|
#21
|
|||
|
|||
Noaptea, dupa primul cantat al cocosilor, toata suflarea satului se scoala pentru a pleca la slujba de Inviere. Inainte de a pleca de acasa toti oamenii, varstnici si tineri, se spala pe fata cu un ou rosu si un banut de argint, in credinta ca vor "fi sanatosi ca oul si curati ca argintul". Apoi barbatul ia cosul cu pasca si intreaga familie se indreapta catre biserica.
Alta data, semnalul de plecare la biserica era dat cu secaluse iar in timpul slujbei de Inviere se aprindeau focuri in jurul cladirii si se impusca cu aceleasi secaluse. Dupa slujba de noapte, bucovinenii isi ordoneaza, pe doua randuri jurul bisericii, cosurile cu pasca, pentru a fi sfintite de catre preot. La intoarcerea spre casa, fiecare duce in mana si lumanarea aprinsa la Inviere. Alta data, in momentul in care intra in casa, capul familiei afuma cu semnul crucii pe "mester - grinda" (barna transversala), ceea ce facea posibila aflarea vechimii unei case dupa numarul de cruci afumate pe care le avea in "casa cea mare". Dupa o scurta perioada de odihna, toti membri familiei se aseaza la prima masa festiva de Paste, dar nu inainte de a se spala, inca o data, in mod ritual, cu oul rosu si banul de argint. Festivitatea este deschisa de cel mai varstnic barbat din familie care ciocneste primul ou rosu cu sotia sa, apoi ciocneste oua cu toti ceilalti. Ciocnitul oualor rosii se face cu solemnitate si cu respectarea unor reguli precise: persoana mai in varsta, de obicei barbatul, loveste violent "capul" oului tinut de partener, in timp ce rosteste "Hristos a Inviat" iar partenerul ii raspunde "Adevarat a Inviat". In prima zi, duminica, ouale se ciocnesc "cap la cap", a doua zi, "husca la husca" iar in cea de-a treia zi, si "burta in burta". Fiecare membru al familie trebuie sa manance mai intai un ou sfintit dupa care consuma din toate bucatele sfintite la biserica. Abia dupa aceasta se poate manca din celelalte feluri de mancare asezate din abundenta pe masa festiva. In zilele de Pasti existau interdictii severe: in prima zi nu era permisa plecarea din sat, nu se matura prin casa, nu se pregatea mancare iar masa de Pasti nu se ridica timp de trei zile. Astazi, in a doua zi de Pasti, finii se duc in vizita la nasi, cu colaci, pasca si oua rosii iar copiii merg la parinti. Nasii ii ospateaza pe fini, dupa care merg impreuna la hora satului, acolo unde, cu totul intamplator, se mai poate intalni scranciobul cel mare (Dorna Arini, Brosteni, Bosanci). In Bucovina, se obisnuia sa se construiasca, pentru zilele de Pasti, scrancioburi mici, pentru copii, in fiecare gospodarie, si un scranciob mare, pe toloaca satului, pentru tineri. Acesta din urma era facut din lemn, avea forma unei roti uriase, montata pe doi stalpi verticali. Perechile de tineri se asezau si se "invarteau" pe cele patru scaune montate pe roata, in timpul in care ceilalti se prindeau in hora satului. Uneori, tinerele neveste se "invarteau" si ele in scranciob crezand ca, in acest fel, canepa le va creste mai mare. In credinta locala, scranciobul era reprezentarea simbolica a corpului lui Iuda, cel care s-a spanzurat in gradina in care l-a vandut pe Iisus iar trupul sau s-a leganat in copac timp de trei zile. In dupa - amiaza primei zile de Pasti, inainte de vecernie sau dupa aceasta, lumea satului, tineri si batrani, se aduna in curtea bisericii pentru a ciocni ritual oua, pentru a bate toaca si a trage clopotele, petrecand impreuna clipe de neuitat. In cea de-a doua si in cea de-a treia zi de Pasti avea loc stropitul ritual cu apa, in amintirea readucerii la viata a fetei de evreu, lesinata la