Patima slavei desarte

[cristiboss56]

Apropo de cei care ne consideră "ciudătenii" şi se ghidează numai legile lumeşti , Sf.Ioan Sinaitul ne indeamnă să rămânem in iubire faţă de ei. Greu de urmat, dar nu imposibil, dar cel puţin indiferenţi de atitudinea lor, putem cu siguranţă. "Smerit cu adevărat este cel a cărui iubire nu se impuţinează faţă de cei care râd de el. Multe şi neobişnuite sunt lucrurile prin care slava deşartă il imbie pe robul ei. In Biserică pe cei trândavi ii face râvnitori, pe cei fără voce ii face plăcuţi la cântare, pe cei leneşi ii face privighetori. Când cei stăpâniţi de slava deşartă sunt cinstiţi, deuin mândri, şi când sunt dispreţuiţi , ţin minte răul. ( cât adevăr ! ! ! ! ! ! ) Cel care se mândreşte pentru harismele sale trupeşti, adică pentru deşteptăciune, pricepere, citire şi grăire frumoasă şi pentru toate câte le are omul, fără să se ostenească el, nu va dobândi niciodată harismele mai presus de fire. Pentru că cel care se arată nemulţumitor faţă de cele mici se va arăta la fel, şi trufaş , faţă de cele mari ". ( Orice comentariu este de prisos ! ! ! ) .

[georgeval]

În prealabil postat de cristiboss56

Apropo de cei care ne consideră "ciudătenii" şi se ghidează numai legile lumeşti , Sf.Ioan Sinaitul ne indeamnă să rămânem in iubire faţă de ei. Greu de urmat, dar nu imposibil, dar cel puţin indiferenţi de atitudinea lor, putem cu siguranţă. "Smerit cu adevărat este cel a cărui iubire nu se impuţinează faţă de cei care râd de el. Multe şi neobişnuite sunt lucrurile prin care slava deşartă il imbie pe robul ei. In Biserică pe cei trândavi ii face râvnitori, pe cei fără voce ii face plăcuţi la cântare, pe cei leneşi ii face privighetori. Când cei stăpâniţi de slava deşartă sunt cinstiţi, deuin mândri, şi când sunt dispreţuiţi , ţin minte răul. ( cât adevăr ! ! ! ! ! ! ) Cel care se mândreşte pentru harismele sale trupeşti, adică pentru deşteptăciune, pricepere, citire şi grăire frumoasă şi pentru toate câte le are omul, fără să se ostenească el, nu va dobândi niciodată harismele mai presus de fire. Pentru că cel care se arată nemulţumitor faţă de cele mici se va arăta la fel, şi trufaş , faţă de cele mari ". ( Orice comentariu este de prisos ! ! ! ) .

Corect. Din punct de vedere duhovnicesc nu exista stare neutra pentru Dumnezeu, fie sun in comuniune cu El-fiu al lumini, fie in afara comuniunii-in intuneric-fiu al intunericului.
In Apocalipsa ni se spune ca "pe cei caldicei ii va arunca Dumnezeu".

[vsovi]

poi caldiceala, vine de la placerea patimilor ce itzi dau asha o senzatzie de caldiceala, o placere de caldurica, asha cum erau caldeenii care au aruncat in cuptor pe cei trei tineri... ca nu degeaba au aceiashi radacina cele doua cuvinte... este ca shi cum ai vorbi despre Caldura shi focul Dumhului sfant, dar defapt tu in tine shi in sufletul tau sa au caldiceea patimilor shi pacatelor... din lene, griji, minciuni, invidii, piszme... caci shi astea sa vezi cu te incalzesc cu parerea de sine shi itzi dau asha ca u responsabilitate injereasca... caci mustrarea era catre ingerul uneia dintre cele 7 biserici ale lui Dumnezeu... o daca ar fi stat in ger, o daca ar fi stat in foc... dar pentru ca a stat in caldiceea, acolo unde locuieshte satana... v-a fi scuipat din gura Domnului... deci nu v-a fi marturisit inaintea lui Dumnezeu de catre Fiul shi Duhul...

iar eu intzeleg caldicelul omul ala ce shade intre acestea doua:
"increderea celui ce sta in picioare shi deznadejdea celui cazut il pierd pe credincios" (sf Ioan Gura de Aur)
iar intre acestea este poarta cea larga a gLumei caldicelului...
dar ne invatza Trambitza3 sa pricepem "Taina Vorbei Mari" pe care o ashtepta Trambitza nr2, deci ne invatza asha:

"nici abuzul, nici refuzul"
"bobul lui se preschimba in taciune iar el se crede grau nedreptatzit" (bob de la bou, de la vitzelul preaingrashat)
"fereshte-tzi capul de firg shi de prostie" (frica+strig=frig; pro-shtie, capul este Duhul Tau cel Bun din cate o cirta shi iotutza a Domnului frate mai mic al tau)

deci intre acestea se afla Calea aia de mijloc a tuturor compromisurilor mari, mijlocii, mici shi foarte mici... pe care merge toata gLumea, confundand-o cu cumpatarea shi dreapta socotintza....