Mai sunt baieti crestini? Unde?

[Mihailc]

În prealabil postat de Demetrius

Alaturi; o tinea de mana.
Sarpele e in orice trup.

Adică Eva era îndrăcită din "fabricaţie"... ??? Nici n-are rost să te întreb de unde ai dedus dobitocia asta cât Oceanul Pacific, eretică de-ţi putrezeşte mintea de vie.

[delia31]

În prealabil postat de Mihailc

Adică Eva era îndrăcită din "fabricaţie"... ??? Nici n-are rost să te întreb de unde ai dedus dobitocia asta cât Oceanul Pacific, eretică de-ţi putrezeşte mintea de vie.

Seamana cu ceva reminiscente din teoria lui Origen cu preexistentianismul. Si cu filozofia lui Platon cu „trupul ca inchisoare a sufletului”.

Adica, dupa ei, Dumnezeu a creat toate sufletele la inceput, toate odata, dar au pacatuit in starea aceea nemateriala si drept pedeapsa, au fost trimise pe rand in trupuri, ca sa se curete prin suferinta.

Nu stiu cati adepti mai are erezia asta, oricum am mai intalnit ideea ca trupul material nu ar face parte integranta din om, ci e o inchisoare a sufletului. Si ca numai sufletul se mantuieste. Trupul, nu.

@Demetrius
De ce crezi ca Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat? Si mai ales, de ce crezi ca S-a inaltat cu Trupul la cer?
Dupa tine, omul intreg dupa Parusie, va fi doar suflet nematerial fara trup?

Din ce religie faci parte? In ce adunare/confesiune se propovaduieste ideea ta despre Eva?

[Demetrius]

În prealabil postat de Mihailc

Adică Eva era îndrăcită din "fabricaţie"... ??? Nici n-are rost să te întreb de unde ai dedus dobitocia asta cât Oceanul Pacific, eretică de-ţi putrezeşte mintea de vie.

Se pare ca tu "ai un dinte" cu Eva, probabil ca sa te eviti(protejezi) pe tine.
Tu pui intrebarea si tot tu raspunzi ce iti convine? La fel ii convine si Deliei ca si ea a preluat concluzia ta ca eu am idei cu Eva(Delia=Eva dpmdv), cand de fapt voi aveti habar n-am ce.

Eu am spus ca sarpele e in orice trup, dar se pare ca voi nu stiti ce e acela sarpe, ori poate voi nu sunteti in trup, ci in duh(cu d mic)..., poate credeti ca Adam si Eva chiar au mancat marul "central"..., pe cand ei numai au gustat din el.

[Urbanophon]

În prealabil postat de mela me

Doamne ajuta, fratilor!

Am si eu o nelamurire: in zilele anului 2015 mai sunt baieti seriosi, credinciosi care isi doresc o prietenie care sa duca la casatorie?

Mai suntem fetelor...doar ca suntem putin obositi, cicatrizati si departe de sfintenie. Unii se chinuie sa isi permita sa va duca in calatoria exotica mult dorita, altii isi rup oasele sa aiba zilnic bani de-o floare. Eu cand povesteam potentialei muze ca astea sunt lucruri optionale si ca drumul spre eternitate cere simplitate si modestie materiala...nu mai apucam si a doua intalnire. Dupa 27 de ani de viata in care am avut multiple experiente cu domnisoare, am ajuns la concluzia ca sunt foarte schimbatoare. Azi te iubeste euforic, maine te detesta. Inima omului, in general e schimbatoare. Eu personal, cred ca o casatorie are nevoie si de o perioada de proba, de concubinaj...un an, doi...chiar trei. Si dupa ce trece extazul de inceput de drum, sa se vada statornicia. Respect traditiile si sfaturille Batranilor, dar decat sa ma trezesc intr-o relatie superficiala in prag de divort, cred ca "reteta" mea e mai realista.

Fetelor, sa fiti iubite!

În prealabil postat de Urbanophon

Eu personal, cred ca o casatorie are nevoie si de o perioada de proba, de concubinaj...un an, doi...chiar trei.

Sau mai bine patru.
*
Dar, pentru mai multa siguranta, cinci e si mai bine!
*
Dar de ce nu sase? Chiar asa: de ce nu sase ani de probe?
*
OK, fie, sa zicem pentru inceput sapte. N-o fi foc! Concubinaj sa fie, cu bucurii!....

P.S. O mica nedumerire, totusi: ce facem daca apar copii in acesti unu, doi, trei...sapte ani?

[aurelian86]

Exista baietii seriosi si mai putini seriosi, doar voi fetele ca si baietii au cunoscut persoane serioase doar ca din diferite motive, le-ati dat cu piciorul, mai mult sau mai putin serioase, da oricum trebuie prima oara sa vedem ce defecte putem accepta.

Iar legat de concubinaj, e ciudat, divorturile au crescut in era concubinajului, foarte ciudat.

[Urbanophon]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Sau mai bine patru.
*
Dar, pentru mai multa siguranta, cinci e si mai bine!
*
Dar de ce nu sase? Chiar asa: de ce nu sase ani de probe?
*
OK, fie, sa zicem pentru inceput sapte. N-o fi foc! Concubinaj sa fie, cu bucurii!....

