Citat:
În prealabil postat de georgeval
Consider ca a plange este un afect ireprosabil care apartine firi umane. Natura umana asumata de catre Fiul lui Dumnezeu in urma inomenirii avea si afectele ireprosabile pe care le-a transfigurat. Este prea antromorfica imaginea unui Dumnezeu care palange.
|
George, pe Dumnezeu nu ni-l putem imagina. Si stiu ca este si pacat sa-i dam noi in imaginatia noastra o forma anume... Si nici plin de "afecte" umane, cum le spui tu atat de academic, nu mi-L pot imagina. Dar nici indierent nu cred ca este. Dumnezeu nu este rece, nu? Are in primul rand MILA. Acesta este un sentiment de compasiune fata de negazurile si suferintele noastre, deci un afect. Nu stie nimeni daca plange asa ca oameni (nu stiu ce vrei sa zici cu "imaginea antromorfica" sau antropomorfica).Dar sunt sigura ca se supara sau se intristeaza, cand noi facem voia noastra... si se bucura cand facem voia Lui.
Dumnezeu sa intristeaza si se bucura. Eu stiu asta din experienta mea. Eu simt si tristetea Lui si Bucuria Lui in propria mea constiinta, in sufletul meu.
Dar ceea ce se intampla acum in lume, violenta, desfranarea si ura oamenilor, ar intrista chiar si pe idolii din piatra ai paganilor.
Asadar, nimeni nu-si pune problema daca Dumnezeu este plangacios, nervos sau daca are simtul umorului. Problema noastra este alta: oare cat ne va mai rabda Bunul Dumnezeu??
Mila si rabdarea Lui sunt imense dar sa ne trezim din moleseala pacatului inainte de a
se termina.
Mila Domnului asupra noastra!