|  |  | 
|  | 
|  | 
| 
			 
			#1  
			
			
			
			
			
		 | |||
| 
 | |||
|   Citat: 
 Pateric Atonit. | 
| 
			 
			#2  
			
			
			
			
			
		 | |||
| 
 | |||
|   
			
			Eu shtiu ca era ceva de tipul: "Cine isi va uri sufletul sau, acela il va salva" sau cam asa suna... Asa ca dispretul sufletului nu shtiu daca e ceva negativ, doar si se spune "tineti mintea in iad, si nu deznadejdui"
		 | 
| 
			 
			#3  
			
			
			
			
			
		 | |||
| 
 | |||
|   Citat: 
 Avem nevoie de acea "inima infranta si smerita" pe care, dupa cum ne spune Psalmistul David, "Dumnezeu nu o va urgisi". Este insa o cale greu de urmat, pentru ca inima noastra inca nu este statornicita in Bine. | 
| 
			 
			#4  
			
			
			
			
			
		 | |||
| 
 | |||
|   
			
			Am cunoscut oameni care-s smeriți și habar n-au de asta. O fac din "fire", dar o fire modificată tainic de suferință și iubire. Nu cred că poți fi smerit prin autosugestie. Nu poți să ști când ești smerit ca să te dai "mare" cu asta, ar fi un simplu joc în jurul ego-ului, o amăgire psihologică. Discuția multă despre smerenie, ca și cea despre post, riscă să-și ucidă obiectul. 
				__________________ Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) | 
| 
			 
			#5  
			
			
			
			
			
		 | |||
| 
 | |||
|   Citat: 
 | 
| 
			 
			#6  
			
			
			
			
			
		 | |||
| 
 | |||
|   
			
			Eeeee......... lucru mare ai spus.
		 
				__________________ Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) | 
| 
			 
			#7  
			
			
			
			
			
		 | |||
| 
 | |||
|  sa luam aminte: 
			
			un om smerit are mai mult har decit multi oameni.in fiecare dimineata Dumnezeu binecuvinteaza lumea cu o mina,dar,cind vede un om smerit,il binecuvinteaza cu amindoua miinile.vai,vai, fiule cel smerit este mai mare decit toti spunea popa Tihon parintele iertarii.
		 | 
| 
			 
			#8  
			
			
			
			
			
		 | ||||
| 
 | ||||
|   
			
			Nu cred ca exista o reteta dupa care sa ne conducem pentru a ajunge la smerenie. Si atunci cand spunem ca ne smerim de fapt nu ne-am smerit. Smerenia ramane o stare existentiala pe care o traieste crestinul in relatie cu Dumnezeu ca prezenta tainica. Prezenta lui Dumnezeu produce in noi o stare autentica de smerenie.
		 | 
|  |