Kepler 452b

[bogdan81]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Viaţa atârnă nu doar de substanţe chimice (carbon, oxigen, azot, ...siliciu!) ori de mediul fizic. Acestea sunt doar o parte din factorii care asigură condiţiile vieţii. Dovadă că un corp omenesc, deşi intact, poate fi mort. Nu-i lipseşte nimic, material vorbind, şi totuşi e fără suflare de viaţă.
De aici concluzia că teoriile care susţin că viaţa a apărut ca urmare a unor "inginerii" fizico-chimice nu pot sta în picioare. Viaţa nu este o însuşire sau un fenomen care emerge din complicarea sau "evoluţia" structurilor fizico-chimice. Oricât de complex ar fi un obiect, el nu va deveni în veci o fiinţă. Care să fie diferenţa? - e întrebarea.
Materialiştii se încăpăţânează să susţină că diferenţa dintre viu şi neviu stă în structurile fizico-chimice. Ei reduc bio-chimia şi bio-fizica la chimie-fizică. Refuză să ia în calcul acel "ceva" care face ca un obiect să fie însufleţit, devenind astfel fiinţă.
Un prim pas în depăşirea acestei mentalităţi a fost făcut, mai întâi, luînd aminte la conceptul de "informaţie" sau "program" ori, mai general spus, la control şi conducere. Fără un reglaj al proceselor metabolice un corp nu poate fi niciodată viu. După cum, programul care rulează în celulele şi sistemele lui hotărăşte ce fel de viaţă va avea, cât va trăi, cum va muri.
La om, programul acesta (sau sistemul de control şi comandă) este mai complicat, el avînd o componentă nouă, cea psihică. Programul "corporal" este dublat şi intricat cu programul psihic. Astfel, asistăm la un fapt uimitor: unii oameni reuşesc, conştient şi voluntar, să trăiască mai mult decât le-ar permite, la o primă analiză, corpul. Sau invers, să moară mai repede decât ar fi permis corpul să trăiască.

În cocnluzie, oriunde în univers sunt condiţii fizico-chimice pentru viaţă, aceasta va fi. Cu condiţia unor programe pentru viaţă, aşadar a informaţiei şi a proceselor de control şi reglaj. Dar s-a mai cunoscut, cu anii, că şi aceste programe şi procese atârnă de alte influenţe, supraordonate lor. Astăzi sunt destule date care să demonstreze fără echivoc că energia şi informaţia de tip psihic, care contează atât de mult în desfăşurarea vieţii, atârnă de o energieşi informaţie mai înaltă pe care unii oameni o numesc Forţă, alţii Putere Superioară, alţii Divinitate. Noi creştinii vorbim despre Dumnezeu Cel din Sfânta Treime, despre Duhul Sfânt "Dătătorul de viaţă".

Deşi la început cibernetica părea a face un mare deserviciu filosofiei creştine, reducînd explicaţiile la sistemele cu autoreglaj şi părînd a sugera că atât supravieţuirea cât şi creştereaşi dezvoltarea sunt proprietăţi intrinseci ale unui sistem, astăzi tocmai evoluţia ciberneticii, a informaticii şi a psihologiei au adus ipoteze noi care par a arăta, cu toate, într-un singur punct: Cineva hrăneşte şi conduce toate procesele autoconduse din univers. Există un Programator care are grijă de toate programele şi de toţi programatorii. Există un Izvor din care izvorăsc toate izvoarele. Acest Programator ar putea, dacă ar voi, să pună viaţă oriunde în Cosmos. Poate că o va şi face, undeva, cândva... Deocamdată separe că aşteaptă să ne dăm seama mai bine, mai limpede că, de voim viaţă pe planeta Kepler sau într-un univers paralel, nu avem de făcut decât un singur lucru: să Îl rugăm, cu credinţă. Şi, poate, să Îi arătăm cum anume ne-ar fi nouă de folos, pentru îmbunătăţirea vieţii noastre, această năzdrăvană nouă "colonizare".

