![]() |
![]() |
|
#541
|
||||
|
||||
![]()
Sã nu judeci pe nimeni deoarece nu stii ce dar are fiecare
Cuviosul Paisie Aghioritul: Flori din Grãdina Maicii Domnului Pãrintele Antim era din Sofia Bulgariei, unde si slujea ca preot de mir într-o parohie. Dupã moartea preotesei sale, cam prin 1841, a venit în grãdina Maicii Domnului (Sfântul Munte Athos) si s-a rãsãdit ca un rãsad bun care apoi a înflorit si a binemirezmuit. Una din marile lui virtuti a fost si harisma ce a avut-o în privinta postului. Putea posti multe zile. Odatã a mers epuizat la mãnãstirea ruseascã – înainte de postul Sfintilor Apostoli – si trapezarul de la mireni l-a primit cu multã bucurie si i-a pregãtit sã mãnânce. Staretul a început sã mãnânce, în timp ce monahul ce slujea intra si iesea si, privindu-l cum mãnâncã mereu, l-a judecat: “Un astfel de monah uscat si slab a putut mânca atât de mult !” Asadar, zãpãcit de aceste gânduri ale judecãtii, trapezarul a plecat la chilia sa. Dupã ce a terminat de mâncat, Pãrintele Antim a mers si a stat la usa chiliei fratelui. Vãzând pe prietenul sãu cât era de zãpãcit de aceste gânduri, i-a fost milã de el si, ca sã-l ajute, a fost nevoit sã-i descopere pricina, ca sã fie mai atent fatã de ceilalti si sã nu-i judece, dar si noi sã ne folosim din asta si sã luãm aminte la judecatã. Luându-l de mânã l-a întrebat: - Nu cumva stii ce înseamnã smerenia? - Nu, nu stiu, i-a rãspuns fratele cu sfialã. Atunci staretul i-a spus: - Smerenia constã în asta: sã nu judeci pe nimeni, ci sã te socoti pe tine mai rãu decât toti. Iatã, acum te-ai înselat si m-ai judecat, deoarece am mâncat mult. Dar nu stii câte zile nu am mâncat nimic. Îti aduci aminte când am fost aici ultima datã? - Îmi aduc aminte, Pãrinte, a rãspuns fratele. Aici la noi ai fost în Duminicã Tomei si ai mâncat si de atunci nu te-am mai vãzut. Staretul i-a spus atunci: - Ei, vezi câte zile n-am mâncat? ( Adicã n-a mâncat de la Duminica Tomei pânã la Postul Sfintilor Apostoli, cca. 7 sãptãmâni). Tu însã m-ai judecat, deoarece am mâncat mult. Frate, harismele dumnezeiesti sunt felurite. Iatã, mie Dumnezeu mi-a dat sã sufãr frigul si foamea. Nu cumva ai fi putut rezista si tu atât? Te poti smeri sã-ti scoti dulama si sã mergi pânã la mãnãstirea vecinã si, cu hainele ce le ai, sã petreci iarna în vârful Atonului? Dar tu, ca un cântãret, cum cânti lui Dumnezeu? Gândurile tale se aflã mai mult aiurea decât la Dumnezeu. Ascultã-mã pe mine cum cânt. Si Pãrintele si-a ridicat mâinile sale spre cer si cu un suspin adânc a cântat “Aliluia”, curgându-i lacrimi multe din ochii sãi. Trapezarul s-a fâstâcit simtind o mare zdrobire. Dupã aceea staretul i-a spus monahului: - Vezi, frate, sã nu mai judeci pe nimeni deoarece nu stii ce harismã are fiecare, ci ia aminte mai mult de tine însuti.
