Cum imi pot intari credinta?

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de eusebiu

Bună ziua!
Sânt un om destul de în vârstă. Vreau să-mi întăresc credinţa,să mi-l apropii pe Dumnezeu dar fără practici prea "bisericoase" ci aşa, ca şi cum mi-aş apropia un prieten.
Am vreo şansă?

Credinta se intareste prin lucrarea faptelor bineplacute Lui Dumnezeu. O rugaciune de calitate, fie si doar pentru un minut, ne este facuta cadou de Sus in special dupa ce am facut o fapta exemplara de iubire catre aproapele.

Sa savarsim mereu binele si in felul asta cel rau nu va mai afla loc in noi - asa zice duhovnicul meu.

La Matei 7, 21 zice asa:

"Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri."

[bluesite33]

Asadar, după cartelă si după buletinul electronic, adică "îndosarierea" persoanelor, ce se face pentru a înainta cu viclenie la pecetluire, vor spune mereu la televizor că oarecare a furat cartela cutăruia si i-a luat banii din bancă. Pe de altă parte vor face reclamă "sistemului perfect", adică pecetluirii pe mână sau pe frunte cu raze laser, a numărului 666, numele antihristului, care nu se va distinge cu ochiul liber.

Din păcate, iarăsi "anumiti cunoscători" îi vor "înfăsa" pe fii lor duhovnicesti ca pe niste prunci, chipurile ca să nu-i mâhnească. "Aceasta nu are importantă". "Nu-i nimic, este destul să credeti lăuntric". Si, desi vedem că Apostolul Petru, care s-a lepădat numai la exterior de Hristos, i s-a socotit aceasta cu adevărat lepădare, acestia se leapădă de Sfânta pecete a lui Hristos, ce le-a fost dată la Sfântul Botez, care este "Pecetea darului Sfântului Duh", prin primirea pecetii lui antihrist si mai spun apoi că îl au pe Hristos înlăuntrul lor.

Din păcate, o astfel de logică aveau si unii "gnostici" pe vremea sfintilor mucenici, care încercau să întoarcă pe mucenici de la mărturisirea lor, asa cum spune Sfântul Vasile cel Mare în "Cuvântul" său la mucenicul Gordie:

"...multi încercau să-l convingă pe mucenic să se lepede numai cu gura si să-si păstreze credinta în suflet prin aceiasi dispozitie lăuntrică, pentru că Dumnezeu nu caută la cele pe care le rosteste limba, ci la intentia omului. Insă mucenicul Gordie a rămas neînduplecat si a răspuns: "Nu suferă limba cea zidită de Hristos să rostească ceva împotriva Ziditorului... Nu vă înselati, Dumnezeu nu se lasă batjocorit căci din cele ce ies din gura sa, fiecare va fi judecat; din cuvintele tale te va îndreptăti si din cuvintele tale te va osăndi".

De asemenea, sub stăpânirea lui Deciu, s-a poruncit crestinilor să mărturisească religia închinătorilor la idoli si crestinii care au mărturisit si au jertfit idolilor, au primit un certiflcat scăpând astfel de mucenicie. Dar nu numai acestia s-au lepădat de Hristos, ci si cei care au dat bani închinătorilor la idoli si au luat certificatul fără să se lepede de Hristos, asa numitii "libellus". Dar si pe acestia Biserica noastră i-a considerat lepădati, căzuti.

Să ne amintim si de minunea săvârsită de Sfântul Teodor, care se prăznuieste în fiecare an în sâmbăta din prima săptămână a Postului Mare: "Iulian Paravatul stiind că poporul lui Hristos, mai cu seamă în săptămâna întâi a Postului Mare, caută să se curătească si să se apropie mai mult de Dumnezeu, a voit să-i spurce. De aceea a poruncit să pună în piată în acele zile mâncăruri spurcate cu sângele jertfelor idolesti. Dar Sfântul mucenic Teodor s-a arătat în vis lui Evdoxie, arhiepiscopul de atunci al Constantinopolului, si descoperindu-i fapta împăratului, i-a poruncit să-i adune pe credinciosi dis-de-dimineată ca să-i împiedice să folosească acele mâncăruri spurcate. Iar lipsa hranei necesare să o înlocuiască vremelnic prin colivă... In felul acesta scopul Paravatului a fost zădărnicit si poporul cel credincios a fost păzit nespurcat...".

Depărtarea de cele jertfite idolilor a fost rânduită printr-un canon al Sfintilor Apostoli: "Si apostolii si preotii s-au adunat... (si au hotărât) să se ferească de cele jertfite idolilor si de desfrâu si de (animale) sugrumate si de sânge" (Fp. Apostolilor 15, 6, 20).