P.S. Cândva, Stăpânul nostru a îngăduit ca unii dintre noi să cucerească pe alţii. Coloniştii au pornit din Europa, de pildă, şi au cucerit America, Africa, Australia. Acolo, în numele Stăpânului, cuceritorii au ucis milioane de oameni, au distrus civilizaţii şi culturi pe care Stăpânul le lăsase să înflorească, să rodească. Eu cred că Lui nu prea I-au plăcut toate acestea. El fiind Iubire. Astfel, deduc eu cu mintea mea naivă, eu cred că El ne va da şansa de a descoperi şi cuceri "lumi noi şi ciudate" doar când vom învăţa să iubim ca El şi, în orice caz, când vom fi pregătiţi să cooperăm fără abatere cu Voinţa Lui. Adică, după umila mea părere, niciodată. Omenirea, pe ansamblu, nu pare a fi dispusă şi capabilă să convieţuiască paşnic şi fertil cu Creatorul ei. Abia ici-colo, câte un om sau câte un grup restrâns de oameni izbutesc, prin nevoinţă şi har, să se ridice la nivelul cerut pentru a fi "parteneri" cu Dumnezeu. Unul ca Noe, ca Moise, ca Avraam, ca Ilie iar astăzi ca aceia pe care îi numim cuvioşi şi sfinţi, da, ar putea fi coloniştii unei lumi noi. Cum dealtfel şi sunt! Dar lumea aceasta nu este din carbon şi hidrogen, nu se întinde în spaţiu şi timp, nu se numeşte Kepler, Alfa sau Centaur. Poartă deja un nume - Împărăţia lui Dumnezeu. Şi se întinde pe dinăuntru, nu pe dinafară. Începe dincoace, nu dincolo. Luminătorii ei nu sunt la miliarde de ani lumină de noi, ci la "deîndată Lumină", în noi.

Chestia asta cum ca colonistii care au cucerit America au distrus civilizatii minunate si infloritoare e o ineptie. Presupun ca ai vazut filmul lui Mel Gibson - Apocalypto. Si ceea ce reda el acolo e consemnat istoric. Acele "civilizatii infloritoare" practicau sacrificii umane. In varful unor piramide, "preotii" mayasi si azteci infigeau pumnale in pieptul celor sacrificati si le scoteau inima inca batand din piept, dupa care le retezau capetele pe care le aruncau din varful piramidei multimii insetate de sange. Iar cadavrele le lasau sa putrezeasca pe campuri la marginea cetatii. Halal civilizatie infloritoare.
Hai sa lasam ideologia si sa luam istoria asa cum e ea.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de bogdan81

Chestia asta cum ca colonistii care au cucerit America au distrus civilizatii minunate si infloritoare e o ineptie. Presupun ca ai vazut filmul lui Mel Gibson - Apocalypto. Si ceea ce reda el acolo e consemnat istoric. Acele "civilizatii infloritoare" practicau sacrificii umane. In varful unor piramide, "preotii" mayasi si azteci infigeau pumnale in pieptul celor sacrificati si le scoteau inima inca batand din piept, dupa care le retezau capetele pe care le aruncau din varful piramidei multimii insetate de sange. Iar cadavrele le lasau sa putrezeasca pe campuri la marginea cetatii. Halal civilizatie infloritoare.
Hai sa lasam ideologia si sa luam istoria asa cum e ea.

Nu am văzut filmul, îmi pare rău. Bănuiesc că e "cool".
Sunt străin de opinia puristă faţă de vreo civilizaţie de pe Terra. Apropos, l-am citit pe Freud, care nu e prea măgulitor când vine vorba despre omenescul căzut. Ştiu că omul e întuneric şi lumină, sânge şi trandafiri, luptă adeseori pierdută...
Vorbeam despre a fi pe placul lui Dumnezeu şi partener cu El, întru colonizare. Nu despre imaculata natură a vreunui trib, popor sau cultură etc. În acest sens, nu specificul erorilor unei civilizaţii evidenţiam, ci mascarada unora care au ucis la greu pe semenii lor, în chip bestial, punînd ei ordine acolo unde Domnul lăsase să curgă viaţa... Sau poate eşti de acord cu Hitler?
Haide, aşadar, să luăm şi Istoria Bisericii, la pachet cu istoria "bisericii" (care o urmează ca o umbră pe cea a Ecclesiei) în discuţie. Aşa cum e ea, cu ororile ei, care l-au făcut de curând pe Suveranul Pontif să îşi ceară scuze, cu lacrimi de crocodil, faţă de umanitatea ciopârţită de membrii aşazisei biserici.
Fii te rog onest şi ţine-te, aşadar, la subiectul abordat de mine, dacă voieşti să mă contrazici în vreun loc. Deplasarea mesajului meu într-o zonă străină, acolo unde îţi convine ţie, nu îţi face cinste iar pe mine mă descurajează să îţi mai adresez vreun cuvânt în discuţia de faţă.