__________________
1.Toate respira prin darul lui Dumnezeu! 2. Oricat ai fi de bun, nu esti suficient de bun! 3. Omul smerit poate sa miste astrele! |
#542
|
||||
|
||||
![]()
Sfântul Ierarh Ignatie Brianceaninov
Ce poate fi mai minunat, mai desfătător decât iubirea de aproapele? A iubi este o fericire, a urî este un chin. Toată Legea și prooroci, stau în iubirea către Dumnezeu și către aproapele. Iubirea către aproapele este calea care duce la iubirea către Dumnezeu. Căci Hristos a binevoit a se îmbrăca tainic în fiecare aproape al nostru, iar în Hristos este Dumnezeu (1 Ioan). Să nu crezi, preaiubite frate, că porunca iubirii de aproapele a fost prea apropiată inimii noastre căzute: porunca este duhovnicească, iar pe inima noastră au pus stăpânire trupul și sângele; porunca este nouă, iar inima noastră -veche. Iubirea noastră firească a fost vătămată de cădere; ea trebuie omorâtă -Hristos o poruncește - pentru a putea agonisi din Evanghelie iubire sfântă către aproapele, iubire în Hristos. Însușirile omului nou trebuie să fie toate noi; nici o însușire veche nu i se potrivește. Căderea a supus inima stăpânirii sângelui și, prin mijlocirea sângelui, stăpânirii stăpânitorului acestui veac. Evanghelia slobozește inima din această robie, din această silnicie, și o aduce sub călăuzirea Sfântului Duh. Sfântul Duh ne învață să iubim pe aproapele în chip sfânt. Iubirea aprinsă, hrănită de Sfântul Duh este foc. Prin acest foc se stinge focul iubirii firești, trupești, stricate de căderea în păcat. (Scara, Cuvântul 15, cap. 3). "Cel ce spune că poate avea pe amândouă aceste iubiri se amăgește pe sine însuși", a spus Sfântul Ioan Scararul (Cuvântul 3, cap. 16). Adevărata iubire de aproapele se întemeiază pe credința în Dumnezeu, "Ca toți să fie una", a strigat Mântuitorul lumii către Părintele Sau, "după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine, așa și aceștia în Noi să fie una" (Ioan 17, 21) Fă pentru cei pe care îi iubesti ceea ce poți să faci folositor și ceea ce este legiuit; dar totdeauna să îi încredințezi lui Dumnezeu - și iubirea ta oarbă, trupească, nesocotită se va preface, încetul cu încetul, într-o iubire duhovnicească, înțelegătoare, sfântă. Iar dacă iubirea ta este o împătimire ce se împotrivește legii, atunci s-o lepezi ca pe o urâciune. Atunci când inima ta nu este liberă, acesta este un semn al împătimirii. Atunci când inima ta este înrobită, acesta este semnul patimii nebunești, păcătoase. Iubirea sfântă este curată, liberă, întreagă în Dumnezeu. Ea este o lucrare a Sfântului Duh, care lucrează în inimă în măsura curațirii acesteia. Dă cinstire aproapelui ca unui chip al lui Dumnezeu -cinstire care să fie în sufletul tău, nevăzută pentru ceilalți, descoperită doar conștiinței tale. Faptele pe care le săvârsești să fie, în chip tainic, pe potriva stării tale sufletești. Dă cinstire aproapelui, fără sa iei seama la vârstă, fără să faci deosebire între bărbat și femeie, fără să te uiti la rangul pe care îl are în lume -și iubirea sfântă va începe, treptat, să se facă arătată în inima ta. Pricina acestei iubiri nu sunt trupul și sângele, nu înrâurirea simțurilor, ci Dumnezeu. Cei lipsiți de slava numelui de creștin nu sunt lipsiți de cealaltă slavă, pe care au primit-o când au fost zidiți: ei sunt chipul lui Dumnezeu. Dacă chipul lui Dumnezeu va fi aruncat afară, în văpaia cea cumplită a iadului, și acolo sunt dator să îl cinstesc. Ce treabă am eu cu văpaia, cu iadul! Chipul lui Dumnezeu a fost aruncat acolo potrivit judecătii lui Dumnezeu: treaba mea este să păzesc cinstirea față de chipul lui Dumnezeu, și prin aceasta să mă păzesc pe mine însumi de iad. Dă cinstire orbului, și leprosului și celui bolnav la minte, și pruncului de țâță, și răufăcatorului, și păgânului - cum se