Gură de Aur. ![]() Last edited by mirela.t; 14.11.2012 at 05:37:06. |
#862
|
||||
|
||||
![]()
“Cititul cuvântului lui Dumnezeu trebuie să se facă în singurătate, pentru ca întreaga minte să se afunde în adevărurile din Sfânta Scriptură și să se înfierbânte până la lacrimi; de la acestea omul se încălzește tot și se umple de daruri duhovnicești care bucură mintea și inima mai tare decât orice alt cuvânt.”
“Dumnezeu e foc care încălzește și aprinde inima și străfundurile trupului nostru. De aceea, când simțim răceala în inimi, aceea este de la diavol pentru că diavolul este rece. Atunci trebuie să chemăm numele Domnului, Care va veni și va încălzi inimile noastre cu o dragoste pură nu numai față de El ci și față de aproapele, iar răceala urâtorului de bine va dispărea din fața căldurii Lui.” “Trupul este un sclav iar sufletul este stăpânul, deci din mila lui Dumnezeu trupul este nevoit de boli, pentru că numai așa slăbesc patimile și ne întoarcem la omul dinlăuntru. Da, uneori bolile trupului sunt cauzate de patimile sale.” “Cei care au hotărât să-I slujească Domnului Dumnezeu, trebuie să exerseze rugăciunea minții închinată Mântuitorului și să o rostească neîncetat: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”! “Când ne cuprinde deznădejdea, să nu ne lăsăm robiți. Mai degrabă întăriți și ocrotiți de lumina credinței, să spunem vrăjmașului cu curaj: “Ce ești tu nouă, tu care ai fost alungat de la fața lui Dumnezeu, un fugar din rai, un rob al răului? Tu nu ne poți atinge pentru că Hristos, Fiul lui Dumnezeu ne este stăpân nouă și tuturor. Piei, blestematule. Noi credem în dreaptă Crucea sa. Șarpe, te călcăm pe cap.”
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#863
|
||||
|
||||
![]()
Postește pentru că ai greșit; postește ca să nu mai păcătuiești; postește ca să câștigi tot binele; postește ca să nu pierzi nimic din ceea ce tu ai reușit să câștigi.
Sf. Ioan Gură de Aur Ne-am îmbolnăvit prin păcat, să ne vindecăm prin pocăință. Iar pocăința fără post este neputincioasă. Îndreaptă-te, dar, înaintea lui Dumnezeu prin post. Sf. Vasile cel Mare
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#864
|
||||
|
||||
![]()
“ Nu trebuie san e smerim fata de cei ce nu se smeresc, deoarece o vor exploata ca pe o slabiciune si, in consecinta, ne vor afunda mai rau. Cei renascuti in Duhul atunci cand il intanlesc pe un smerit, se smeresc si ei mai mult, in timp ce cei care nu sunt renascuti, atunci cand intanlesc un smerit, gasesc ocazia de a se sui in carca lui, de a se folosi de el “
( Arhimandritul Sofronie Saharov – de la Essex ) Recent l-am descoperit cat de tare este :X
__________________
,,Cu Dumnezeu nu-i nevoie să fii politicos; pur și simplu, varsă-ți inima ta în fața Lui." Pr Sofronie Saharov |
#865
|
||||
|
||||
![]()
Si eu ma folosesc nespus de mult de scrierile Parintelui Sofronie. N-ai fi crezut ca un Parinte asa de mare ne recomanda acest lucru, dar cei ce au duhul discernamantului le inteleg pe toate corect. Am mai intalnit si la Parintele Arsenie Papacioc ideea ca smerenie nu inseamna umilinta. Foarte important, deoarece avem tendinta sa intelegem gresit anumite lucruri si sa nu ne mai raportam corect. Folositor cuvant ai postat.
|
#866
|
||||
|
||||
![]()
1 – Omul are multe nevoi urgente, are mai ales nevoie de trei condiții. De pâine, de carte și de Dumnezeu.