P.S. O mica nedumerire, totusi: ce facem daca apar copii in acesti unu, doi, trei...sapte ani?

Oricat e nevoie. Daca ar ramane insarcinata femeia pe care o iubesc atunci as face pasul cel mare catre juramantul sacru. S-ar schimba ecuatia si pentru ea si pentru mine. Repet, din experienta mea, cat si din alte exemple la care am fost martor, casatoria pentru multe femei e o joaca. Divortul e o banalitate. Prefer sa trec prin niste incercari care sa testeze realtia, decat sa ma trezesc ca juramantul din fata Altarului nu mai are nici o valoare.

P.S: Apropo de copii si concubinaj...de doua ori am avut "emotii". In ambele cazuri avortul era optiunea pentru ea. La un moment dat am amenintat-o ca "o leg de calorifer" daca face o asemenea prostie. M-am citat. Astea mi-au fost cuvintele. Bun venit in Babilon. Uneori imi vine sa imi plang de mila ca Dimitri Karamazov.

In concluzie, da, mai sunt baieti crestini. Pacatosi si dezamagiti. Dar avem speranta...:)

[RedRose]

M-ai facut sa zambesc..amar ce-i drept...dar am cafeaua cu zahar langa mine pt situatii de astea..:) Dintre toti fratii Karamazov,Dmitri este de de departe preferatul meu..Ca tot se dezbatea casatoria sau nu...Dmitri face tot posibilul sa procure bani pentru a se casatori cu Grusenka..., accepta pana si sa fie codamnat pe nedrept de paricid...
Deci el vrea casatorie...Interesanta este si Grusenka asta,prima oara cand am inceput sa citesc cartea,clar am incadrat-o ca "vampa"..Pe parcurs, mi-am schimbat parerea..Este unul din personajele cele mai complexe din carte, cu trairi si sentimente absolut autentice, un personaj viu 100% care nu se sfieste sa fie ceea ce cu adevarat este...
Desi mai putin frumoasa decat vanitoasa Katerina, este in mod clar mult mai desteapta...Poate in asta consta farmecul ei si cum ajunge sa invarta barbatii pe degete...
In fine, sa inchidem paranteza.De-ajuns cu recenziile literare....Unde vroiam sa ajung...Poate e cazul sa nu-ti mai plangi de mila singur, ca situatia asta n-are cum sa rezolve ceva...Poate pana acum ai intalnit numai Katerine si Grusence...Asta nu inseamna ca toate suntem asa...
In fond, traim intr-o lume(cat de cat) normala si nu suntem toate cu personalitati isterice, bolnave, patimase si pline de demoni...E cam plictisitor sa fii simpla, calda, relaxata..ce interes v-am mai suscita?:)

[AlinB]

În prealabil postat de Urbanophon

Oricat e nevoie. Daca ar ramane insarcinata femeia pe care o iubesc atunci as face pasul cel mare catre juramantul sacru. S-ar schimba ecuatia si pentru ea si pentru mine.

Pai nu inteleg, ce anume s-ar schimba?
Daca ai sti ca o iubesti, te-ai fi casatorit deja cu ea.
Dar pentru ca nu stii si ramane insarcinata gata, o iubesti?

Pai casatoreste-te cu ea si las-o insarcinata, dilema rezolvata. :))

Repet, din experienta mea, cat si din alte exemple la care am fost martor, casatoria pentru multe femei e o joaca. Divortul e o banalitate. Prefer sa trec prin niste incercari care sa testeze realtia, decat sa ma trezesc ca juramantul din fata Altarului nu mai are nici o valoare.

La fel zic si femeile despre barbati.
Oare cine o fi cu adevarat infractorul?

P.S: Apropo de copii si concubinaj...de doua ori am avut "emotii". In ambele cazuri avortul era optiunea pentru ea. La un moment dat am amenintat-o ca "o leg de calorifer" daca face o asemenea prostie. M-am citat. Astea mi-au fost cuvintele. Bun venit in Babilon. Uneori imi vine sa imi plang de mila ca Dimitri Karamazov.

Pai oare cine ofera "optiunea avortul" decat barbatul care "ofera" o relatie fara angajamente?

Bun, bun, o legai de calorifer, nastea pe urma ce faceai?

Ca presupum, oricum ai ajuns la concluzia ca erati "incompatibili".

Ramaneai cu "imcompatibila"?
O trimiteai sa-si creasca copilul "sponsorizand-o" cu cateva sute de lei pe luna?
Il cresteai tu?
Il dadeati la orfelinat?

In concluzie, da, mai sunt baieti crestini. Pacatosi si dezamagiti. Dar avem speranta...:)

Crestini care sa faca reclama concubinajului, nu cred.

Bun, exista riscul sa mai si pacatuiesti ca si crestin, dar sa spui ca pacatul era ok pentru ca bla bla si bla bla, deja vorbim de un oximoron.

[Carmen135]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Sau mai bine patru.
*
Dar, pentru mai multa siguranta, cinci e si mai bine!
*
Dar de ce nu sase? Chiar asa: de ce nu sase ani de probe?
*
OK, fie, sa zicem pentru inceput sapte. N-o fi foc! Concubinaj sa fie, cu bucurii!....

P.S. O mica nedumerire, totusi: ce facem daca apar copii in acesti unu, doi, trei...sapte ani?

mare dreptate.