Despre suflet, duh si starea omului in moarte

[Profetul de carton]

În prealabil postat de Lucian008

Nu intelegem focul ca pe focul de acum. "Focul" acela va arde si trupul si sufletul si e reprezentat de dragostea Lui Dumnezeu, el fiind efectul lipsei de comuniune.

Nu sunteti consecvent.
V-am spus, ori o luati literal, ori simbolic.
Si chiar nu va inteleg, cum sa fie focul care chinuie pe pacatosi, tocmai dragostea lui Dumnezeu?

Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”

-----> daca e un iaz literal, fara sa fie simbol, atunci sulful (pucioasa) si focul sunt literale, nu simbolice.

[grasu77]

În prealabil postat de Lucian008

Nu i-ar si fost mai simplu Lui Dumnezeu sa il suprime pe Diavol cand s-a intors impotriva Lui. Si asa impusca 2 iepuri dintr-un foc: diavlolul disparea si nu mai astepta atat timp sa o faca (sdau diavolul nu va fi nimicit?) si oamenii ar fi fost in comuniune mereu cu Dumnezeu, ba mai mult chiar toti. Nici nu il mai suparau oamenii pe Dumnezeu. Nu credeti ca era mai simplu?

Era mai simplu si mai dezastruos. Dupa nimicirea imediata a diavolului, cei ramasi (ingeri si oameni) ar fi ascultat de frica. Iar Dumnezeu vrea sa-L ascultam din dragoste. De aceea a pus in aplicare un plan (planul de mantuire), mai lung si mai dureros, dar plin de dragoste jertfitoare.

Rezultatul: eu astazi nu ascult de Dumnezeu din teama, ci din dragoste.

[Profetul de carton]

În prealabil postat de grasu77

Rezultatul: eu astazi nu ascult de Dumnezeu din teama, ci din dragoste.

Desigur! ce fel de Dumnezeu ar fi Acela care fortzeaza creatiile sale sa asculte de El, aratandu-le tot timpul un loc ingrozitor care arde incontinuu, pregatit pentru cei care nu fac voia Lui.
Si, oricat ar incerca unul si altul sa demonstreze ca nu Dumnezeu e Cel care-i chinuie, ci faptele lor rele si constiinta lor, nu reusesc. Pentru ca si demonii sunt bagati tot acolo, alaturi de pacatosi. Cine mai ramane sa chinuie? ingerii lui Dumnezeu?

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Lucian008

Eu nu ma refeream la momentul ispitirii omului, ci la momentul caderii Diavolului. Daca atunci il nimicea Dumnezeu nu mai cadea omul.

Îmi cer scuze, eu aşa am înţeles. În cazul acesta, aveţi dreptate, nu mai cădea omul (poate?), în schimb rămânea o umbră de îndoială în mintea fiinţelor inteligente din Univers. În sensul că L-ar fi privit pe Dumnezeu ca pe un tiran ce ia decizii arbitrare şi i-ar fi dat dreptate lui Lucifer care-L acuza pe Dumnezeu exact de acest lucru.

[Lucian008]

În prealabil postat de Profetul de carton

Nu sunteti consecvent.

Dvs sunteti consecvent. Sustineti ca altii spun lucruti pe care nu le spun. Nu va recunoasteti propriile afirmatii si atunci cand ideile pe care le sustineti asociate creaza o monstuozitate pecum faptul ca un om a devenit Dumnezeu nu mai raspundti.
Sa imi spuneti in ce nu sunt consecvent si astept raspuns

În prealabil postat de Profetul de carton

V-am spus, ori o luati literal, ori simbolic.

V-am raspuns este interpretare literara doar ca nu este focul pe care il cunoastem astazi. Este exaact acelasi lucru cu Cerul nou si Pamantul nou si cu trupurile nestricacioase ale celor mantuiti.

În prealabil postat de Profetul de carton

Si chiar nu va inteleg, cum sa fie focul care chinuie pe pacatosi, tocmai dragostea lui Dumnezeu?

Si la intrebarea asta v-am raspuns. Este manifestarea dragostei Lui Dumnezeu care ii arde pe cei care nu sunt in comuniune cu El. Faptul ca Dumnezeu ne iubeste atat de mult si noi nu suntem impreuna cu El, si nu pentru ca el ne-a indepartat ci ptr ca noi am ales acest lucru. Si ca sa fac o comparatie mai apropiata, chiar cu focul (nu de la mine ci de la Sf Parinti doar ca nu retin exact care). Focul pe cei ce sunt in interiorul lui ii arde, iar pe cei ce sunt langa ii lumineaza. Asa e si cu iubirea Lui Dumnezeu, doar ca actiunea pozitiva este fata de cei din comuniune cu El si chinuitoare fata de cei ce au ales indepartarea.

În prealabil postat de Profetul de carton

-----> daca e un iaz literal, fara sa fie simbol, atunci sulful (pucioasa) si focul sunt literale, nu simbolice.