Pâinea îi este necesară de la nașterea lui. Cartea îi este necesară îndată după aceea. Dar Dumnezeu îi este necesar totdeauna. 2 – Marea mulțime a oamenilor unui popor sunt lipsiți în același timp de toate aceste trei urgențe: de Pâine, de Carte și de Dumnezeu. 3 – Omenirea aceasta lipsită a avut și mai are încă mulți binefăcători care s-au străduit și se străduiesc să le dea oamenilor lipsiți pâinea trupească, să le dea cartea minții. Dar oameni care să li-L dea pe Hristos – sunt prea puțini. 4 – Pâinea este de cea mai urgentă nevoie tuturor căci fără ea mor trupește. Cartea este și ea necesară sufletului căci fără ea pier și rătăcesc în beznă. Dar Hristos este de cea mai urgentă nevoie tuturor fiindcă fără El nici pâinea nici cartea nu folosesc prea mult. 5 – Hristos ne poate da și pâinea și cartea, dacă Îl căutăm pe El întâi. Dar nici pâinea nici cartea nu ni-L poate da totdeauna pe Hristos. 6 – Iată toți cei care L-au căutat și L-au aflat cu adevărat pe Dumnezeu, nu duc lipsă nici de pâine și nici de carte. Hristos le-a dat împreună cu El și acestea, dar spre binecuvântare nu spre osândă. 7 – Iată însă că cei care au căutat numai pâinea, ori numai cartea și nu pe Hristos, cu cât le-au aflat pe acestea mai mari și mai moi, cu atâta s-au depărtat de calea mântuirii, uscându-și cu atât mai mult sufletul cu cât își îngrașă tot mai mult trupul. 8 – Nici un om nu-i chiar fără nici un dar, fără nici un talent. Unii și l-au descoperit și îl folosesc lucrând cu el frumos spre slava lui Dumnezeu și binele semenilor lor. 9 – Alții nu și l-au descoperit încă. Au în mână o unealtă dar stau fără lucru pentru că nu știu că o au și că pot lucra frumos cu ea. 10 – Lucrul este mult, oameni nevoiași sunt mulți și nevoia de lucrători este mare. Nu stați fără lucru! Uitați-vă la mâinile voastre ce unealtă v-a pus în ele Dumnezeu. Puteți da oamenilor bucățica unei pâinișoare, ori lumina unei cărți? – nu stați fără lucru, dați-le! 11 – Dar poate pâine n-ai să dai, carte nu știi să dai, – dar nici pe Hristos nu-L poți da, dacă L-ai aflat și Îl ai pe El? 12 – Pâine poate n-ai totdeauna, carte la fel, – dar dacă spui că Îl cunoști pe Dumnezeu și L-ai primit pe Hristos – atunci din El ai de-ajuns și nu-ți scade oricât dai și ori la câți ai împărți. Pâinea îți scade, de carte poate nu-i nevoie, dar Hristos nu scade și El lipsește tuturor. 13 – Ispititorul ne va pune și el multe piedici și ne va strica multe planuri bune, dar datoria noastră este să nu obosim și să nu deznădăjduim în facerea binelui pe care îl știm și îl putem. 14 – Fiecare om are o nevoie specifică a sa și fiecare suflet poate avea o altă fire și o altă condișie decât altul. Dar nevoia de Hristos o au la fel cu toții – și Hristos are pentru fiecare suflet exact ceea ce îi lipsește lui, numai dacă noi știm să le înfățișăm ceea ce ei simt că au nevoie de la Hristos. 15 – Cea dintâi și cea mai mare nevoie de la Hristos ce o are fiecare suflet este nașterea din nou. Nici pâinea, nici cartea, nici sănătatea, nici libertatea, nici familia nu sunt atât de necesare ca nașterea din nou, adică primirea lui Hristos și trăirea în El. Toate celelalte zerouri capătă valoare numai atunci când acest 1 – Hristos – este pus în fruntea lor. 16 – Biblia, Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu, poezia și cântarea Domnului sunt mijloacele totdeauna la îndemîna fiecărui credincios, cu care Îl poate duce pe Hristos la oameni și pe oameni la Hristos. 17 – Un verset din Evanghelie, o cântare sau o poezie nu-i greu să ni le strângem fiecare din noi și să le avem la îndemînă de fiecare dată când vedem un om fără de Hristos – și Duhul ne îndeamnă spre el. 18 – Când vine la noi vecina ori vecinul și are nevoie de o pâine, de un ban ori de vreo unealtă și se grăbește să ți le ceară și te grăbești să i le dai, grăbește-te mai întâi să I-l dai pe Hristos de care el poate fără să știe are și mai multă nevoie. 19 – Când te grăbești pe drum și întâlnești pe cineva ca să schimbi două vorbe tu cu el ori el cu tine, nu pleca tu ori nu-l lăsa pe el să plece, înainte de a-i spune cald, blând, înțelept și clar despre graba și nevoia cea mai mare pe care o avem cu toții după Hristos. 20 – Înainte de a te grăbi la tren, grăbește-te la Hristos. Înainte de a te grăbi la muncă, la odihnă, grăbește-te la Hristos. Înainte de orice grabă, grăbește-te la Hristos și înainte de orice trebuință, câștigă-L pe El.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) Last edited by cristiboss56; 22.11.2012 at 22:44:52. |
#867
|
||||
|
||||
![]()
"Se cade și celui ce nu face fapta bună să învețe pe alții fapta bună, că lipsa faptelor sale o împlinește folosul cuvântului".
