Biserica si Psihologia

[Corinusha]

În prealabil postat de AlinB

...daca duhovnicul/psihologul ar fi oameni etici, asta nu s-ar intampla, dar in unele cazuri nici ei nu sunt mai mult decat oameni.
Dar nu psihologia/duhovnicia este de vina.

Exact asta vroiam sa zic si eu.

E urata rau situatia si nu ma mir ca sotul dvs nu mai are incredere nici in duhovnicul dvs. actual. Daca ati merge impreuna la psiholog, sa v ajute sa va deschideti unul fata e celalalt ar fi foarte bine, dar sedinele eparat cred ca ar trebui excluse, tocmai din cauza a ceea ce s-a petrecut cu preotul. Daca vreti sa va salvati casnicia, atunci ar trebui sa il intelegeti si pe sotul dvs si sa ascultati ce va spune, sa ii ascultti nemultumirile si sa incercati, impreuna, sa reparati relatia.
Si sa va dati seama de ce l-ati inselat pe sotul dvs, a gasiti motivul si sa il discutati cu sotul dvs si sa lucrati acolo unde e nevoie mare. Pentru ca daca raman nerezolvate problemele atunci n-ati facut nimic si se poate ajunge din nou la adulter, lucru care, cred ca sotul dvs nu l-ar mai putea sporta din nou.

[fallen]

Nici o femeie la 50 deani nu cred ca-si insala sotul degeaba, asa c-a luat-o valul, si nici parintele daca ar fi fost un afemeiat, un cuceritor notoriu, nu ar fi rezistat pana la 50 de ani in slujire. Probabil au existat motive temeinice de ambele parti (daca se poate spune asa)...

[fallen]

Inteleg gravitatea problemei, insa totusi si pe mine ma socheaza putin prezentarea ei intr-un mediu oarecum public. Revin imediat

[DragosP]

În prealabil postat de fallen

Nici o femeie la 50 deani nu cred ca-si insala sotul degeaba

Antologică replică. Venind din tastatura unei femei.

[AlinB]

În prealabil postat de dobrin7m

La anii dvs - 52 ani - v-ati lasat antrenata intr-o relatie extraconjugala motivand ca celalalt stie ce face ca doar e preot? Si dvs ca o adolescenta nu ati putut discerne?

Nu stiu dc unii oameni au impresia ca varsta aduce neaparat maturitate, intelepciune, etc.

De altfel, situatia prezentata, induce subtil idei subliminale gen: primul duhovnic a fost un viciat -> in altul nu mai am incredere -> toti preotii sunt viciati -> duhovnicul nu e bun -> salvarea este psihologul.

Nu, ideea este: un duhovnic a gresit, daca greseste si al doilea?
Nu atat de grosier, dar poate in aspectele subtile greseste.
Nicaieri in BO nu exista o dogma conform careia duhovnicul este infailibil sau il scuteste pe om de exersarea propriului simt moral.

Sigur, asta nu inseamna ca psihologul ar fi infailibil, dar duhovnicul trebuie sa-si motiveze decizia pentru care nu ar trebui sa vada psihologul.
Daca are o intuitie duhovniceasca deosebita sau din ceea ce stie despre psiholog are motive sa ii dea sfatul sa evite psihologul este in regula.

Dar daca este o idee fixa, absurda, cum o au si unii de pe acest forum, ca psihologia e neaparat ceva diabolic si psihologii un fel de slujitori ai satanei?

Daca problemele care le au cei doi deriva din lipsa de comunicare si ei se pot intalni, comunica, in cadrul unei intalniri la psiholog care sa fie tot odatata si un mediator deplin acceptat de ambele parti?

La preot nu prea sunt intalniri din astea in trei.

Iar daca totusi lucrurile s-au intamplat chiar asa cum au fost prezentate, nu vad cum niste adulti in jurul varstei de 50 ani , sanatosi psihic, nu pot , impreuna cu duhovnicul lor, sa rezolve problema.

Pentru ca, din cate se pare, unul nu vrea sa aiba de a face cu vreun duhovnic.
Nu era probabil credincios nici inainte, acum dupa intamplarea asta, cu atat mai putin, daca poti sa pricepi..

[AlinB]

În prealabil postat de maximotgv

In cel de al doilea caz explicatia a fost ca a merge la psiholog e lucru dracesc si mi-a dat canon sa nu mai merg indiferent ce ar zice sotul meu. Bun. Nu ma consider o sfanta ci o pacatoasa care a gresit grav si care-si cauta calea. Am spus tot ce trebuia si consider acest subiect care ma priveste inchis.

Si de ce nu cautati un duhovnic care sa aiba si o alta perspectiva?

[Corinusha]

Sau de ce nu ajungeti amandoi la un compromis si sa mergeti si la un duhovnic si la un psiholog? S-ar putea sa va ajute mai mult decat credeti.