cuvine chipului lui Dumnezeu. Ce ai tu cu neputințele și neajunsurile lor! Ia seama la tine însuți, ca să nu sufere un neajuns iubirea ta. În creștin să dai cinstire lui Hristos, Care a spus spre povățuirea noastră, și încă va mai spune atunci când se va hotărî soarta noastră în veșnicie: "Ceea ce ați făcut unuia dintre acești frati ai mei prea mici, Mie Mi-ați făcut". (Mt. 25, 40). Atunci când ai de-a face cu aproapele să ai în minte acest cuvânt evanghelic și te vei face tăinuitor al iubirii de aproapele. Tăinuitorul iubirii de aproapele intră prin ea în iubirea de Dumnezeu. Dar dacă socoți că îl iubești pe Dumnezeu, iar în inima ta trăiește un simțământ de neplăcere fie și față de un singur om, să știi că te afli într-o veșnică amăgire de sine. "Dacă zice cineva:", grăiește Sfântul Ioan Cuvântatorul de Dumnezeu, " - iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăște, mincinos este... Această poruncă avem de la El, că cine iubește pe Dumnezeu să iubească și pe fratele său". (1 In. 4, 20, 21). A arăta iubire duhovnicească față de aproapele este semnul înnoirii sufletului prin Sfântul Duh. "Noi știm că am trecut din moarte la viață", grăiește iarăși Cuvântatorul de Dumnezeu, "pentru că iubim pe frați; cine nu iubește pe fratele său rămâne în moarte". (1 In. 3, 14). Desăvârșirea creștină stă în desăvârșita iubire de aproapele. Desavârșita iubire de aproapele stă în iubirea de Dumnezeu, care nu cunoaște desavârșire, întru care nu este sfârșit sporirii. Creșterea în iubirea de Dumnezeu este nesfârșită, pentru că iubirea este Nesfârșitul Dumnezeu. (1 Ioan 4, 16). Iubirea de aproapele este temelia zidirii iubirii. Iubite frate! Caută să sporești în tine iubirea duhovnicească de aproapele: intrând în ea, vei intra în iubirea de Dumnezeu, pe porțile învierii, pe porțile Împărăției Cerurilor. Amin. ............... Trufia pune în mișcare nervii, aprinde sângele, stârnește închipuirea, trezește viața căderii; smerenia linistește nervii, potolește mișcarea sângelui, nimicește visarea, omoară viața căderii, deșteaptă viața în Hristos Iisus. ................ Locul duhovnicesc, singurul în care ni s-a poruncit a aduce jertfele duhovnicești, este smerenia. (Pateric. Din spusele Preacuviosului Pimen cel Mare). Domnul a însemnat trăsăturile cele adevărate și vrednice de crezare ale celui ce iubește și ale celui ce nu iubește. El a spus: "Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu. Cel ce nu mă iubește nu păzește cuvintele Mele". (In. 14, 23, 24). ........... Iubirea de Dumnezeu se întemeiază pe iubirea de aproapele. Atunci când se va șterge în tine ranchiuna, să știi că te-ai apropiat de iubire. Atunci când inima ta va fi umbrită de o pace sfânta, plină de har, cu întreaga omenire, să știi ca ești chiar la porțile iubirii. Aceste porți, însă, nu se deschid decât prin Duhul Sfânt. Iubirea de Dumnezeu este un dar al lui Dumnezeu în omul care s-a pregatit prin curăția inimii, a minții și a trupului pentru primirea acestui dar. Pe măsura treptei pregătirii este și treapta darului, pentru că Dumnezeu este Drept-Judecător și în milostivirea Sa. Iubirea de Dumnezeu este pe de-a-ntregul duhovnicească: "ce este născut din Duh, duh este" (In. 3, 6). "Ce este născut din trup, trup este" (In. 3, 6): iubirea trupească, născută fiind din trup și sânge, are însușiri materialnice, stricăcioase. Ea este nestatornică și schimbătoare: focul ei depinde în întregime de materie. Auzind din Scriptură că Dumnezeul nostru este foc (Evr. 12, 29), că iubirea este foc, și simțind în tine focul iubirii firești, să nu crezi că este vorba de unul și același foc. Nu! Aceste focuri sunt potrivnice și se înabușă unul pe celalalt. (Scara, Cuvântul 15). "Să slujim lui Dumnezeu după bună plăcerea Lui, cu evlavie și cu sfială: căci