Iubesc un baiat care a distrus un suflet ce l-a iubit sincer

[AlinB]

În prealabil postat de teodorabiriuc

Din pacate si eu am avut aceeasi problema acum citiva ani.Si eu am iubit un baiat si parintii mei nu au fost de acord cu relatia noastra si ne-am despartit.Stiu prin ce treci.Ce sfat sa-ti dau?Lupta pentru iubirea ta!Daca Dumnezeu vrea sa fiti impreuna,veti fi,chiar daca mama ta se va opune.

Dumnezeu nu impune cu cine sa fii.
Daca tu vrei, poti fi cu persoana respectiva (daca si ea vrea), iar daca nu reusesti inseamna ca n-ai avut suficienta determinare sau poate chiar nu era persoana potrivita.

Dumnezeu sfatuieste, dar nu decide sau actioneaza in locul tau.

Daca tu ai cedat presiunilor parintilor nu inseamna ca "asa a vrut Dumnezeu".
Pur si simplu n-ai iubit suficient.

[Fata_Sihastra]

În prealabil postat de AlinB

Dumnezeu nu impune cu cine sa fii.
Daca tu vrei, poti fi cu persoana respectiva (daca si ea vrea), iar daca nu reusesti inseamna ca n-ai avut suficienta determinare sau poate chiar nu era persoana potrivita.

Dumnezeu sfatuieste, dar nu decide sau actioneaza in locul tau.

Daca tu ai cedat presiunilor parintilor nu inseamna ca "asa a vrut Dumnezeu".
Pur si simplu n-ai iubit suficient.

bineinteles ca si eu am gresit foarte mult,si-mi pare rau pt acest lucru,dar nu pot da timpul inapoi,daca as putea as face-o.Dar am vorbit cu el,niciunul dintre noi nu aveam experienta in a intretine o relatie,dar am vrut sa invatam impreuna,sa o luam de la zero,aveam visuri mari.Am gresit si-mi pare rau ca uneori l-am indepartat cu vorba,cu fapta,dar niciodata nu am vrut sa-l pierd,erau impulsuri de moment,intotdeauna l-am iubit si amandoi am avut puterea sa ne intoarcem la celalalt,oricine ar fi gresit.Insa acuma el este un alt om,nimic nu mai este la fel.Dar daca el crede ca asa este cel mai bine..Nu pot intelege ce poate fi mai rau decat sa stam unul departe de celalalt.

[AlinB]

Atunci lucrurile stau putin mai altfel decat ai lasat sa se inteleaga la inceput..

Poate nu intamplarea cu preotul l-a facut sa aiba atitudinea asta ci lucrurile pe care le-ai spus si le-ai facut, iar daca l-au ranit foarte tare si nu ai mai apucat sa-ti ceri iertare, sau ai facut-o pentru a n -a oara si nu mai gaseste puterea sa te ierte cu adevarat, s-ar putea sa nu existe cale de intoarcere.

Si nu neaparat din vina lui..

Cauta-l daca tu crezi ca se va rezolva ceva, dar poate e satul de o relatie cu atatea urcusuri si coborasuri, mai ales ca nu exista nici o garantie ca in viitor va fi altfel.

Adevarat este ca abia atunci cand iremediabil pierdem ceva ne gandim cu adevarat la o schimbare. Si poate nici atunci serios.

[Fata_Sihastra]

În prealabil postat de AlinB

Atunci lucrurile stau putin mai altfel decat ai lasat sa se inteleaga la inceput..

Poate nu intamplarea cu preotul l-a facut sa aiba atitudinea asta ci lucrurile pe care le-ai spus si le-ai facut, iar daca l-au ranit foarte tare si nu ai mai apucat sa-ti ceri iertare, sau ai facut-o pentru a n -a oara si nu mai gaseste puterea sa te ierte cu adevarat, s-ar putea sa nu existe cale de intoarcere.

Si nu neaparat din vina lui..

Cauta-l daca tu crezi ca se va rezolva ceva, dar poate e satul de o relatie cu atatea urcusuri si coborasuri, mai ales ca nu exista nici o garantie ca in viitor va fi altfel.

Adevarat este ca abia atunci cand iremediabil pierdem ceva ne gandim cu adevarat la o schimbare. Si poate nici atunci serios.

Nu pot spune ca am gresit doar eu...fiecare a gresit..Eu oricum il iubesc foarte mult,asa cum nu am mai iubit niciodata si sper ca el sa-si dea seama ca nu despartirea este cea mai buna solutie

[cherub]

În prealabil postat de Fata_Sihastra

Incep sa scriu aici cu speranta ca cineva sa ma ajute sau sa-mi dea niste raspunsuri.[...]
Eu nu-mi gasesc linistea de atunci, nu pot sa cred ca s-a lasat influentat,ca s-a schimbat asa de mult,cum de a lasat sa se piarda iubirea noastra asa de usor?
Incerc sa lupt pt iubirea noastra,mai ales ca nu am un motiv concret si stiu ca acesta nu este baiatul pe care l-am cunoscut si pe care l-am iubit si-l iubesc.
Sper sa ma ajute cineva,nu stiu cum sa procedez in continuare,dupa tot ce mi-a facut vreau sa-l ajut,ma rog la Dumnezeu pentru el si sper sa realizeze cat de mult a gresit fata de mine.Sper sa ma ajute Dumnezeu sa merg mai departe,desi cu fiecare secunda trecuta este din ce in ce mai greu.

Roaga-te si Maicii Domnului, citeste (zilnic, daca poti, pana la rezolvarea situatziei), 'Paraclisul Maicii Domnului', dar si acatistul Sf. Cuv. Parascheva de la Iasi. Postez aici un link la un website cu relatari despre unele dintre minunile infaptuite de Bunul Dumnezeu prin Sf. Parascheva: http://www.sfantaparascheva.com/minuni.php
Si 2 mici fragmente extrase, similare oarecum, si relevante pt. cazul tau:
'17. O fată farmacistă foarte cuminte, având 32 de ani, tot voia să se căsătorească. Prin mine a dat rugăciuni la Sfânta Paraschiva şi la 1 ianuarie 1968 a făcut cunoştinţă cu un doctor văduv. Acela începe s-o curteze, dar ceva serios nu spunea. Apoi o lasă şi se duce la altele. Ea, disperată, tot vine şi mi se plânge, iar eu îi spun: "Să continuăm cu rugăciuni la Cuvioasa Paraschiva". Şi într-o duminică, pe neaşteptate, vine doctorul la familia fetei şi o cere în căsătorie. Peste zece zile s-a făcut nunta şi sunt fericiţi.'

'6. Mi-a povestit un preot din Ardeal că în parohia lui a fost o fată care trebuia să se căsătorească cu un băiat. O fată cuminte, însă băiatul a fost rău, a lăsat-o şi s-a căsătorit cu alta. Ea, fiind foarte necăjită, a venit la preotul paroh şi i-a povestit durerea sa. Preotul a sfătuit-o să meargă la Iaşi, să se închine la moaştele Sfintei Paraschiva şi să dea un pomelnic. L-a ascultat. Peste o lună s-a căsătorit cu un băiat foarte bun şi e fericită.'