Dar cu toate cele pe care le-am arătat, auzi, din păcate, o grămadă de neghiobii ale mintii unor "gnostici" de astăzi. Unul spune: "Eu voi primi buletinul cu 666, si voi pune si o cruce alături". Altul spune: "Eu voi primi pecetea cu 666 pe frunte si voi face si o cruce pe cap...". Iar altii spun o grămadă de alte neghiobii, crezând că se vor sfinti în felul acesta. Dar toate acestea sunt înselări.

Numai cele care primesc sfintire, numai acelea se sfintesc. De pildă, apa primeste sfintire si se face agheasmă. Insă urina nu primeste sfintire. Piatra se poate face pâine prin minune, dar necurătia nu primeste sfintire.

Prin urmare, diavolul, antihristul, atunci când este pe buletin, pe mână sau pe fruntea noastră prin simbolul lui, nu se sfinteste chiar si o cruce de ai face.

În prealabil postat de eusebiu

Bună ziua!
Sânt un om destul de în vârstă. Vreau să-mi întăresc credinţa,să mi-l apropii pe Dumnezeu dar fără practici prea "bisericoase" ci aşa, ca şi cum mi-aş apropia un prieten.
Am vreo şansă?

În credinţă trebuie să fim statornici, să păstrăm adevărurile de credinţă primite, să le sfinţim prin viaţa şi faptele noastre.
Trebuie să ştim că adevăratul credincios, în viaţa duhovnicească nu stă pe loc, căci starea pe loc e deja o cădere, ci el caută să urce tot mai sus. Stă în luptă cu sine însuşi, ca să nu cadă în păcat, ci să fie în orice moment treaz, căci Hristos ştie în orice moment ce facem noi.
Credinţa statornică, adevărată, lucrătoare în iubire, pe care Biserica ne-o împărtăşeşte prin învăţătura lui Hristos şi tradiţia ei de veacuri, ne face să tindem după sfinţenia vieţii în Hristos.
Mântuitorul ne-a dat putere, prin lucrarea Sf. Duh, să ajungem la asemănare cu El, chemându-ne la sfinţenie: “Fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru din ceruri desăvârşit este” (Matei 5, 48). În acest duh ne vrea Hristos, al sfinţeniei, “ca toţi să fim una precum Noi una suntem” (Ioan 17, 21-22), ca să fim sfinţiţi în adevăr (Ioan 17, 19) şi să se preamărească Hristos în noi. Voia Lui să o împlinim fiindu-i credincioşi şi ascultători, împlinitori până la moarte, exemplu îi avem pe strămoşii noştri. De aceea să ne aducem aminte de ei, care ne-au grăit nouă cuvântul lui Dumnezeu, să privim cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi să le urmăm credinţa (Evrei 13, 7).
Dar credinţa noastră în Hristos trebuie dovedită prin împlinirea faptelor, căci după Sf. Apostol Iacob: “Şi dracii cred” (2, 19) dar voia lui Dumnezeu nu o fac. Să fim întăriţi în adevărul mântuitor, după pilda femeii din Evanghelie, care prin credinţa ei puternică s-a tămăduit, iar Iair crezând a văzut puterea lui Dumnezeu, care are stăpânire asupra vieţii şi morţii. Statornici în lucrarea binelui, făuritori ai păcii, primind Sf. Taine, prin care ne îmbrăcăm cu Hristos, ne pecetluim în Duhul lui Dumnezeu, ne unim cu Hristos, primind curăţia şi întărirea vieţii în orice moment, căci fiii lui Dumnezeu suntem, fraţi ai lui Hristos prin credinţa noastră, suntem chemaţi să fim împreună moştenitori ai veşnicilor bunătăţi.
Suntem datori să ne rugăm mai mult, să cerem mai multă tărie credinţei noastre, să credem în lumină (Ioan 12, 36) ca să umblăm ca fii ai luminii, căci oricine va crede întru El nu se va ruşina (Romani 10, 11). Să căutăm, dar, ajutorul Domnului, să-l căutăm cum L-a căutat Iair, la Mântuitorul nostru! Să ne întoarcem toţi la Hristos, la Mângâietorul celor întristate! Să nu ne cadă greu să ne plecăm genunchii înaintea celui Atotputernic. Să nu amânăm a ne deschide inima înaintea Mântuitorului lumii. Hristos este dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi El sălăşluieşte în inimile noastre prin credinţă (Efeseni 3, 17). Avem posibilitatea ca în urcuşul nostru duhovnicesc să stăm neclintiţi pe piatra credinţei care este Hristos. Să ne facem sufletul nostru sălaş Lui, unde va veni cu Tatăl şi cu Duhul pentru a întări viaţa noastră în slujirea în Duh şi în adevăr şi-n orice moment şi prin orice faptă să preamărim pe Dumnezeu în care credem. Amin.