aflarea vestii invierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apa de catre tinerii ce treceau intamplator prin zona. Lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat iar martea fetele ii udau pe feciori. Obiceiul contemporan, de a stropi cu parfum rudele si prietenii vizitati a doua zi de Pasti, este o reminiscenta tarzie si "emancipata" a acestei datini. Prima saptamana de dupa Pasti, ce se incheie cu Duminica Tomei, este numita Saptamana Luminata. Se crede ca "cine moare in aceasta saptamana merge direct in rai". Din aceasta saptamana incep cele noua joi si cele noua marti numite "oprite", despre care se credea ca sunt periculoase pentru grindina. "Joile oprite" erau serbate de catre femei prin abtinere de la muncile casnice, crezandu-se ca, astfel, se asigura sanatatea oamenilor si prosperitatea turmelor si se fereau semanaturile, viile si livezile de grindina, furtuni, brume si ingheturi tarzii. Ciclul acestor sarbatori se incheia cu cea de-a noua joi, numita "Joia Verde" sau "Joia bulcilor". Crestinortodox.ro |
#22
|
|||
|
|||
mielul de Paste
De curand un domn, bine aparut pe-aici, ne propovaduieste ca nu este un obicei bun sacrificatul mielului de Pasti...ma rog e pozitia lui, ca si alte pozitionari cam exagerate puse de dansul pe crestinortodox de-alungul timpului, in parerea mea preaneinsemnata...dar ma intreb de ce Biserica Ortodoxa nu condamna acest obicei, ba mai mult preotii sfintesc bucatele din cosuri duse la biserica de Pasti, printre care si mielul, mort, fript si gatit...Una este a manca carne -spre hranire- de la orice animal si care contine diferite substante otravitoare pentru corpul uman secretate de animal in timpul sacrificarii(uciderii) sale si alta este consumarea unui miel de Sfintele Sarbatori de Pasti... Una este sa tai un pom sa-l bagi in foc sa te incalzesti si alta e sa ai un brad de Craciun in casa. Sa nu uitam ca sacrificarea pentru hrana este ingaduita de Dumnezeu si OMUL a primit niste PUTERI de la DUMNEZEU cand i-a dat Pamnatul sa-l gospodareasca si intr-o oarecare masura sa-l stapaneasca. Ii rog pe cei care s-au simtit eventual lezati de parerea mea sa ma ierte si sa incerce sa inteleaga si punctul meu de vedere.
Doamne-ajuta! Sarbatori fericite! P.S. Daca s-ar putea trai (hrani) fara nici un sacrificiu animal, eu personal as fi foarte bucuros...La urma urmei toate proteinele animale se pot asigura din oua si produse din lapte, obtinute FARA sacrificiul vietii animalului... |
#23
|
||||
|
||||
Pentru unii dintre noi sarbatoarea Invierii Domnului se rezuma la miel. Nu e pacat sa consumam carne de miel in cursul anului sau de Pasti, e pacat sa reducem Invierea la un simplu consum.
|
#24
|
||||
|
||||
sotul meu e slav si la noi se obisnuuieste ca in prima zi de Paste sa mearga oamenii la Biserica cu cosul. Din elementele care nu pot lipsi din cos sunt: pasca(un produs special, un fel de paine, dar frumos impletita si unsa cu ou, diferita de pasca moldoveneasca, cea cu branza sau alte cele), ouale(rosii sau colorate), casul, carnea, ceapa verde, eventual ptajitura si dulciuri. La sfarsitul Sfintei Liturghii preotul iese afara si face o slujba de binecuvantare a alimentelor din cos(sunt rugaciuni asa de frumoase in acest scop). Apoi credinciosii impreuna cu prinoasele sunt stropiti cu aghiama si urmeaza miruirea si primirea anaforei. la noi nu se da pasti, in sensul de paine stropita cu vin, ci pasca din cos devine un inlocuitor al acesteia. abia dupa ce se trage clopotul, oamenii ciocnesc ouale unii cu altii apoi fiecare se indreapta spre casa lui, salutandu-se cu frumosulHristos a inviat!.