[delia31]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Omenirea, pe ansamblu, nu pare a fi dispusă şi capabilă să convieţuiască paşnic şi fertil cu Creatorul ei. Abia ici-colo, câte un om sau câte un grup restrâns de oameni izbutesc, prin nevoinţă şi har, să se ridice la nivelul cerut pentru a fi "parteneri" cu Dumnezeu. Unul ca Noe, ca Moise, ca Avraam, ca Ilie iar astăzi ca aceia pe care îi numim cuvioşi şi sfinţi, da, ar putea fi coloniştii unei lumi noi. Cum dealtfel şi sunt! Dar lumea aceasta nu este din carbon şi hidrogen, nu se întinde în spaţiu şi timp, nu se numeşte Kepler, Alfa sau Centaur. Poartă deja un nume - Împărăţia lui Dumnezeu. Şi se întinde pe dinăuntru, nu pe dinafară. Începe dincoace, nu dincolo. Luminătorii ei nu sunt la miliarde de ani lumină de noi, ci la "deîndată Lumină", în noi.

Inspirat cuvant! Geniala toata postarea! Mai ales finalul! Te superi daca dau report la admin s-o preia si s-o puna pe prima pagina a site-ului? Sa se lumineze cat mai multi!

[bogdan81]

În prealabil postat de delia31

Inspirat cuvant! Geniala toata postarea! Mai ales finalul! Te superi daca dau report la admin s-o preia si s-o puna pe prima pagina a site-ului? Sa se lumineze cat mai multi!

Ma folosesc de prilej pentru a deschide o discutie pe tema interioritatii imparatiei.
Din punctul meu de vedere, aceasta idee ca imparatia lui Dumnezeu se afla in interiorul omului si aici trebuie cautata, ca trebuie cu alte cuvinte sa facem un pelerinaj interior spre a o gasi, e o idee cel putin dubioasa. Voi explica de ce folosindu-ma de un pasaj din fostul papa Benedict, cardinalul Joseph Ratzinger, probabil unul din cei mai mari teologi crestini ai secolului, fie ca ne place sau nu asta, ca ortodocsi. Insa e o autoritate greu de contrazis. Iata cum explica el (voi reda din amintire, cu cuvintele mele). Versetul care sta la baza unei asemenea afirmatii este cel in care Mantuitorul spune :"Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostru". Expresia greceasca este "entos hymon estin". Ratzinger o traduce insa altfel: "Imparatia lui Dumnezeu este intre voi." El spune ca a existat o tendinta idealista pornita de la Origen de a interpreta aceasta ca pe o calatorie spre interior, uitand ca sunt multe alte pasaje in Evanghelii in care Mantuitorul afirma contrariul
"Voi, asadar, rai fiind...", spune Hristos in Matei 7:11. Sau "Nimeni nu este bun decat numai Dumnezeu" in Marcu 10.18. In alt loc se spune ca El stia ce este in om si asa mai departe. Ratzinger afirma in consecinta ca, desi pasajul e dificil de tradus, el nu sustine apologia interioritatii. Acest verset, spune Ratzinger, se refera la insusi Hristos care este "autobasilea". El este Imparatia in Persoana venita printre oameni. Spune Mantuitorul :"Iata a venit la voi Imparatia lui Dumnezeu". Din acest punct de vedere traducerea "Imparatia lui Dumnezeu este intre voi" este mai conforma cu mesajul evangheliei si mai coerenta cu ce ne spune Hristos, decat traducerea "in voi."