[iustin10]

În prealabil postat de eusebiu

Bună ziua!
Sânt un om destul de în vârstă. Vreau să-mi întăresc credinţa,să mi-l apropii pe Dumnezeu dar fără practici prea "bisericoase" ci aşa, ca şi cum mi-aş apropia un prieten.
Am vreo şansă?

Ati fost sfatuit sa faceti fapte bune: nu stiu daca mai aveti timp,caci sunteti in varsta
Ati fost avizat sa mergeti la Biserica :nu stiu daca o mai puteti accepta la fel de usor acum ,din prima,vi se va parea plictisitor in prima instanta
Ati fost sfatuit sa va rugati :cu greu veti putea citi kilometrii de rugaciuni daca ele nu va vor spune ceva.
Primul pas este sa aveti pocainta pentru faptele vietii dv,sa realizati cat bine a-ti fi putut face si cat rau gratuit a-ti facut.
Apoi vorbiti cu Dumnezeu ca si cu un prieten,aratatii exact asa cum sunteti dumneavoastra,si veti descoperi ca nu sunteti singur,si ca El este si a fost mereu langa dv.
Apoi vor venii si restul.
Credinta este un har,nu atarna de noi. De noi atarna doar pocainta.

[codana]

În prealabil postat de eusebiu

Bună ziua!
Sânt un om destul de în vârstă. Vreau să-mi întăresc credinţa,să mi-l apropii pe Dumnezeu dar fără practici prea "bisericoase" ci aşa, ca şi cum mi-aş apropia un prieten.
Am vreo şansă?

credinta se intareste prin fapte iar biserica este casa lui dumnezeu,pen ca hristos este capul bisericii.dumnezeu este tata,mama,sora,frate si nu am gasit in biblie ca dumnezeu ar fi prieten cu creatia sa.

[Seraphim7]

,,Cand sunt slab atunci sunt tare''.

În prealabil postat de eusebiu

Bună ziua!
Sânt un om destul de în vârstă. Vreau să-mi întăresc credinţa,să mi-l apropii pe Dumnezeu dar fără practici prea "bisericoase" ci aşa, ca şi cum mi-aş apropia un prieten.
Am vreo şansă?

Dumnezeu ne ajuta. Daca noi facem un pas spre El, face si El zece pasi spre noi. De foarte mare folos iti va fi cartea scrisa de Sfantul Iosif Sihastrul (Isihastul) intitulata ,,Marturii din viata monahala." Preiei de acolo cat poti. Poti prelua ravna pentru cele placute lui Dumnezeu sau chiar iubirea lui Dumnezeu. O iubire sincera, simpla si neconditionata.

Apoi, ai putea continua cu alte carti ziditoare de suflet. Mantuirea pacatosilor este o carte scrisa de Sfantul Agapie Criteanul. O vei putea citi daca te vei ruga de fiecare data cand te vei apuca de lectura. Este o carte care si mie mi-a fost recomandata de un calugar. Aceasta este una dintre primele carti religioase traduse in limba romana. Este o carte care transforma.

Despre ea se vorbeste si in cartea Pelerinul rus.

Apoi mai ai nevoie si de cineva care sa te ajute sa pui in practica cele citite. Dumnezeu sa te ajute sa preiei in ritm propriu cele de folos si sa continui cautarile pana cand te vei numara printre prietenii lui Dumnezeu.

IIsus Hristos a spus prin SfIntai gura : Unde vor fi doi sau trei
adunati In Numele Meu acolo si Eu ma cobor In mijlocul lor . Si acum Intrebare unde poate sa se adune doi sau tre sau mai multi In Numele lui Hristos , oare nu In Sf. Biserica .
Deci acestai locul IntIlniri cu Hristos Dumnezeu si Mantuitorul nostru, Oare la botezul Domnului nu sa deschis cerurile si sa coborIt Duhul SfInt si Tatal a grait, Acesta este Fiul meu Prea iubit In care am binevoit de el sa ascultatii ( noi sarmani si mult pacatosi )
Slava Tatalui si Fiului si Sf. Duh amin amin amin
+++ +++ +++ +++

[costis]

Cred ca inca mai este in librarii o carte "Noi minuni ale Sf Nicolae". Ar prinde bine.