ascultare de duhovnic?

[gabriela_iagar]

@Noesisaa: asta incercam si eu sa zic:D. ca nu trebuie acum sa mergem zilnic si sa`l intrebam tot felul de lucruri. dar cand ai nelamuriri si nu`ti poate da nimeni un raspuns bun, sau cand ai de luat o decizie importanta de nivel moral sau spiritual eu cred ca e bine sa te duci sa`l intrebi.

cum am mai spus, la inceput mai des, apoi cand te`ai mai maturizat duhovniceste mai rar:D

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de Noesisaa

Acum vreo doi ani cand dadeam examenul pentru permisul de conducere in seria mea era o femeie de vreo 40 si ceva de ani, si ea tot cu examenul, care isi suna duhovnicul de pe celular din 10 in 10 minute. Nu mai tin minte ce tot il intreba, dar imi aduc aminte ca mi s-a parut ridicol -- femeia aceea nu putea sa faca nimic, sau sa gandeasca nimic, daca nu avea aprobarea duhovnicului. Cred ca unii oameni ar trebui intarcati.

Femeia aia ar trebui sa multumeasca lui Dumnezeu ca s-a nimerit sa fie ortodoxa, ca altfel putea la fel de bine sa il sune si pe Bivolaru :)))))Cu siguranta acea femeie considera ca acele intrebari erau de fapt probleme existentiale.
Eu am auzit de o fiica duhovniceasca care era sunata de duhovnic pentru a fi intrebata daca a mancat si alte lucruri asemanatoare....My Gooooooood!

[glykys]

