Despre suferința copiilor

[CristianR]

Întrebarea asta i-a ispitit pe mulţi. Nouă ni se pare că asta ar fi culmea nefericirii: suferinţa fizică a copiilor. Cred că Dumnezeu vede mai adânc şi ştie că nefericit cu adevărat este cineva sănătos şi îndestulat dar care nu-L cunoaşte pe El şi, ca atare, nu are viaţă în sine.
Pe când un prunc din aceştia, trecând încă de la naştere prin durerile crucii, poate atinge înălţimi ameţitoare pentru unii ca noi.

[Iorest]

.............................

[florin.oltean75]

Am întîlnit cazuri deosebit de grave de-a lungul timpului.

Copii cu probleme de piele foarte urîte, orice contact este un chin pentru ei.

Copii cu afecțiuni psihice și / sau psihice, cine are tăria poate să-i vadă la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică și la Protecția Copilului. Majoritatea sînt abandonați sau orfani sau smulși de la familiile lor care i-au traumatizat.

Mai este cazul lui Nectarie, unic, lui lipsindu-i o parte din esofag și din trahee - adică nu a mîncat niciodată normal și respiră printr-o canulă înfiptă în gît.

Copii din toată lumea care suferă de foame, de sete, lipsiți, abuzați, care de multe ori nici nu ajung la vîrsta tinereții.

Deci vorbesc doar despre copii aici. De ce atîta suferință pentru ei? Din cauza păcatelor înaintașilor, ale părinților?

Surprinzator, dar modul de gandire iudeo-crestin va evita intotdeauna sa priveasca aceasta situatie tragica din perspectiva copilului. Dreptului copilului.

Este evident ca daca avem o cauza de natura fiziologica sau un parinte abuziv, copilul va suferi (chiar un Adam care a corupt natura umana). Asa cum apa evident ca este uda.

Problema insa este una de natura morala, nu cauzala. Cum este posibil ca o fiinta nevinovata sa se nasca in suferinta sau intr-un mediu pervertit care o perverteste? Iar alt copil nevinovat beneficiaza de sanatate, parinti afectuosi, sansa la educatie religioasa?

O nevinovatie este superioara sau inferioara altei nevinovatii?

Un copil se naste in "poporul ales" iar altul se naste in "popor idolatru".

Exista totusi o explicatie la lipsa unei explicatii iudeo/crestine. Un raspuns rational la aceasta problema de natura morala ar presupune o revolutie dogmatica. Un demers de neconceput. Asa ca este mai simplu sa se apeleze la o "ratiune de neinteles".

Dumnezeu nu ne invata sa avem grija ca altii sa nu pacatuiasca pentru ca nu cumva sa suportam consecintele pacatelor lor, ci eventual sa-i ferim pe ei insisi de ei insisi.

[sophia]

Ar trebui diferntiat putin, pentru ca situatiile insirate de Florin difera mult.

1. Copii care se nasc cu anomalii si boli genetice si cromozomiale
Aici se poate vorbi de niste lucruri transmise din generatii.
Desi si aici este un semn de intrebare, fiindca intr-o familie apar si copii perfect sanatosi. Si atunci? Si nu e vorba de copii doriti si nedoriti sau iubiti si ne-iubiti.

2. Copii care se nasc in tari si regiuni mizere (Africa, tari asiatice etc.). In acest caz si parintii lor sufera. Si aici cauzele nu sunt nici pacate si nici parinti, ci a unui sistem, a unor societati care au creat aceste prapastii, respectiv razboaie si alte cele.

3. Copii care capata suferinte dupa nastere. Si aici se poate diferentia daca suferintele apar fara vreo vina externa, sau in urma unor accidente/fapte negative (deci cu o vina a cuiva).
La boli grele care apar, nu stim noi de ce a vrut Dumnezeu asa. Si nu stiu daca este vina parintilor sau a inaintasilor.
Sa ne amintim si de cazul orbului care a fost vindecat de Iisus si unde apostolii au intrebat si ei asupra cauzei suferintei. Iisus le-a spus clar ca nu este pacatul generatiilor anterioare, ci pentru a da o lectie altora. Nu sunt prea lamurita, dar cred ca stiti la care pilda ma refer.