[pisi]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Viaţa atârnă nu doar de substanţe chimice (carbon, oxigen, azot, ...siliciu!) ori de mediul fizic. Acestea sunt doar o parte din factorii care asigură condiţiile vieţii. Dovadă că un corp omenesc, deşi intact, poate fi mort. Nu-i lipseşte nimic, material vorbind, şi totuşi e fără suflare de viaţă.
De aici concluzia că teoriile care susţin că viaţa a apărut ca urmare a unor "inginerii" fizico-chimice nu pot sta în picioare. Viaţa nu este o însuşire sau un fenomen care emerge din complicarea sau "evoluţia" structurilor fizico-chimice. Oricât de complex ar fi un obiect, el nu va deveni în veci o fiinţă. Care să fie diferenţa? - e întrebarea.
Materialiştii se încăpăţânează să susţină că diferenţa dintre viu şi neviu stă în structurile fizico-chimice. Ei reduc bio-chimia şi bio-fizica la chimie-fizică. Refuză să ia în calcul acel "ceva" care face ca un obiect să fie însufleţit, devenind astfel fiinţă.
Un prim pas în depăşirea acestei mentalităţi a fost făcut, mai întâi, luînd aminte la conceptul de "informaţie" sau "program" ori, mai general spus, la control şi conducere. Fără un reglaj al proceselor metabolice un corp nu poate fi niciodată viu. După cum, programul care rulează în celulele şi sistemele lui hotărăşte ce fel de viaţă va avea, cât va trăi, cum va muri.
La om, programul acesta (sau sistemul de control şi comandă) este mai complicat, el avînd o componentă nouă, cea psihică. Programul "corporal" este dublat şi intricat cu programul psihic. Astfel, asistăm la un fapt uimitor: unii oameni reuşesc, conştient şi voluntar, să trăiască mai mult decât le-ar permite, la o primă analiză, corpul. Sau invers, să moară mai repede decât ar fi permis corpul să trăiască.

În cocnluzie, oriunde în univers sunt condiţii fizico-chimice pentru viaţă, aceasta va fi. Cu condiţia unor programe pentru viaţă, aşadar a informaţiei şi a proceselor de control şi reglaj. Dar s-a mai cunoscut, cu anii, că şi aceste programe şi procese atârnă de alte influenţe, supraordonate lor. Astăzi sunt destule date care să demonstreze fără echivoc că energia şi informaţia de tip psihic, care contează atât de mult în desfăşurarea vieţii, atârnă de o energieşi informaţie mai înaltă pe care unii oameni o numesc Forţă, alţii Putere Superioară, alţii Divinitate. Noi creştinii vorbim despre Dumnezeu Cel din Sfânta Treime, despre Duhul Sfânt "Dătătorul de viaţă".

Deşi la început cibernetica părea a face un mare deserviciu filosofiei creştine, reducînd explicaţiile la sistemele cu autoreglaj şi părînd a sugera că atât supravieţuirea cât şi creştereaşi dezvoltarea sunt proprietăţi intrinseci ale unui sistem, astăzi tocmai evoluţia ciberneticii, a informaticii şi a psihologiei au adus ipoteze noi care par a arăta, cu toate, într-un singur punct: Cineva hrăneşte şi conduce toate procesele autoconduse din univers. Există un Programator care are grijă de toate programele şi de toţi programatorii. Există un Izvor din care izvorăsc toate izvoarele. Acest Programator ar putea, dacă ar voi, să pună viaţă oriunde în Cosmos. Poate că o va şi face, undeva, cândva... Deocamdată separe că aşteaptă să ne dăm seama mai bine, mai limpede că, de voim viaţă pe planeta Kepler sau într-un univers paralel, nu avem de făcut decât un singur lucru: să Îl rugăm, cu credinţă. Şi, poate, să Îi arătăm cum anume ne-ar fi nouă de folos, pentru îmbunătăţirea vieţii noastre, această năzdrăvană nouă "colonizare".