Eu sunt noua pe acest forum, am 21 de ani si am duhovnic doar de 1 an de zile. Drept sa va spun, inainte nu prea realizam de ce as avea nevoie de o persoana careia sa ii spun absolut tot, de la care sa cer sfat in orice situatie (bine, recunosc ca mi se pare exagerata situatia doamnei cu permisul de conducere, dar nu trebuie sa judecam...). la insistentele unui bun prieten (persoana induhovnicita) si, mai ales, cu ajutorul lui Dumnezeu, am si eu acum un parinte duhovnic. Poate veti privi cu scepticism aceasta afirmatie, dar de prima data de cand l-am vazut si l-am auzit vorbind, am simtit ca acela este persoana potrivita. Si pot spune ca nu m-am inselat, desi sa stiti ca am avut destule ispite in a-l pastra si, recent, am avut si o ispita legata de acest topic - pana unde trebuie sa ajungem cu ascultarea de duhovnic... Intotdeauna mi-am pretuit parintele, insa imi ceruse sau, mai bine-zis, credeam eu ca imi ceruse sa fac un lucru care nu era deloc in conformitate cu micul meu mare orgoliu si am inceput sa il judec, lucru pe care il regret si pana astazi. I-am spus tot ce credeam eu ca este bine si corect in situatia de fata, iar eu am confundat staruinta cu care isi sustinea cererea cu incapatanare si orgoliu. Ajunsesem sa ma vad pe mine insami, cu toate defectele, in persoana duhovnicului, o mare ratacire. Nici mie nu mi-a spus de la inceput ca un duhovnic trebuie ascultat neconditionat (evident, trebuie sa stii sa iti alegi si duhovnicul, daca stii ca iti va da sfaturi rele, nu iti vei pune piatra de gat... un duhovnic e pentru toata viata). Citisem ca duhovnicul ar trebui sa fie chipul lui Dumnzeu si ma gandeam ca Dumnezeu nu ar fi vrut sa fac ce imi cerea el, adica o mica jertfa a orgoliului meu, pe care eu o echivalam cu nerecunoasterea unor merite si o mare nedreptate. apoi am realizat ca am gresit foarte mult, ca nu trebuia sa il judec, pentru ca nu stiam ce l-a impins sau ce urmareste prin acea ascultare care poate altora, mult mai smeriti, nu li s-ar fi parut mare lucru. Imi era atat de rusine, incat de abia am putut intra in biserica sa ii cer iertare. Predicase atat de frumos despre cat de crestineste este sa nu judecam, pentru ca nu stim ce este in sufletul celuilalt si pentru ca ne vom atrage, la randul nostru judecata. Predicase cu atat de multa dragoste, nu cu indaratnicie sau cu mustrare... Parintele meu are marea calitate de a fi cu adevarat un iubitor de oameni, pe langa evlavie si inteligenta (recunosc ca putini preoti sunt asa sau poate nu reusim sa ii vedem noi cum sunt cu adevarat. in momentul in care mi l-am ales ca duhovnic, l-am apreciat pentru ca era foarte inteligent, foarte intelegator destul de apropiat de varsta mea Insa, in timp, mi-am dat seama ca nu acestea erau cele mai importante calitati ale lui, ci cele de mai inainte, dar mi-a luat timp pana sa le descopar. Cand i-am cerut iertare, cu capul plecat, credeam ca o sa ma ierte pana la urm a, ca asa e crestineste, dar ca o sa ma si dojeneasca sau o sa imi tina vreo morala. Citisem undeva ca daca este sa alegem intre a-l supara pe Dumnezeu sau pe duhovnic, sa alegem sa il suparam pe Dumnezeu. Poate ca va veti ingrozi sau mira, in cel mai bun caz. Insa afirmatia avea si o buna explicatie - Dumnezeu iarta mult mai usor decat oamenii!). Sigur stiti pilda aceea a fiului risipitor. Ei bine, eu am trait acea pilda, nu ma rusinez a o spune, pentru ca parintele meu, de indata ce m-a vazut si m-a auzit cum imi cer iertare, m-a luat in brate bucuros. Nici nu stiti ce bucurie duhovniceasca am trait atunci! Pentru ca eu pana atunci vazusem doar chipul omului in duhovnicul meu, un om cu virtuti, dar si cu defecte, de ale carui sfaturi puteam alege sa folosesc sau nu. Ma gandeam ca nu va putea ierta cu atata usurinta ca indraznisem sa il judec, din simpul fapt ca era om si doar Dumnezeu putea iarta si uita totul. Ei bine, am inteles atunci in sfarsit cum lucreaza Dumnezeu prin duhovnic si de ce acela este chipul lui Dumnezeu. Pentru ca a urmat pilda Mantuitorului si m-a iertat, m-a imbratisat, ca pe fiul risipitor sau ca pe oaia cea pierduta. Stiu ca pentru asta trebuie sa ajungi la o mare masura duhovniceasca sau, pur si simplu, sa fii covarsit de harul lui Dumnezeu.Nimeni, dar absolut nimeni din cunostintele mele nu m-ar fi iertat asa de repede (i-am spus cuvinte care altora le-ar zdruncina profund orgoliul). Putin mai tarziu, mi-a spus ca acea ascultare pe care el mi-o daduse sa o fac era de fapt un test, ca nu dorea ca eu sa indeplinesc acel lucru, ci dorea numai sa ma incerce, sa vada daca as fi in stare de asa ceva, de un mic sacrificiu. Cazusem testul (mi-a spus ca un duhovnic se asculta neconditionat, pentru ca in timpul Tainei Sf. Spovedaniei Duhul Sfant vorbeste prin preot, si nu el, omul), insa de atunci am inteles cat de imprtant este un duhovnic in viata omului, cum lucreaza Dumnezeu prin el si Ii multumesc Domnului ca mi-a scos in cale un preot atat de intelept. Sper ca nu v-am plictisit foarte tare, insa v-am spus experienta mea cu parintele duhovnic. Daca va folosi macar unei singure persoane, ma voi declara foarte multumita. va trimit si un link care ar putea raspunde multor nedumeriri pe care le-am vazut aici, este o carte despre parintele duhovnicesc - http://www.danionvasile.ro/repere.php Sa ne ajute Dumnezeu pe toti!

[Florin-Ionut]

Un calugar l-a intrebat pe Parintele Galeriu: in ce fel trebuie sa fie ascultarea noastra de cei mai mari noua? Si i-a raspuns simplu: intotdeauna ascultarea trebuie sa aiba ca temelie invatatura Sfintelor Scripturi.

Daca duhovnicul meu ma indeamna sa fac un lucru care mi se pare necrestinesc, nu ma execut orbeste, ci discut mai intai cu el, sa ma lamureasca... Iar daca duhovnicul se dovedeste a fi de nota 5, atunci imi caut altul de nota 9.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Un calugar l-a intrebat pe Parintele Galeriu: in ce fel trebuie sa fie ascultarea noastra de cei mai mari noua? Si i-a raspuns simplu: intotdeauna ascultarea trebuie sa aiba ca temelie invatatura Sfintelor Scripturi.

