canon, sfatuiti-ma, va rog...

[alinamaria]

În prealabil postat de glykys

Poate nu este online sau nu mai citeste acest topic. Asta e ca in romanul "Patul lui Procust", cand doamna T. afla, la moartea suspecta a lui Fred, ca, de fapt, a iubit-o mereu, numai ca nu a vrut sa i-o arate niciodata. Dar ce folos ca a aflat, ca oricum era mult prea tarziu...

Sa stii ca si eu m-am rugat foarte mult timp, in vremea adolescentei, sa fiu iubita de X. Nu cred ca mi-a indeplinit dorinta, slava Domnului! :) Dar remarcam ca in zilele in care ma rugam pentru asta, X se arata mai dragut cu mine decat de obicei, dar cred ca astea erau doar impresiile mele, ca tare obsedata mai eram :)). Dumnezeu nu calca peste liberul arbitru. Adica nu e destul ca vrei tu, trebuie sa vrea si el... si chiar daca amandoi se iubesc, nu-i destul. Cunosc cupluri care s-au despartit, desi se iubeau amandoi foarte mult, si cupluri care au rezistat, desi nu i-a unit niciodata vreo iubire mareata. Dar deja am inceput sa o iau pe aratura! Cum a zis cineva, Dumnezeu nu e tonomat de dorinte, bagi o rugaciune, primesti indeplinirea unei dorinte (sau, cum spunea N. Steinhardt, ia paraua, na sarmaua), desi mai functioneaza si asa, din preamulta Sa iubire. Dar raportul corect asta este: noi trebuie sa ascultam de El, nu El de noi.

Mai, iar n-am fost inteleasa. Crede-ma, stiu ca nu functioneaza ca la tonomat. Am aflat-o si eu intr-un final acum ceva timp. Stiam si inainte, dar imi placea sa ma mint frumos, sa cred ca daca vreau cu adevarat si daca ma rog din tot sufletul meu prapadit si pacatos, Dumnezeu o sa indrepte lucrurile in directia mult-nutrita de mine. Toti spun "Crede cu adevarat! Roaga-te lui Dumnezeu!" Ma conformez, imi indrept tot gandul meu in directia aia, ma rog, din suflet si cu lacrimi, si ma tarai prin viata cu dramul meu de speranta, beteag, si astept minunea. Care bineinteles se lasa asteptata. Si cu timpul invat ca asta e, nu primim intotdeauna ceea ce ne dorim. Probabil primim dupa cum meritam, iar eu probabil asta merit. Si n-am ce face altceva decat sa accept lucru asta si sa ma impac cu asta, oricat de tare doare. In ceea ce-l priveste pe Mtcrysty17, eram pur si simplu curioasa daca s-a intamplat ceva pana la urma sau nu. Speranta moare ultima, nu? :P
Doamne ajuta!

[glykys]

Alina, cred ca trebuie sa te rogi sa se faca voia Domnului in problema ta... asa e cel mai bine. Nu e vorba ca nu meritam sa primim pentru ceea ce ne rugam, e vorba ca s-ar putea ca noi sa ne dorim ceva daunator si de aceea Dumnezeu nu ne indeplineste rugaciunea, pentru ca nu vrea sa suferim si mai mult in urma ei. Sau poate ca nu e momentul. Uite, eu, in timpul in care ma rugam sa ma iubeasca X, am descoperit niste lucruri foarte neplacute despre el, pe care, daca le-as fi stiut de la inceput, ar fi fost cu totul altfel, asa ca am ajuns la concluzia ca mai bine ca nu s-a realizat nimic!

Sau poate ca Dumnezeu vrea sa ne incerce, sa vada staruinta noastra nu doar in rugaciune, ci in mai multe aspecte ale vietii duhovnicesti.

Sunt sigura ca Dumnezeu iti va scoate in cale omul potrivit cand te vei astepta mai putin...

Ceva amuzant, dar trist, in esenta, pe aceeasi tema:http://sfantatreimebc.org/ro/?q=node/36