P.S. Cândva, Stăpânul nostru a îngăduit ca unii dintre noi să cucerească pe alţii. Coloniştii au pornit din Europa, de pildă, şi au cucerit America, Africa, Australia. Acolo, în numele Stăpânului, cuceritorii au ucis milioane de oameni, au distrus civilizaţii şi culturi pe care Stăpânul le lăsase să înflorească, să rodească. Eu cred că Lui nu prea I-au plăcut toate acestea. El fiind Iubire. Astfel, deduc eu cu mintea mea naivă, eu cred că El ne va da şansa de a descoperi şi cuceri "lumi noi şi ciudate" doar când vom învăţa să iubim ca El şi, în orice caz, când vom fi pregătiţi să cooperăm fără abatere cu Voinţa Lui. Adică, după umila mea părere, niciodată. Omenirea, pe ansamblu, nu pare a fi dispusă şi capabilă să convieţuiască paşnic şi fertil cu Creatorul ei. Abia ici-colo, câte un om sau câte un grup restrâns de oameni izbutesc, prin nevoinţă şi har, să se ridice la nivelul cerut pentru a fi "parteneri" cu Dumnezeu. Unul ca Noe, ca Moise, ca Avraam, ca Ilie iar astăzi ca aceia pe care îi numim cuvioşi şi sfinţi, da, ar putea fi coloniştii unei lumi noi. Cum dealtfel şi sunt! Dar lumea aceasta nu este din carbon şi hidrogen, nu se întinde în spaţiu şi timp, nu se numeşte Kepler, Alfa sau Centaur. Poartă deja un nume - Împărăţia lui Dumnezeu. Şi se întinde pe dinăuntru, nu pe dinafară. Începe dincoace, nu dincolo. Luminătorii ei nu sunt la miliarde de ani lumină de noi, ci la "deîndată Lumină", în noi.

Foarte frumos raspunsul. multumesc.

In mintea mea, lumea creata de Dumnezeu este sipirituala, cu un procent mic de tot trupesc, adica accentul este mai mare pe spiritual.

De aceea , din lipsa de credinta si informatii, cand apare o noua ''descoperire" incep sa imi pun inrebari, care pana la urma n ar trebuie sa existe.

De ce e atat de complicat organisum nostru, tot universul, Dumnezeu daca voia ne face un trup extrem de simplu iar planeta pe care locuim putea sa fie singura , fara neptun venus pluo sau altele. Toate datele in plus necesita raspunsuri pt mine

[AlinB]

În prealabil postat de pisi

Foarte frumos raspunsul. multumesc.

In mintea mea, lumea creata de Dumnezeu este sipirituala, cu un procent mic de tot trupesc, adica accentul este mai mare pe spiritual.

De aceea , din lipsa de credinta si informatii, cand apare o noua ''descoperire" incep sa imi pun inrebari, care pana la urma n ar trebuie sa existe.

De ce e atat de complicat organisum nostru, tot universul, Dumnezeu daca voia ne face un trup extrem de simplu iar planeta pe care locuim putea sa fie singura , fara neptun venus pluo sau altele. Toate datele in plus necesita raspunsuri pt mine

Dar cum trebuia sa fie, ca un soi de desene animate?

THE BOXTROLLS - Time Lapse End Credits
https://www.youtube.com/watch?v=pF_MTFzm27A

Complexitatea asta ar trebui sa-l duca pe om cu gandul la Dumnezeu, dar pentru unii este exact drumul invers.

De ce e asa, ar trebui sa te intrebi.

[Alin.D.Zaharia]

În prealabil postat de AlinB

Si cata energie investita intr-o credinta nefolositoare ba chiar paguboasa.

Pentru ca omul in loc sa se ingrijeasca de soarta omului de langa el, prefera sa investeasca resurse si energie in credinta ca ar putea descoperi alti oameni la cativa ani lumina.
Ca in ceea ce priveste pe cei la zeci si sute, nemaivorbind de mii si miliarde, nici o sansa.

Civilizatia actuala care poate emite unde radio si ajunge in spatiu abia are cateva decenii si din pacate la cat de "inteleapta" s-a dovedit pana acum, s-ar putea sa nu mai prinda mai mult de inca cateva decenii sau chiar mai putin.

Eu când am făcut referire la unde radio și diametrul universului observabil am încercat să îți ofer o imagine la cât de departe au ajuns „mesajele” noastre.
Imaginează-ți o sferă cu diametrul de 200 de ani lumină în interiorului unei sfere cu diametrul de 93.000.000.000 ani lumină. Sfera aia mică este raza unde abia acum au ajuns primele transmisiuni radio de aprox. acum 100 de ani. (undele radio circulă la viteza luminii)

Dacă există o civilizație undeva în univers fi sigur că și ei emit unde radio, tocmai de asta avem programe precum S.E.T.I. care caută și „ascultă” unde radio, dar din cauza distanțelor mari din univers poți să ai o civilizație care emite de miliarde de ani și tot să nu ajungă la noi.
Să nu mai zic că mai avem și alte probleme precum expansiunea accelerată a universului unde cu cât mai îndepărtate sunt obiectele de noi cu atât mai rapid se îndepărtează de noi, chiar și mai rapid decât viteza luminii.