Daca duhovnicul meu ma indeamna sa fac un lucru care mi se pare necrestinesc, nu ma execut orbeste, ci discut mai intai cu el, sa ma lamureasca... Iar daca duhovnicul se dovedeste a fi de nota 5, atunci imi caut altul de nota 9.

Ne sfatuim in absolut TOATE deciziile importante, sau suntem si noi capabili sa alegem si sa hoataram in problemele existentiale?

[glykys]

Depinde de fiecare, zic eu, depinde de relatia ta cu parintele duhovnic. spre exemplu, mie nu imi pune intrebari, ma lasa sa ii spun eu ce consider, nu se baga cu forta in sufletul meu. Trebuie sa marturisesc ca la inceput nu i-am spus prea multe, dar pe masura ce timpul trecea, am capatat din ce in ce mai multa incredere in el si i-am spus mult mai multe. Duhovnicul iti da sfaturi, nu iti pune pistolul la tampla sa faci cum spune el. De aceea avem liber arbitru. Poti alege sa ii urmezi sfatul sau sa nu, insa stim unde duce neascultarea... Trebuie sa trecem si prin aceasta experienta... Eu la inceput nu prea mi-am ascultat duhovnicul intocmai, insa pe parcurs lucrurile s-au mai schimbat. De exemplu, nu mi-am ascultat parintele cand mi-a spus sa imi termin mai repede lucrarea de licenta, pentru ca ma gandeam ca eu imi cunosc mai bine ritmul de munca, insa de abia am reusit sa o termin, la limita. L-am sunat dupa sustinere si l-am rugat sa se roage pentru mine si am luat zece. Daca l-as fi ascultat, as fi fost scutita de mult stres. E un exemplu banal, stiu, si poate vei spune ca o licenta nu e chiar o problema existentiala. De obicei, hotararile in cazul unor probleme existentiale se iau cu mult post si cu multa rugaciune in prealabil, se cheama ajutorul lui Dumnezeu... Acum depinde foarte mult si de duhovnici. E bine sa iti alegi unul pe masura ta, cred eu. Oricum, raspunsul la aceste intrebari nu cred ca se gaseste pe forum, ci il vei primi atunci cand vei fi pusa in toate aceste situatii enuntate de tine. Insa stii cum este, "Bate si ti se va deschide!" Absolut nimic nu este intamplator si orice intrebare isi gaseste raspuns, insa la vremea cuvenita. Sa ne ajute Dumnezeu pe toti cu duhovnici buni!

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de glykys

Depinde de fiecare, zic eu, depinde de relatia ta cu parintele duhovnic. spre exemplu, mie nu imi pune intrebari, ma lasa sa ii spun eu ce consider, nu se baga cu forta in sufletul meu. Trebuie sa marturisesc ca la inceput nu i-am spus prea multe, dar pe masura ce timpul trecea, am capatat din ce in ce mai multa incredere in el si i-am spus mult mai multe. Duhovnicul iti da sfaturi, nu iti pune pistolul la tampla sa faci cum spune el. De aceea avem liber arbitru. Poti alege sa ii urmezi sfatul sau sa nu, insa stim unde duce neascultarea... Trebuie sa trecem si prin aceasta experienta... Eu la inceput nu prea mi-am ascultat duhovnicul intocmai, insa pe parcurs lucrurile s-au mai schimbat. De exemplu, nu mi-am ascultat parintele cand mi-a spus sa imi termin mai repede lucrarea de licenta, pentru ca ma gandeam ca eu imi cunosc mai bine ritmul de munca, insa de abia am reusit sa o termin, la limita. L-am sunat dupa sustinere si l-am rugat sa se roage pentru mine si am luat zece. Daca l-as fi ascultat, as fi fost scutita de mult stres. E un exemplu banal, stiu, si poate vei spune ca o licenta nu e chiar o problema existentiala. De obicei, hotararile in cazul unor probleme existentiale se iau cu mult post si cu multa rugaciune in prealabil, se cheama ajutorul lui Dumnezeu... Acum depinde foarte mult si de duhovnici. E bine sa iti alegi unul pe masura ta, cred eu. Oricum, raspunsul la aceste intrebari nu cred ca se gaseste pe forum, ci il vei primi atunci cand vei fi pusa in toate aceste situatii enuntate de tine. Insa stii cum este, "Bate si ti se va deschide!" Absolut nimic nu este intamplator si orice intrebare isi gaseste raspuns, insa la vremea cuvenita. Sa ne ajute Dumnezeu pe toti cu duhovnici buni!