Nu este simbolic, dar nici nu este focul pe care il cunoastem aici si nici arderea nu este cea a focului obisnuit ptr ca acel foc va arde si sufletul, dar nu il va nimici.

[Lucian008]

În prealabil postat de grasu77

Era mai simplu si mai dezastruos. Dupa nimicirea imediata a diavolului, cei ramasi (ingeri si oameni) ar fi ascultat de frica. Iar Dumnezeu vrea sa-L ascultam din dragoste. De aceea a pus in aplicare un plan (planul de mantuire), mai lung si mai dureros, dar plin de dragoste jertfitoare.

Nu. Omul nu cunostea binele si raul. Fara ispita l-ar fi ascultat pe Dumnezeu asa cum l-a ascultat si pana la ispita. Omul nu stia de existenta diavolului si nici nu ar fi stiut de nimicirea lui. Deci argumentele nu tin.

În prealabil postat de grasu77

Rezultatul: eu astazi nu ascult de Dumnezeu din teama, ci din dragoste.

Cu toate ca stiti ca cei pacatosi vor fi nimiciti dupa Judecata? Atunci ce va faceti sa credeti ca Adam nu l-ar fi ascultat pe Dumnezeu tot din iubire, cu atat mai mult ptr ca l-a nimicit pe diavol pentru el (in cazul in care ar fi stiut de nimicirea diavolului), ca sa nu il ispiteasca, ca sa nu cada, ca sa nu moara?

[Lucian008]

În prealabil postat de Profetul de carton

Desigur! ce fel de Dumnezeu ar fi Acela care fortzeaza creatiile sale sa asculte de El, aratandu-le tot timpul un loc ingrozitor care arde incontinuu, pregatit pentru cei care nu fac voia Lui.
Si, oricat ar incerca unul si altul sa demonstreze ca nu Dumnezeu e Cel care-i chinuie, ci faptele lor rele si constiinta lor, nu reusesc. Pentru ca si demonii sunt bagati tot acolo, alaturi de pacatosi. Cine mai ramane sa chinuie? ingerii lui Dumnezeu?

Poate chinul e acelasi. Ca nu vreti sa acceptati e una, ca nu e asa e cu totul altceva.
Oricum stiti ca e o prostie ce sustineti nu? Ca omul e in iad si se chinuie acceptati? Si ca sa nu revin de multe ori. Daca acceptati va raspund. Daca nu negati scriptura. Elocventa este pilda saracului Lazar.
Daca acceptati ca se chinuie e bine. Atunci nu acceptati ca este vesnic chinul. Dumnezeu este drept da? Daca pentru cei drepti plata este viata vesnica, pentru cei rai plata este chinul temporar? Judeca Dumnezeu cu unitati diferite? Nu. Atunci ambii imi primesc rasplata in functie de masura in acre au implinit voie lui Dumnezeu pentru aceeasi perioada, adica vesnic.
Daca gresesc spuneti-mi unde. Unde nu e logic ce am spus?

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Lucian008

Nu este simbolic, dar nici nu este focul pe care il cunoastem aici si nici arderea nu este cea a focului obisnuit ptr ca acel foc va arde si sufletul, dar nu il va nimici.

Vă atrag atenţa că contraziceţi cuvintele Mîntuitorului:

"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Mat.10,28)

Ne întâlnim aici iar cu termenul άπόλλυμι = a pierde, a ucide, a nimici, a ruina.

[Lucian008]

În prealabil postat de osutafaraunu

Îmi cer scuze, eu aşa am înţeles. În cazul acesta, aveţi dreptate, nu mai cădea omul (poate?), în schimb rămânea o umbră de îndoială în mintea fiinţelor inteligente din Univers. În sensul că L-ar fi privit pe Dumnezeu ca pe un tiran ce ia decizii arbitrare şi i-ar fi dat dreptate lui Lucifer care-L acuza pe Dumnezeu exact de acest lucru.

Da? Nu exista fiinte "inteligente" care il acuza acum pe Dumnezeu de tiranie?
Dumnezeu nu trebuie se se justifice nimanui, iar dovada iubiri sale pentru orice fiinta rationala atunci ar fi fost ca a creat acele fiinte si le-a dat totul pentru cresterea duhovniceasca. Asta era atunci. Acum chiar mai mult, S-a jertfit Atotputernicul pentru creatie.

[Lucian008]

În prealabil postat de osutafaraunu

Îmi cer scuze, eu aşa am înţeles. În cazul acesta, aveţi dreptate, nu mai cădea omul (poate?),

Nu, nu ar mai fi cazut. Acela era primul pacat: pacatul neascultarii. Omul nu ar fi gresit fara ispita, si atunci omul necunoscand binele si raul (deci ispita nu putea veni de la sine sau de la altii, adica Eva, pentru ca era la fel), iar ispita nu putea veni decat de la diavol.