Reiterez, motivul principal pentru care nu s-a descoperit încă viață sau nu avem dovezi este mărimea stupefiant de mare a universului.

[Igor_Paslusnik]

Nu există alte civilizaţii în univers, nu există extratereştrii, nu mai există viaţă organică materială, pe nicio altă planetă.

Omenirea, noi, pe acest pământ suntem coroana creaţiei. Suntem întro stare temporară de materie organică căzută în păcat şi cu consecinţa, denumită ştiinţific moarte.

Ceea ce se distruge în univers, stelele, sau exploziile supernovelor, care sunt vizibile doar în razele gama, fiind doar vreo 2-3 la 24 de ore, unde şi telescopul Hubble, a prins câteva, sunt defapt... joaca Sfinţilor din Univers. Ei au primit puterea de a crea împreună cu Hristos.

Expansiunea Universului se accelerează, pentru că Sfinţii se înmulţesc în Ceruri, iar Dumnezeu îi face părtaşi la multe din Tainele Sale, şi ei se joacă şi crează cu puterea lui Dumnezeu, şi extind Universul, folosesc puterea Lui, să se joace, să se odihnească.

Oricât de ciudat sună, acesta e Adevărul. Primiţi-l prin credinţă.

Împărăţia Cerurilor cuprinde printre multe alte Taine, şi Universul. În Univers, sunt mai multe Ceruri, nu ştim câte anume, ştim doar că Pavel a fost suit până la al 3-lea cer şi apoi a spus: "ceea ce ochiul n-a văzut, urechea n-a auzit şi mintea omului nu s-a suit să cunoască".

Iar Kepler 452b, chiar dacă seamănă cu planeta noastră, nu e capabilă să susţină viaţă, atmosfera e toxică şi sulfuroasă, şi nu e capabilă să dezvolte viaţă organică celulară, materială pe ea.

Universul abundă de viaţă. Dar nu e în formă celulară, organică. Ci e Viaţa de la Dumnezeu, nevăzută, materie şi nematerie în acelaşi timp, aşa cum a încercat să creeze Institutul de la Geneva, "particula lui Dumnezeu", combinând cele două, materia cu nemateria, încât era aproape gata să explodeze laboratorul, se temeau că deschid o gaură neagră, dar defapt creau artificial starea omului de după Învierea la Judecata de Apoi, ori lucrul acesta e imposibil. Nu vor reuşi.

Da, undele radio, sunt o formă de transmitere a unor informaţii. Dar ele trebuie să fie transmise încontinuu, că atunci când întâlnesc obiecte mari, se sparg, se dispersă, fiindcă o formă de energie materială, e limitată. În plus, în spatele obiectelor mari, electromagnetice, interferează sau se opresc definitiv neajungând mai departe. E nevoie de alte unde radio, venite din urmă, care să fie transmise pe aceaşi linie mediană, continuată mai departe, când obiectele sau frecvenţele electromagnetice au trecut, pentru a ajunge la o posibilă destinaţie a vieţii organice în alte locuri (înşelare demonică). De aceea e nevoie ca ele, undele radio, să nu fie oprite din emisie, niciodată. Ori ele au fost oprite, de multe ori, scăzând şansele.

Dumnezeu este mai mult decât energie, e mai mult decât magnetismul care nu îl vedem dar ştim că există, e mai mult decât gravitaţie şi căldură măsurabilă la mii de grade celsius, e mai mult decât raze gama, beta. E însuşi izvorul, creatorul lor...

Acesta e Adevărul. Astfel îl mărturisesc, în micimea mea.

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Nu există alte civilizaţii în univers, nu există extratereştrii, nu mai există viaţă organică materială, pe nicio altă planetă.

Omenirea, noi, pe acest pământ suntem coroana creaţiei. Suntem întro stare temporară de materie organică căzută în păcat şi cu consecinţa, denumită ştiinţific moarte.