[fallen]

Imi cer scuze ca am lasat discutia in aer, mai devreme. Poate sunt subiectiva, dar temerea mea personala e ca daca cineva dinafara ar deschide ochii pe discutia asta (de ex al meu aseara mi-a luat tableta si mi-a fost teama ca va vedea) si-ar putea face idei gresite cum ca asemenea incidente se intampla frecvent in biserica noastra si poate chiar ar incerca sa ia masuri spre a-si impiedica sotia si copiii sa mai frecventeze asa des biserica si mai ales duhovnicii. Ca sa nu mai spun ca lumea e plina de persoane, femei in general, care sustin ca ele personal sau alte rude, cunostiinte, au fost victime ale unor tentative de abuz sau comportamente, propuneri indecente din partea unor slujitori. Acum nu neg posibilitatea ca ele insele sa fi provocat prin tinuta, comportamentul lor, atragandu-si astfel mustrari, pt ca apoi, de ciuda, sa afirme exact contrariul; cert este ca multa lume le ia in serios si se tem, evita sa mai mearga la preoti, din cauza asta. Nu e cazul de fata, insa sunt numeroase caile prin care vrajmasul incearca sa ne indeparteze de biserica.

[dobrin7m]

În prealabil postat de AlinB

Nu stiu dc unii oameni au impresia ca varsta aduce neaparat maturitate, intelepciune, etc.



Nu, ideea este: un duhovnic a gresit, daca greseste si al doilea?
Nu atat de grosier, dar poate in aspectele subtile greseste.
Nicaieri in BO nu exista o dogma conform careia duhovnicul este infailibil sau il scuteste pe om de exersarea propriului simt moral.

Sigur, asta nu inseamna ca psihologul ar fi infailibil, dar duhovnicul trebuie sa-si motiveze decizia pentru care nu ar trebui sa vada psihologul.
Daca are o intuitie duhovniceasca deosebita sau din ceea ce stie despre psiholog are motive sa ii dea sfatul sa evite psihologul este in regula.

Dar daca este o idee fixa, absurda, cum o au si unii de pe acest forum, ca psihologia e neaparat ceva diabolic si psihologii un fel de slujitori ai satanei?

Daca problemele care le au cei doi deriva din lipsa de comunicare si ei se pot intalni, comunica, in cadrul unei intalniri la psiholog care sa fie tot odatata si un mediator deplin acceptat de ambele parti?

La preot nu prea sunt intalniri din astea in trei.



Pentru ca, din cate se pare, unul nu vrea sa aiba de a face cu vreun duhovnic.
Nu era probabil credincios nici inainte, acum dupa intamplarea asta, cu atat mai putin, daca poti sa pricepi..

Alin, asa cred ca ar fi normal, ca totusi, trecand prin viata sa ne mai inteleptim.
Nu mi se pare normal sa te comporti la 50 ani ca o adolescenta indragostita care nu isi da seama cand face un lucru pacatos.

In legatura cu preotul, eu zic ca ambii , si sotul si sotia trebuie sa mearga, impreuna, la duhovnic, sa poarte o discutie deschisa, impreuna cu duhovnicul, despre problemele ce le intampina ca si familie si apoi sa se spovedeasca fiecare separat.

Daca persoana in cauza ar proceda astfel nu ar mai fi suspiciuni in legatura cu noul duhovnic.

Solutii exista, insa numai sa se doreasca.

[AlinB]

În prealabil postat de dobrin7m

Alin, asa cred ca ar fi normal, ca totusi, trecand prin viata sa ne mai inteleptim.

Referintele tale despre normalitate n-au nici o relevanta vs. realitate.

Nu mi se pare normal sa te comporti la 50 ani ca o adolescenta indragostita care nu isi da seama cand face un lucru pacatos.

Cei care judeca cu usurinta risca sa faca aceleasi lucruri pentru care judeca pe altii.

In legatura cu preotul, eu zic ca ambii , si sotul si sotia trebuie sa mearga, impreuna, la duhovnic, sa poarte o discutie deschisa, impreuna cu duhovnicul, despre problemele ce le intampina ca si familie si apoi sa se spovedeasca fiecare separat.

In situatii de genul asta, problemele nu se rezolva cu "o singura sedinta" de cateva minute.
Si nu cred ca astfel de intalniri in 3, cu orele, sunt in "fisa postului" la duhovnic.

Daca persoana in cauza ar proceda astfel nu ar mai fi suspiciuni in legatura cu noul duhovnic.

Nu, nu cred ca asta rezolva problema suspiciunilor.
Restul nici atat.

Solutii exista, insa numai sa se doreasca.

Ce propui tu nu este realist, ca si conceptiile tale despre "normal" care n-au legatura cu realitatea.

Si toate acrobatiile astea pentru ce, ca sa ne inscriem in parerea, poate subiectiva a duhovnicului respectiv despre psiholog, ca si cand n-ar putea fi alt duhovnic, cu alta perspectiva la capitolul asta?

La fel de bine putea sa nimereasca la un duhovnic cu obsesia cipusoarelor, si sa-i puna sa renunte la cardul bancar si pasaport, asta inseamna ca era mai usor, sa faca ce i se cere sau sa caute unul fara obsesiile astea?