Sfântul Isaac Sirul |
#868
|
||||
|
||||
![]()
,,Cel ce poate îmblânzi pe cei neînvățați, ca să iubească învățătura și îndreptarea, făcător de om trebuie să se numească…. Căci blândețea și înfrânarea este fericire și nădejde bună pentru sufletele oamenilor”(Sf. Antonie cel Mare); ,,Blândețea constă în aceea de a nu te lăsa stăpânit de nici o pornire de mânie, în a trăi mereu în pace”; ,,Sârguiți-vă să căpătați blândețea, pentru că cel blând se împodobește cu toată fapta bună, dacă este ofensat se bucură, dacă este mâhnit se bucură”(Sf. Efrem Sirul); ,,Atâta vreme cât este numai o bănuială a răului și că teama ce avem de el nu este întemeiată pe dovezi sigure și neîndoielnice, până atunci să știm a folosi mijloacele blândeții, decât de a ne grăbi în vreun fel”; ,,Blândețea temperează și moaie sufletele, pe când asprimea le sălbăticește și le semețește”(Sf. Grigorie de Nazianz); ,,Ce este blândețea? Blândețea care duce la fericire. Căci nu orice blândețe este virtute. Este o blândețe din fire, care nu e decât încetineală, slăbiciune de duh… Blândețea este o înclinare obișnuită, statornică, în a înnăbuși asalturile ispitelor. Această trăsătură(de a înnăbuși asalturile ispitelor) va putea fi prinsă mai lesne prin lucruri contrarii. Pentru a judeca precum se cuvine, trufia, invidia, ura, faceți-le să stea față în față cu modestia, cu bunăvoința, cu iubirea”(Sf. Grigorie de Nissa); ,,Mai bună este blândețea decât orice fel de voință…. Contra răului trebuie multă blândețe”; ,,Blândețea nu este bună în orice împrejurare”; ,,Dacă noi am fi blânzi și îngăduitori, am putea fi nebiruiți de nimeni și nici un om, fie mare, fie mic, n-ar putea să ne vatăme vreodată. Blândețea purcede dintr-un suflet măriminos și dintr-o cugetare sănătoasă”; ,,Când te îngrijești de mântuirea altora, atunci poruncește cu autoritate și îngrijește-te, căci aici nu mai e nevoie de blândețe, ci de autoritate, ca nu cumva să se vatăme lucrul obștesc”; ,,Nimic nu este tare ca moderația și blândețea”; ,,Nu numai față de frați, ci față de toți oamenii trebuie îndreptată blândețea”(Sf. Ioan Gură de Aur); ,,Mergătoare înainte a oricărei cugetări smerite este blândețea”; ,,Blândețea este o stâncă, care se înalță spre marea inimii și de care se sfarmă toate valurile ce se izbesc de ea, singură ea rămânând neclintită”(Sf. Ioan Scărarul); ,,Omului blând îi folosește credincioșia, căci îl face să nu ispitească îndelunga răbdare a lui Dumnezeu și să nu se rănească prin neascultare deasă”(Marcu Ascetul)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#869
|
||||
|
||||
![]()
"Omul dinafara nu este decat o oglinda a celui dinauntru" (Sf. Macarie cel Mare).
Din editorialul apărut azi pe site, un îndemn spre a nu ne lăsa purtați de patimi și de judecăți pripite. http://www.crestinortodox.ro/editori...os-138458.html |
#870
|
||||
|
||||
![]()
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
CUVIOSUL IOSIF ISIHASTUL: Cuvinte de folos | andrei_im | Mari Duhovnici si predicile lor | 18 | 19.10.2015 22:30:20 |
IEROMONAH SAVATIE BASTOVOI- Cuvinte de folos | Laura19 | Generalitati | 12 | 08.04.2014 19:14:09 |
Cuvinte de folos | aurel1211 | Resurse ortodoxe on-line | 15 | 27.07.2012 20:07:11 |
Cuvant de folos | T E O L O G U L | Generalitati | 83 | 30.01.2011 17:22:03 |
|