Dumnezeul nostru este foc mistuitor". (Evr. 12, 28, 29). Iubirea firească, iubirea căzută, aprinde sângele omului, îi pune în mișcare nervii, îi stârnește închipuirea; iubirea sfântă răcorește sângele, odihnește și sufletul, și trupul, atrage omul lăuntric la ruga tăcuta, îl afundă în dulceața smereniei și desfătării duhovnicești. Mulți nevoitori, luând iubirea firească drept iubire Dumnezeiască, și-au înfierbântat sângele, și-au înfierbântat și închipuirea. Starea de înfierbântare se preschimbă foarte ușor într-o stare de frenezie (ieșire din minti). Cei ce se află în starea de înfierbântare și de frenezie au fost socotiți de multă lume ca oameni plini de har și de sfințenie, iar ei, nefericiții, erau jertfe ale amăgirii de sine. Mulți asemenea nevoitori au fost în Biserica Apuseană, începând din vremea căderii ei în papism, care în chip hulitor atribuie unui om însușiri dumnezeiești și îi dă acestuia o închinare cuvenită și potrivită numai lui Dumnezeu; mulți dintre acești nevoitori au scris cărți din starea lor de înfierbântare, în care amăgirea de sine extatică li se părea iubire dumnezeiască și în care închipuirea lor zdruncinată le zugrăvea o mulțime de vedenii care le măguleau iubirea de sine și trufia. Fiule al Bisericii Răsăritene! Ferește-te de citirea unor asemenea cărți, ferește-te de a urma povețele celor ce s-au amăgit pe sine. Călăuzindu-te după Evanghelie și după Sfinții Părinti ai adevăratei Biserici, suie-te cu smerenie la înălțimea duhovnicească a iubirii Dumnezeiești prin mijlocirea lucrării poruncilor lui Hristos. Să ții neclintit în minte că iubirea de Dumnezeu este cel mai înalt dar al Sfântului Duh, iar omul poate doar să se pregătească, prin curăție și smerenie, pentru primirea acestui mare dar, prin care se schimbă și mintea și inima și trupul. Osteneala noastră este deșartă, stearpă și vătămătoare atunci când căutăm a descoperi în noi, mai înainte de vreme, înaltele daruri duhovnicești: pe acestea le dăruiește Milostivul Dumnezeu, la vremea lor, plinitorilor statornici, răbdători și smeriți ai poruncilor evanghelice. Amin. p. 134-138 Despre Înșelare Schitul românesc Lacu Sfântul Munte Athos 1999 Sfântul Ierarh Ignatie Brianceaninov Pomenit pe 13 mai
__________________
1.Toate respira prin darul lui Dumnezeu! 2. Oricat ai fi de bun, nu esti suficient de bun! 3. Omul smerit poate sa miste astrele! |
#543
|
||||
|
||||
![]() “Exista fiinte nesatisfacute, care cauta sa mearga mereu mai departe in implinirea Evangheliei, smerindu-se, cerand iertare pentru nedesavarsirile lor, pentru gradul nesatisfacator la care au ajuns. Acestia merg intr-o tensiune continua spre o treapta mereu mai inalta. A tinde cu adevarat, unii mai mult, altii mai putin, a ne indemna reciproc catre aceasta desavarsire, acesta este continutul chemarii lui Hristos. El creeaza in noi aceasta tensiune, chemandu-ne la El. Putem trai in aceasta tensiune cum o faceau crestinii din primele veacuri..." Pr.Dumitru Staniloaie
__________________
1.Toate respira prin darul lui Dumnezeu! 2. Oricat ai fi de bun, nu esti suficient de bun! 3. Omul smerit poate sa miste astrele! |
#544
|
||||
|
||||
![]()
“O, smerenie a lui Hristos, te-am cunoscut, dar nu te pot ajunge” (Ava Siluan)
Iisu
__________________
1.Toate respira prin darul lui Dumnezeu! 2. Oricat ai fi de bun, nu esti suficient de bun! 3. Omul smerit poate sa miste astrele! |
#545
|
||||
|
||||
![]()
“In aceasta vor cunoaste oamenii ca sunteti ucenicii Mei, de veti avea dragoste unii fata de altii” (Ioan 13, 35).
__________________
1.Toate respira prin darul lui Dumnezeu! 2. Oricat ai fi de bun, nu esti suficient de bun! 3. Omul smerit poate sa miste astrele! |
#546
|
||||
|
||||
![]()
“Cum sa stii daca iubesti cu adevarat pe cineva, daca nu ai suferit pentru el?