Dar sunt si multe suferinte cauzate direct sau indirect de parinti.
As vrea sa amintesc cati copii au suferit si sufera din cauza divortului parintilor, care apoi mai formeaza alte familii cu parteneri mai mult sau mai putin potriviti. Parinti vitregi, frati vitregi, etc.
De suferintele acestea care constituie traume pe viata nu vorbeste nimeni niciodata.

Si mai sunt si alte probleme. Parintii pot sa fie vinovati sau pacatosi, sau pur simplu nestiutori, neinvatati si fac rau copiilor. De la alimentatie gresita, la accidente fizice, educatie aiurea, traditii ciudate, la traume psihice pe viata.

De multe ori nu stim vointa lui Dumnezeu. Mai ales atunci cand vin pe lume niste copii. Unora le da si sunt sanatosi, altora le da dar sunt cu probleme, altora nu le da deloc, altora le da fara sa fie doriti etc.

[Demetrius]

În prealabil postat de sophia

Sa ne amintim si de cazul orbului care a fost vindecat de Iisus si unde apostolii au intrebat si ei asupra cauzei suferintei. Iisus le-a spus clar ca nu este pacatul generatiilor anterioare, ci pentru a da o lectie altora. Nu sunt prea lamurita, dar cred ca stiti la care pilda ma refer..

Iisus nu le-a raspuns clar:"Vorbiti prostii. Nu poate nimeni sa pacatuiasca inainte de a se naste."

De aici rezulta ca, in acest caz, cand Iisus era de fata, s-a facut pentru a da o lectie altora, pe cand in toate celelalte cazuri, cand Iisus nu e de fata si orbul nu se vindeca instantaneu, se aplica variantele disponibile, luand in calcul si intrebarea apostolilor.

[Iorest]

.............................

[Demetrius]

În prealabil postat de Iorest

Ar mai fi o explicație greu de digerat și anume că unii copii n-au fost doriți de către mamele lor sau de către părinți.
Sunt părinți care nu și-au dorit copiii, mame care au încercat să scape de ei sau i-au blestemat în pântec și au avut mult de tras cu copiii lor până ce nu s-au pocăit de păcatul ăsta și altele nici nu se căiesc dovadă că-i abandonează.

Așa că grijă mare cu ce gânduri însoțiți apariția unui nou copil ca părinți, că s-ar putea ca Dumnezeu să lase după voi, mai ales că e mare legătura mamă-copil și chiar tată-copil chiar și în chip duhovnicesc.

In cel mai rau caz aveti dreptate.
Daca omul are mare putere sa ierte, la fel de mare putere are sa distruga, chiar si pe sine si aceasta putere trece peste generatii,

[Iorest]

.............................

[flying]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Am întîlnit cazuri deosebit de grave de-a lungul timpului.

Copii cu probleme de piele foarte urîte, orice contact este un chin pentru ei.

Copii cu afecțiuni psihice și / sau psihice, cine are tăria poate să-i vadă la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică și la Protecția Copilului. Majoritatea sînt abandonați sau orfani sau smulși de la familiile lor care i-au traumatizat.

Mai este cazul lui Nectarie, unic, lui lipsindu-i o parte din esofag și din trahee - adică nu a mîncat niciodată normal și respiră printr-o canulă înfiptă în gît.

Copii din toată lumea care suferă de foame, de sete, lipsiți, abuzați, care de multe ori nici nu ajung la vîrsta tinereții.

Deci vorbesc doar despre copii aici. De ce atîta suferință pentru ei? Din cauza păcatelor înaintașilor, ale părinților?

Aceasta intrebare este o ispita.Sf .Antonie a intrebat acelasi lucru.Dumnezeu i-a raspuns respectuos sa-si vada de treaba lui.

[Copacel]

În prealabil postat de flying

Aceasta intrebare este o ispita.Sf .Antonie a intrebat acelasi lucru.Dumnezeu i-a raspuns respectuos sa-si vada de treaba lui.

De fapt Sfantul Antonie Cel Mare ( al carui praznic este maine, btw) l-a intrebat pe Dumnezeu de ce unii oameni mor tineri si altii batrani, si nu de ce sufera.