Traditia spune ca la masa pascala(la pranz) se consuma doar ceea ce e dus cu cosul la Biserica. Noi fiind familie mixta am adaptat un pic traditia: ceea ce avem in cos mancam ca aperitiv apoi continuam cu restul preparatelor. Masa pascala o incepem cu frumosulHristos a inviat! iar la finalul cantarii, ciocnim oua unii cu ceilalti. Abia dupa, rostim pofta buna si incepem sa gustam din bucatele minunate daruite de Domnul. Eee. zi de mare sarbatoare. Micutii alearga veseli in curtea Bisericii, toti sunt imbracati cu straie noi, apoi cu emotie si bucurie se apropie de Potir ptr a primi hrana cea adevarata, apoi alearga din nou bucurosi afara la cosul lor(ptr a se simti utili, le-am pregatit fiecaruia cate un cos cu cateva oua, fructe). Avand in vedere ca sfintirea cosurilor se face undeva in jurul orei 13, micutii care nu mancasera nimic de cu seara flamanzesc. Si numai ce ii vezi ca vin, dau un pic prosopul la o parte iau o bucatica de carne sau un ou, sau un pic de pasca si incep sa ciuguleasca, dar pe ascuns. iar cand vine parintele cu sfintitul cosurilor, se face convoi in jurul lui din copilasi care alearga si ei ferciti, topaind ca niste caprioare. Toata lumea se bucura si canta HRESTOS VOSCRES!(Hristos a inviat in slavona). Sfanta sarbatoare pascala, zi de mare bucurie! Dar pare ca nimeni nu se bucura mai mult decat copilasii! Da-ne Doamne si noua bucuria lor!
__________________
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele! |
#25
|
|||
|
|||
Pai si eu zic ca nu mielul face sarbatoarea, ci MIELUL, atunci de ce dansul se lupta cu mielul ?!
|
#26
|
||||
|
||||
Citat:
Aici e adevarata problema. Zadarnic iti este consumul mielului daca nu te impartasesti de Miel.Cum la fel, toata bucuria invierii se reversa in sufletul celui care se impartaseste de Miel, char daca consuma pui sau porc sau doar legume. Pastile fara de Hristos zadarnice sunt. Raman doar un ospat.
__________________
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele! |
#27
|
|||
|
|||
Foarte adevarat, lore86.
|
#28
|
||||
|
||||
Citat:
Si in cazul acestei mari sarbatori, oamenii pun pe primul loc mancarea si lucrurile legate de trup si daca mai ramane timp vor merge si la Biserica sa se ocupe de suflet. Se pierde esentialul si oamenii in loc sa-si doreasca sa manance Trupul si Sangele lui Hristos se bucura doar de bucate alese, preparate bineinteles din miel. |
#29
|
||||
|
||||
Citat:
|
#30
|
||||
|
||||
Chiar l-am intrebat ieri pe parintele de la Biserica unde merg despre otet si urzici in sapt mare. A zis ca urzicile se pot manca, e superstitie la ele, dar otetul intr-adevar nu se consuma.
__________________
~Munceste ca si cum nu ai muri niciodata, dar ingrijeste-te de suflet ca si cum ai muri maine!~ ~Cand oamenii te cinstesc si te lauda, spune-ti in sinea ta:" Nu eu merit asta, asta nu se cuvine mie, ci, Tie, Doamne!"~ |
Tags |
invierea domnului, obiceiuri de pasti |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
De Sfintele Pasti va primi botezul | Adriana Cluj | Botezul | 2 | 12.04.2012 16:59:31 |
,,Cadou'' de Sfintele Pasti? | antoniap | Generalitati | 18 | 01.05.2011 20:13:14 |
Mielul de Sfintele Pasti | ghpepene | Intrebari utilizatori | 15 | 18.04.2011 17:48:23 |
Intrebare in legatura cu Sfintele Pasti | Dutzu | Generalitati | 1 | 23.05.2009 20:53:51 |
|