PARINTELE DUMITRU STANILOAE (†5 octombrie 1993) DESPRE HRISTOS-SLUJITOR SI CHEMAREA NOASTRA LA RESPONSABILITATEA SLUJIRII JERTFELNICE:
__________________
1.Toate respira prin darul lui Dumnezeu! 2. Oricat ai fi de bun, nu esti suficient de bun! 3. Omul smerit poate sa miste astrele! |
#547
|
||||
|
||||
![]()
Reflexie personala:
Am regretat ca am intrat pe acest forum in speranta ca ma voi folosi cautand aici pe crestinii cu adevarat traitori.Si unii sunt asa Dzeu sa-i ajute si sa-i intareasca sa duca lupta cea buna pana la sfarsit.Dar in ultimele zile forumul parca a luat foc - dat (foc!)de catre niste persoane care se dau crestini practicanti cu adevarat si vor sa ne corecteze cu orice pret- dar a caror fire este inclinata spre a jigni si lovi permanent de dragul dreptatii. Am ajuns la concluzia ca inchid calculatorul cu niste sentimente amare pentru ca transpare din postarile celor mai virtuosi useri multa rautate si ura de dragul dreptatii. Asta e!Cred ca cel mai folositor lucru pentru mine este sa ma retrag si sa raman la invatatura sfintilor parinti care si-au putut insusi dogmele si canoanele fara ura , rautate si nevrotisme, fara sa atacuri la pers. si jigniri.Dovada ca si le-au insusit este faptul ca acum sunt trecuti in calendar, canonizati si asta nu mai lasa loc la interpretari.Transpare multe ura , rautate si aer virtual vitriolat din partea unora f. ravnitori in a da in cap aproapelui de dragul dreptatii. Imi iau ramas bun de la toti si dupa cum spunea parintiele Cleopa "Manca-v-ar raiul!" Bunul Dzeu sa ne ajute pe toti sa ne intalim in rai la vremea cuvenita! Doamne ajuta!
__________________
1.Toate respira prin darul lui Dumnezeu! 2. Oricat ai fi de bun, nu esti suficient de bun! 3. Omul smerit poate sa miste astrele! |
#548
|
||||
|
||||
![]()
Interviu cu Dumnezeu
"- Ai vrea să-mi iei un interviu, deci… zise Dumnezeu. - Dacă ai timp… i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit. - Timpul meu este eternitatea… Ce întrebări ai vrea să-mi pui? - Ce te surprinde cel mai mult la oameni? Dumnezeu mi-a răspuns: - Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească…., iar apoi tânjesc iar să fie copii; că își pierd sănătatea pentru a face bani……iar apoi își pierd banii pentru a-și recăpăta sănătatea. Faptul că se gândesc cu timp la viitor și uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul;că trăiesc ca și cum nu ar muri niciodată și mor ca și cum nu ar fi trăit. Dumnezeu mi-a luat mâna și am stat tăcuți un timp. Apoi am întrebat: - Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecțiile de viață pe care ai dori să le învețe copiii tăi? - Să învețe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc…..și că durează mai mulți ani pentru ca acestea să se vindece; să învețe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puțin; să învețe că există oameni care îi iubesc, dar pur și simplu încă nu știu să-și exprime sentimentele; să învețe că doi oameni se pot uita la același lucru și ca pot să-l vadă în mod diferit; să învețe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalți și că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înșiși. - Mulțumesc pentru timpul acordat….am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să știe? Dumnezeu m-a privit zâmbind și a spus: - Doar faptul că sunt aici, întotdeauna ." Interviu cu Dumnezeu – de Octavian Paler |
#549
|
|||
|
|||
![]()
Taina fratelui
Un batran calugar spunea: "Intr-o zi, privind spre padure, am vazut alergand spre mine o fiara. Cand s-a apropiat de mine am vazut ca este om. Cand mi-a cazut in brate, plangand, am inteles ca este fratele meu". |
#550
|
||||
|
||||
![]()
" Sa cunoastem bine cursele si sa pasim departe de ele . Sa aflam unde sunt prapastiile si nici macar sa nu ne apropiem de ele . Acestea sa fie pentru noi straduinta de a ne asigura duhovniceste . . . "
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
CUVIOSUL IOSIF ISIHASTUL: Cuvinte de folos | andrei_im | Mari Duhovnici si predicile lor | 18 | 19.10.2015 22:30:20 |
IEROMONAH SAVATIE BASTOVOI- Cuvinte de folos | Laura19 | Generalitati | 12 | 08.04.2014 19:14:09 |
Cuvinte de folos | aurel1211 | Resurse ortodoxe on-line | 15 | 27.07.2012 20:07:11 |
Cuvant de folos | T E O L O G U L | Generalitati | 83 | 30.01.2011 17:22:03 |
|