Remember

[cristiboss56]

- 1712 : Capitala Rusiei a fost mutată de către ţarul Petru I de la Moscova la Sank Petersburg.
- 1821 : Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821 , a fost arestat în tabăra de la Goleşti şi predat lui Alexandru Ipsilanti.

[cristiboss56]

Originar din satul Humialon, din Eparhia Amasiei , Sfântul Vasilisc a trăit în timpul împăratului Maximian ( 286 - 305 ) şi a fost nepotul Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron. A participat la moartea mucenicească a Sfinţilor Eutropie şi Cleonic , care erau ostaşi alături de Sfântul Teodor. A fost prins de slujitorii trimişi de guvernatorul Agripa , care l-au legat şi, în drum spre Comane, în satul Dacnon, au găzduit la o femeie, Traiani. Aici, Sfântul Vasilisc a fost legat de un paltin uscat, care a înverzit şi a înfrunzit. În Comane, sfântul a fost dus înaintea guvernatorului, dar a refuzat să aducă jertfă idolilor şi s-a rugat lui Dumnezeu, care a trimis foc din cer şi a ars templul şi statuia idolului Apolon. Mâniindu-se , guvernatorul a poruncit uciderea Sfântului Vasilisc.

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Originar din satul Humialon, din Eparhia Amasiei , Sfântul Vasilisc a trăit în timpul împăratului Maximian ( 286 - 305 ) şi a fost nepotul Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron. A participat la moartea mucenicească a Sfinţilor Eutropie şi Cleonic , care erau ostaşi alături de Sfântul Teodor. A fost prins de slujitorii trimişi de guvernatorul Agripa , care l-au legat şi, în drum spre Comane, în satul Dacnon, au găzduit la o femeie, Traiani. Aici, Sfântul Vasilisc a fost legat de un paltin uscat, care a înverzit şi a înfrunzit. În Comane, sfântul a fost dus înaintea guvernatorului, dar a refuzat să aducă jertfă idolilor şi s-a rugat lui Dumnezeu, care a trimis foc din cer şi a ars templul şi statuia idolului Apolon. Mâniindu-se , guvernatorul a poruncit uciderea Sfântului Vasilisc.

"Acum cu bucurie stai înaintea singurului Împărat , fiind împodobit sfinţit cu diademă luminoasă, şi cu veşmânt vopsit din sânguirile tale, şi îndumnezeit cu împărtăşire preacurată.
Pentru aceasta, astăzi săvârşind preasfântă pomenirea ta, pe tine te lăudăm. Amin +"

[cristiboss56]

La 22 mai , Biserica face pomenirea Sfinţilor Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic, întrunit la Constantinopol în anul 381 .
150 de episcopi au venit în perioada 1 mai - 9 iulie în capitala imperiului , la chemarea împăratului Teodosie cel Mare ( 379-395 ) , pentru a restabili ordinea şi liniştea în Biserică. Tulburarea era provocată de o învăţătură ce nega dumnezeirea, egalitatea şi deofiinţimea Sfântului Duh cu Tatăl şi cu Fiul. Prin strădania acestor Sfinţi Părinţi, Biserica a consolidat victoria Ortodoxiei, obţinută încă din anul 325, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea. <<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

La 22 mai , Biserica face pomenirea Sfinţilor Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic, întrunit la Constantinopol în anul 381 .
150 de episcopi au venit în perioada 1 mai - 9 iulie în capitala imperiului , la chemarea împăratului Teodosie cel Mare ( 379-395 ) , pentru a restabili ordinea şi liniştea în Biserică. Tulburarea era provocată de o învăţătură ce nega dumnezeirea, egalitatea şi deofiinţimea Sfântului Duh cu Tatăl şi cu Fiul. Prin strădania acestor Sfinţi Părinţi, Biserica a consolidat victoria Ortodoxiei, obţinută încă din anul 325, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea. <<< Va urma >>>