Asa este, Doamne ajuta!
Intrebarile sunt pentru a intelege mai bine cum il percep unii mireni pe duhovnic...

[axios]

În prealabil postat de glykys

Depinde de fiecare, zic eu, depinde de relatia ta cu parintele duhovnic. spre exemplu, mie nu imi pune intrebari, ma lasa sa ii spun eu ce consider, nu se baga cu forta in sufletul meu. Trebuie sa marturisesc ca la inceput nu i-am spus prea multe, dar pe masura ce timpul trecea, am capatat din ce in ce mai multa incredere in el si i-am spus mult mai multe. Duhovnicul iti da sfaturi, nu iti pune pistolul la tampla sa faci cum spune el. De aceea avem liber arbitru. Poti alege sa ii urmezi sfatul sau sa nu, insa stim unde duce neascultarea... Trebuie sa trecem si prin aceasta experienta... Eu la inceput nu prea mi-am ascultat duhovnicul intocmai, insa pe parcurs lucrurile s-au mai schimbat. De exemplu, nu mi-am ascultat parintele cand mi-a spus sa imi termin mai repede lucrarea de licenta, pentru ca ma gandeam ca eu imi cunosc mai bine ritmul de munca, insa de abia am reusit sa o termin, la limita. L-am sunat dupa sustinere si l-am rugat sa se roage pentru mine si am luat zece. Daca l-as fi ascultat, as fi fost scutita de mult stres. E un exemplu banal, stiu, si poate vei spune ca o licenta nu e chiar o problema existentiala. De obicei, hotararile in cazul unor probleme existentiale se iau cu mult post si cu multa rugaciune in prealabil, se cheama ajutorul lui Dumnezeu... Acum depinde foarte mult si de duhovnici. E bine sa iti alegi unul pe masura ta, cred eu. Oricum, raspunsul la aceste intrebari nu cred ca se gaseste pe forum, ci il vei primi atunci cand vei fi pusa in toate aceste situatii enuntate de tine. Insa stii cum este, "Bate si ti se va deschide!" Absolut nimic nu este intamplator si orice intrebare isi gaseste raspuns, insa la vremea cuvenita. Sa ne ajute Dumnezeu pe toti cu duhovnici buni!

bravo!
foarte matur raspunsul tau. ai un duhovnic bun daca ai ajuns sa gandesti asa. ma bucur pentru tine!
Doamne ajuta!

[glykys]

În prealabil postat de axios

bravo!
foarte matur raspunsul tau. ai un duhovnic bun daca ai ajuns sa gandesti asa. ma bucur pentru tine!
Doamne ajuta!

Va multumesc. intr-adevar, am un duhovnic foarte bun si am foarte multe de invatat de la el. ma bucur ca imi spune cineva ca am dat un raspuns matur :). de obicei, sunt perceputa ca o imatura si chiar asa si sunt, insa experienta duhovnicului si rugaciunile sale contribuie destul de mult la "maturizarea" mea. va doresc tuturor sa aveti duhovnici buni si mai presus de asteptarile voastre!

[cristiboss56]

În una din lucrările sale, Sfântul Siluan Atonitul,punea accent pe bărbăţia noastră şi pe ascultarea de duhovnici. În lupta noastră trebuie să fim bărbătoşi. Domnul iubeşte bărbăţia şi sufletul înţelept. Dacă nu avem bărbăţie şi înţelepciune, atunci trebuie să le cerem de la Dumnezeu, şi să-i ascultăm pe duhovnici, pentru că în aceştia vieţuieşte Harul Sfântului Duh. Omul a cărui minte a pătimit rană din lucrarea demonică, în special acesta trebuie să asculte de duhovnic, şi să nu se încreadă deloc în sine. Suferinţele sufleteşti ne vin din mândrie, în timp ce cele trupeşti sunt îngăduite de multe ori de Dumnezeu, din iubire pentru noi, aşa cum s-a întâmplat cu mult încercatul Iov.