Ceea ce se distruge în univers, stelele, sau exploziile supernovelor, care sunt vizibile doar în razele gama, fiind doar vreo 2-3 la 24 de ore, unde şi telescopul Hubble, a prins câteva, sunt defapt... joaca Sfinţilor din Univers. Ei au primit puterea de a crea împreună cu Hristos.

Expansiunea Universului se accelerează, pentru că Sfinţii se înmulţesc în Ceruri, iar Dumnezeu îi face părtaşi la multe din Tainele Sale, şi ei se joacă şi crează cu puterea lui Dumnezeu, şi extind Universul, folosesc puterea Lui, să se joace, să se odihnească.

Oricât de ciudat sună, acesta e Adevărul. Primiţi-l prin credinţă.

Împărăţia Cerurilor cuprinde printre multe alte Taine, şi Universul. În Univers, sunt mai multe Ceruri, nu ştim câte anume, ştim doar că Pavel a fost suit până la al 3-lea cer şi apoi a spus: "ceea ce ochiul n-a văzut, urechea n-a auzit şi mintea omului nu s-a suit să cunoască".

Iar Kepler 452b, chiar dacă seamănă cu planeta noastră, nu e capabilă să susţină viaţă, atmosfera e toxică şi sulfuroasă, şi nu e capabilă să dezvolte viaţă organică celulară, materială pe ea.

Universul abundă de viaţă. Dar nu e în formă celulară, organică. Ci e Viaţa de la Dumnezeu, nevăzută, materie şi nematerie în acelaşi timp, aşa cum a încercat să creeze Institutul de la Geneva, "particula lui Dumnezeu", combinând cele două, materia cu nemateria, încât era aproape gata să explodeze laboratorul, se temeau că deschid o gaură neagră, dar defapt creau artificial starea omului de după Învierea la Judecata de Apoi, ori lucrul acesta e imposibil. Nu vor reuşi.

Da, undele radio, sunt o formă de transmitere a unor informaţii. Dar ele trebuie să fie transmise încontinuu, că atunci când întâlnesc obiecte mari, se sparg, se dispersă, fiindcă o formă de energie materială, e limitată. În plus, în spatele obiectelor mari, electromagnetice, interferează sau se opresc definitiv neajungând mai departe. E nevoie de alte unde radio, venite din urmă, care să fie transmise pe aceaşi linie mediană, continuată mai departe, când obiectele sau frecvenţele electromagnetice au trecut, pentru a ajunge la o posibilă destinaţie a vieţii organice în alte locuri (înşelare demonică). De aceea e nevoie ca ele, undele radio, să nu fie oprite din emisie, niciodată. Ori ele au fost oprite, de multe ori, scăzând şansele.

Dumnezeu este mai mult decât energie, e mai mult decât magnetismul care nu îl vedem dar ştim că există, e mai mult decât gravitaţie şi căldură măsurabilă la mii de grade celsius, e mai mult decât raze gama, beta. E însuşi izvorul, creatorul lor...

Acesta e Adevărul. Astfel îl mărturisesc, în micimea mea.

Deci supernovele explodeaza, pentru ca sfintii se joaca, si Universul e in expansiune, pentru ca sunt tot mai multi sfinti. Splendida explicatie pentru secolul 5, sa zicem, dupa Hristos. In secolul 21 dupa Hristos, e cel mai bun banc mistic citit vreodata.
Igor, eu sunt o persoana foarte ludica. Dovada faptul ca acum, pentru o periada, habar nu am cat va dura toana asta a mea, am luat universul scrierilor si francizelor SF ca tema de...aluzii, discutii, orice. Exista si o carte, pe tema legaturii dintre science-fiction si religie. Cat de curand ii voi face o recenzie pe un topic nou-deschis. Dar ce ai postat tu...oau, asta i-ar face pe toti astronomii din secolele 20 si 21 sa sucombe de ras. Sectantii cipofobi si apocaliptoizi din uniunea sovietica americana si colonia carpato-danubiano-pontica, pardon, Romania, probabil te si invidiaza.

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Nu există alte civilizaţii în univers, nu există extratereştrii, nu mai există viaţă organică materială, pe nicio altă planetă.

Cum poti fi asa sigur de ceva de care nimeni nu poate fi sigur? Inafara de incapatanare (sau frica), nu exista nici un motiv pentru a afirma cu 100% convingere ca exista sau ca nu exista viata pe alte planete.