Trecuse mai bine de jumătate de veac de când Sfântul Împărat Constantin cel Mare convocase Sinodul de la Niceea pentru a stabili adevărata învăţătură de credînţă. Disputele teologice, însă , continuau. O serie de sinoade locale a trebuit să răspundă provocărilor vremii şi vocilor care reluau aşa-numite " dispute trinitare". Arianismul- erezie ce nega dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu - deşi condamnat la Niceea, n-a putut fi anihilat, creând dificultăţi Bisericii timp de încă 50 de ani. Când lucrurile păreau a se linişti, o nouă învăţătură greşitâ pătrundea în cercurîle religioase. Este vorba de erezia pnevmatomahilor ( termen grecesc albătuit din cuvântul "Duh" şi "luptă" ) , care nega dumnezeirea, egalitatea şi deofiinţimea Duhului Sfânt cu Tatăl şi cu Fiul. Cei doi auguşti - Teodosie cel Mare, în Răsărit şi Graţian , în Apus - au aflat soluţia reinstaurării liniştii în imperiu prin exemplul împăratului " întocmai cu apostolii", Constantin cel Mare : convocarea unui sinod general care să elimine ultimele rezistenţe ariene şi să combată erezia pnevmatomahă.
<<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Trecuse mai bine de jumătate de veac de când Sfântul Împărat Constantin cel Mare convocase Sinodul de la Niceea pentru a stabili adevărata învăţătură de credînţă. Disputele teologice, însă , continuau. O serie de sinoade locale a trebuit să răspundă provocărilor vremii şi vocilor care reluau aşa-numite " dispute trinitare". Arianismul- erezie ce nega dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu - deşi condamnat la Niceea, n-a putut fi anihilat, creând dificultăţi Bisericii timp de încă 50 de ani. Când lucrurile păreau a se linişti, o nouă învăţătură greşitâ pătrundea în cercurîle religioase. Este vorba de erezia pnevmatomahilor ( termen grecesc albătuit din cuvântul "Duh" şi "luptă" ) , care nega dumnezeirea, egalitatea şi deofiinţimea Duhului Sfânt cu Tatăl şi cu Fiul. Cei doi auguşti - Teodosie cel Mare, în Răsărit şi Graţian , în Apus - au aflat soluţia reinstaurării liniştii în imperiu prin exemplul împăratului " întocmai cu apostolii", Constantin cel Mare : convocarea unui sinod general care să elimine ultimele rezistenţe ariene şi să combată erezia pnevmatomahă.
<<< Va urma >>>

Răceala dintre episcopul occidental şi cel oriental în urma disputelor ariene împiedica orice dialog eficient în cadrul sinodal. Astfel , cei doi împăraţi au decis să convoace sinoade separate in provinciile subordonate lor. Împăratul Graţian , sfătuit de Sfântul Ambrozie de Milan, pregătea convocarea unui sinod la Aquileea în toamna anului 381 , care să întrunească pe episcopii occidentali şi illyrieni. Împăratul Teodosie cel Mare a convocat episcopatul răsăritean la Constantinopol, la începutul lunii mai, pentru a confirma învăţătura ortodoxă a Sinodului I Ecumenic şi a condamna erezia pnevmatomahă.
<<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Răceala dintre episcopul occidental şi cel oriental în urma disputelor ariene împiedica orice dialog eficient în cadrul sinodal. Astfel , cei doi împăraţi au decis să convoace sinoade separate in provinciile subordonate lor. Împăratul Graţian , sfătuit de Sfântul Ambrozie de Milan, pregătea convocarea unui sinod la Aquileea în toamna anului 381 , care să întrunească pe episcopii occidentali şi illyrieni. Împăratul Teodosie cel Mare a convocat episcopatul răsăritean la Constantinopol, la începutul lunii mai, pentru a confirma învăţătura ortodoxă a Sinodului I Ecumenic şi a condamna erezia pnevmatomahă.
<<< Va urma >>>

La 24 noiembrie 380, împăratul Teodosie cel Mare intra triumfal în Constantinopol, unde îşi stabilea reşedinţa imperială, iar pe 27 noiembrie era întronizat ca episcop al capitalei Sfântul Grigorie de Nazianz. Păstorirea sa în eparhia constantinopolitană a fost una deosebit de grea, în special din cauza intrigilor unor ierarhi mânaţi de invidie. Aceste intrigi l-au făcut chiar să dorească să renunţe la scaunul arhieresc, însă a fost întors de popor, care, fascinat de cuvintele pline de inţelepciune ale vrednicului ierarh din amvonul Bisericii "Sfinţii Apostoli" , i-a spus : " Dacă pleci , iei cu tine Treimea" . Dintre cei 150 de episcopi convocaţi, majoritatea erau răsăriteni, cu excepţia celor din dioceza Macedoniei, în frunte cu Ascholius al Tesalonicului. Acesta, aflându-se sub jurisdicţia Bisericii Romei, putea reprezenta în sinod pe papa Damasius. Ceilalţi episcopi illyrieni şi apuseni aveau să se întrunească în Sinodul de la Aquileea , în septembrie 381 .
<<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

La 24 noiembrie 380, împăratul Teodosie cel Mare intra triumfal în Constantinopol, unde îşi stabilea reşedinţa imperială, iar pe 27 noiembrie era întronizat ca episcop al capitalei Sfântul Grigorie de Nazianz. Păstorirea sa în eparhia constantinopolitană a fost una deosebit de grea, în special din cauza intrigilor unor ierarhi mânaţi de invidie. Aceste intrigi l-au făcut chiar să dorească să renunţe la scaunul arhieresc, însă a fost întors de popor, care, fascinat de cuvintele pline de inţelepciune ale vrednicului ierarh din amvonul Bisericii "Sfinţii Apostoli" , i-a spus : " Dacă pleci , iei cu tine Treimea" . Dintre cei 150 de episcopi convocaţi, majoritatea erau răsăriteni, cu excepţia celor din dioceza Macedoniei, în frunte cu Ascholius al Tesalonicului. Acesta, aflându-se sub jurisdicţia Bisericii Romei, putea reprezenta în sinod pe papa Damasius. Ceilalţi episcopi illyrieni şi apuseni aveau să se întrunească în Sinodul de la Aquileea , în septembrie 381 .
<<< Va urma >>>

