Spovedania

Nu cred că te minte, ci că vrea să te ajute, încurajându-te. Poate fi o metodă de manipulare, însă într-un sens bun: adică știe să scoată ce e bun din tine.

Un bun duhovnic știe să fie delicat când trebuie și aspru când trebuie. De aceea nu trebuie să sfătuiască oricine, căci poate fie să rănească, fie să fie prea îngăduitor cu păcatele; și nu-ți este de folos nici într-un caz, nici în celălalt.

Cât privește lucrurile neplăcute pe care ți le spun cei ce te cunosc, treci peste durerea ce ți-au provocat-o, gândindu-te că intenția lor a fost de a te ajuta să vezi unde greșești. Analizează singură dacă au sau nu dreptate; poate au, sau poate nu te-au înțeles cu adevărat.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de fallen

Oare chestia asta, de a-i spune omului lucruri care ii sunt pe plac, care-l incurajeaza, se invata la scoala, sau e urmare a altor calitati?

Ceva-ceva se învaţă şi la şcoală. Ceva-ceva se mai dobândeşte şi prin experienţă. Dar cea mai mare parte vine mai de sus decât şcoala şi mai sus decât sinele. Ştiaţi că preoţii spun şi ei nişte rugăciuni, înainte de a spovedi ?
Fostul meu duhovnic, cu drepţii să-l numere Domnul, povestea emoţiile avute după hirotonie, când a fost trimis pentru prima dată să spovedească. "Şi acuma, ce am să fac şi ce am să le spun oamenilor ?" l-a întrebat pe superiorul său. "Trebuie să faci ceea ce ai învăţat. Adu-ţi aminte de rugăciunea dinainte de spovadă şi lasă pe seama Lui !".

[gabriela8]

În prealabil postat de fallen

Ce trebue sa facem cand ne e rusine sa mergem la spovedanie, cand ne gandim ca sigur n-o sa il gasim pe preot disponibil, ca o sa ne amane pe alta data, ca vrea sa "ne dea cu flit", sa scape de noi, ca nu suntem printre enoriasii lui favoriti, ca poate il plictisim cu problemele noastre, care nu sunt asa grave ca ale altora, ca poate ocupam timpul care ar fi putut fi folosit in scopul mantuirii altcuiva?

Trebuie sa inlaturam aceste ganduri. Sa zicem ca nu il gasim disponibil o data, de doua ori, de trei ori dar nu cred ca nu si-ar face timp pentru tine sau macar iti va spune in ce zi sa vii. NU cred ca un preot ar putea "da cu flit" si pentru fiecare enorias trebuie sa isi faca timp. Mantuirea ta e la fel de importanta ca a altuia, iar gandurile care iti vin cu siguranta nu sunt bune si nu te lasa condus de ele!

[Adriana-Simona]

Lume draga,
Nu am deschis acest topic, ca sa se judece pe aici membrii intre ei (cu atat mai putin sa se certe).
Vroiam doar sa atrag atentia ca deseori se fac greseli legate de spovedanie. Si pe masura ce anii trec vad tot mai multa superficialitate din partea clerului. Tot mai adesea ii vad la extreme.

Si cred ca nu este saptamana sa nu dau de cineva care a avut o experienta neplacuta din cauza acestor atitudini. Nu am judecat pe nimeni, dar am vrut sa arat si ranile in speranta ca incet incet ne vom indura sa le vindecam.

Evident ca atunci cand cunosc pe cineva care s-a lepadat de Biserica, de Dumnezeu fac tot ce pot sa il ajuta sa isi revina. Si nu dispretiuesc spovedania, din contra. Doar ca nu pot nega realitatea din jurul meu.

Am citit parerile tuturor, le-am inteles, si le multumesc pentru interventie.
Si parerea mea (am zis sa o las pentru mai la urma) este ca fiecare dintre noi, nu doar preotii (dar si ei, mai ales) avem datoria sa fim mai atenti la cei din jurul nostru, la problemele lor, la modul in care vad ei viata, si sa facem tot posibilul si sa nu-i lasam sa cada in deznadejde.
Sa le spunem ce inseamna Spovedania, de ispitele ce pot veni inainte si dupa, si cel mai important de dragostea lui Dumnezeu.