Printre ierarhii reprezentativi prezenţi la Sinodul al II-lea Ecumenic au fost : Meletie al Antiohiei, Timotei al Alexandriei, Chiril al Ierusalimului , Diodor de Tars, Grigorie de Nissa şi Petru de Sevasta ( fraţii Sfântului Vasile cel Mare ) , Amfilofie de Iconiu, Gerontius sau Terentius de Tomis- Constanţa în Sciţia Mică, Martyrius de Marcianopolis ( Devna - Bulgaria ) . În fruntea lor , Sfântul Grigorie de Nazianz, ca episcop al Constantinopolului şi preşedinte al sinodului după moartea episcopulului Meletie al Antohiei, la sfâŕşitul lunii mai. După retragerea Sfântului Grigorie de Nazianz, ca episcop al Constantinopolului şi preşedinte al sinodului după moartea episcopului Meletie al Antiohiei, la sfârşitul lunii mai. După retragerea Sfântului Grigorie de Nazianz- probabil la 30 iunie - preşedintele sinodului a revenit lui Nectarie, noul episcop al Constantinopolului. Lor li s-au adăugat 36 de episcopi pnevmatomahi, în frunte cu Eleusis de Cizic şi Marcian de Lampsac, pe care împăratul Teodosie şi Sfântul Grigorie sperau să-i câştige pentru Ortodoxie, încercare sortită , însă , cu eşec.
<<< Va urma >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Printre ierarhii reprezentativi prezenţi la Sinodul al II-lea Ecumenic au fost : Meletie al Antiohiei, Timotei al Alexandriei, Chiril al Ierusalimului , Diodor de Tars, Grigorie de Nissa şi Petru de Sevasta ( fraţii Sfântului Vasile cel Mare ) , Amfilofie de Iconiu, Gerontius sau Terentius de Tomis- Constanţa în Sciţia Mică, Martyrius de Marcianopolis ( Devna - Bulgaria ) . În fruntea lor , Sfântul Grigorie de Nazianz, ca episcop al Constantinopolului şi preşedinte al sinodului după moartea episcopulului Meletie al Antohiei, la sfâŕşitul lunii mai. După retragerea Sfântului Grigorie de Nazianz, ca episcop al Constantinopolului şi preşedinte al sinodului după moartea episcopului Meletie al Antiohiei, la sfârşitul lunii mai. După retragerea Sfântului Grigorie de Nazianz- probabil la 30 iunie - preşedintele sinodului a revenit lui Nectarie, noul episcop al Constantinopolului. Lor li s-au adăugat 36 de episcopi pnevmatomahi, în frunte cu Eleusis de Cizic şi Marcian de Lampsac, pe care împăratul Teodosie şi Sfântul Grigorie sperau să-i câştige pentru Ortodoxie, încercare sortită , însă , cu eşec.
<<< Va urma >>>

În şedinţele sinodului au continuat reacţiile episcopilor care contestau canonicitatea instalării Sfântului Grigorie de Nazianz în scaunul constantinopolitan. Discuţiile teologice erau tergiversate de dispute personale, unii dintre episcopi fiind împărţiţi în tabere ce vizau interese proprii. Victimă a căzut însuşi Sfântul Grigorie de Nazianz, care s-a sacrificat pe sine pentru binele Bisericii, depunându-şi demisia şi întorcându-se la liniştea cetăţii sale.
În problema de doctrină, însă , vocea sinodalilor a fost una, căzând întru totul de acord. În definiţia dogmatică a sinodului , mărturiseau deofiinţimea şi deosebirea Tatălui , şi a Fiului , şi a Duhului Sfânt, pentru a combate erezia lui Apolinarie. Simbolul de credinţă de la Niceea se încheia prin cuvintele " Credem şi în Duhul Sfânt". La aceasta, Sfinţii Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic au adăugat încă cinci articole de credinţă , stabilind învăţătura Ortodoxă despre Sfântul Duh , despre Biserică, despre Sfânta Taină a Botezului, despre învierea morţilor şi viaţa veşnică. Lucrările sinodului s-au încheiat la 9 iulie 381, recunoscut ca Sinodul al II-lea Ecumenic datorită importantelor decizii dogmatice formulate şi recunoscute unanim de întreaga Biserică.

[cristiboss56]

Sfântul Cuvios Mihail Mărturisitorul a trăit în secolul al IX-lea , a fost preot şi a luptat împotriva celor care nu cinsteau sfintele icoane.
Ajuns episcop al Sinadei a fost exilat de împăratul Leon Armeanul pentru că învăţa pe creştini să nu renunţe la cultul icoanelor. " Strălucind părinte, cu lumină negrăită prin sihăstrie, te-ai făcut arhiereu lui Dumnezeu, dumnezeiescule Mihaile, povăţuind preoţia cea împărătească şi păstorind Biserica lui Hristos, preafericite". Troparul arată procesul tainic de îndumnezeire, de la singurătatea cu Dumnezeu la comuniunea jertfelnică şi sfântă cu semenii.