Marii calugari/duhovnici - de unde stiu sa sfatuiasca asupra problemelor laice?

[ovidiu-s]

În prealabil postat de Fani71

Continui sa repet culm si tu continui sa repeti ca canoanele nu sunt dogme si nu au valoare ablsoluta.

Nu are sens sa mai discutam, ca de aici discutia a devenit ca o "discutie" de genul 'ba da, ba nu'. Fiecare si-a expus punctul de vedere, cei care citesc sa hotarasca.

da, discuţia tinde spre ba da, ba nu. Problema este că numai unul dintre voi a prezentat argumente. Celălalt a venit cu păreri.
2 Timotei 4. 3-4 "Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci - dornici să-şi desfăteze auzul - îşi vor grămădi învăţători după poftele lor, 4.Şi îşi vor întoarce auzul de la adevăr şi se vor abate către basme."

Adevărul este acelasi, a fost acelasi şi va rămâne acelaşi, precum Hristos este acelaşi
Iar canoanele au fost elaborate de cel puţin zeci de ierarhi sub indrumarea Duhului Sfânt, chiar dacă unii dintre ei au avut abateri dogmatice sau de atitudine de la dreapta credinta, intr-un moment sau altul al vietii.

[ovidiu-s]

Canoanele sunt dogme si trebuie respectate !

[Fani71]

În prealabil postat de ovidiu-s

Canoanele sunt dogme si trebuie respectate !

Unde ai gasit scris ca sunt dogmme canoanele? Poti sa ne dai o sursa? Daca tot ziceai ca eu nu aduc argumente...

Am mai citat in alte parti canoane care nu sunt respectate si multi ar fi chiar socati sa fie, sau canoane desuete (ca acela care zice sa nu scriem cu cerneala rosie - pt ca asa scria imparatul, de aia..)
Canoanele sunt de foarte multe feluri. Sunt canoane care reflecta direct dogmele, sunt canoane disciplinare, sunt canoane in legauura cu legile lumesti.. nu se pot pune in aceeasi oala. Corpul canonic ortodox nu este unul sistematic, s-a format in timp dupa nevoi, si tot dupa nevoi s-ar poutea si modifica. Este unul din punctele din programul planificatului sinod panortodox care o sa se tina candva.

[ovidiu-s]

[COLOR=red]DÓGMĂ, dogme, s.f. 1. Învăţătură, teză etc. fundamentală a unei religii, obligatorie pentru adepţii ei, care nu poate fi supusă criticii şi nu admite obiecţii[/COLOR]

Canoanele fac parte din Sfînta Tradiţie, iar pe Sfânta Traditie şi pe Scripturi se intemeiază Biserica lui Hristos. O profesoară de religie ar trebui să cunoască aceste lucruri.

Sfinţii Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic de la Constantinopol (680‑681) au hotărât:
Iar cei care vor îndrăzni să alcătuiască, să răspândească, să înveţe sau să transmită un alt Crez celor ce voiesc să se convertească de la rătăcirile păgâneşti sau de la cele iudaiceşti sau de la oricare altă erezie şi la cunoştinţa adevărului să vină, sau vor [îndrăzni] să introducă expresii noi sau cuvinte născocite pentru a răsturna cele hotărâte de noi, dacă sunt episcopi sau clerici să fie caterisiţi, [înlăturaţi] episcopii din episcopie şi clericii din cler, iar dacă sunt monahi sau laici, să fie anatema”

Sfântul Teodor Studitul spunea că „sinod nu înseamnă a se aduna pur şi simplu ierarhi şi preoţi, chiar dacă sunt mulţi (căci mai bun este, zice [Scriptura], unul care face voia lui Dumnezeu decât mii care o calcă), ci [a se aduna] în numele Domnului prin cercetarea şi păzirea canoanelor, şi a lega şi dezlega nu la întâmplare, ci aşa cum cere adevărul şi canonul şi regula acriviei”

Aceasta este învăţătura Bisericii. Oricine neagă valoarea Sfintei Tradiţii neagă de fapt Biserica lui Hristos. Şi nici o hotărâre a Sfintelor Sinoade nu poate şi nici nu va putea fi răsturnată vreodată de un alt sinod. Sfântul
Un exemplu:
Paisie Velicikovski răspunde la câteva întrebări pe această temă:
„Jurământul, adică anatema, ce s‑a pus mai înainte soborniceşte de către patriarhii Răsăritului asupra celor ce se împotrivesc Soborniceştii Biserici, cum ar fi pentru cei care îşi fac cruce cu două degete sau şi în altele careva se împotrivesc şi nu se supun, o asemenea anatemizare pusă a fost mai pe urmă dezlegată de vreun Sobor al Răsăritului sau nu? Şi pot oare unii arhierei fără Sobor şi învoirea şi vrerea patriarhilor Răsăritului să dezlege asemenea jurământ?
Răspuns: un asemenea jurământ, adică anatema, asupra celor ce se împotrivesc Soborniceştii Biserici, anume asupra acelor ce‑şi fac cruce cu două degete sau prin altele se împotrivesc şi nu se supun, este pusă de patriarhii Răsăritului soborniceşte nu doar pentru o oarecare vreme, ci până la sfârşitul lumii va rămâne tare şi neclătită şi nedezlegată cu darul lui Hristos.
Şi mai întrebaţi încă dacă o asemenea anatema pusă a fost dezlegată de oarecare Sobor al Răsăritului sau nu? Vă răspund: ce fel de Sobor ar fi acela? Poate doar acele potrivnice lui Dumnezeu şi Bisericii, precum au fost potrivnicele lui Dumnezeu soboare ereticeşti care s‑au adunat spre răsturnarea adevărului şi spre întărirea minciunii, dar în veac nu va fi un asemenea rău credincios sobor în Biserica lui Hristos. […]
Mai întrebaţi încă dacă o asemenea anatema, nici de un arhiereu fără patriarhii Răsăritului şi nici de dânşii, nu poate fi dezlegată? Vă răspund: nu numai de un oarecare arhiereu fără patriarhii Răsăritului, dar nici cu patriarhii Răsăritului acel jurământ nu poate fi dezlegat, pentru că o asemenea anatemizare în veac nedezlegată este”

[Fani71]

În prealabil postat de ovidiu-s

[COLOR=red]DÓGMĂ, dogme, s.f. 1. Învăţătură, teză etc. fundamentală a unei religii, obligatorie pentru adepţii ei, care nu poate fi supusă criticii şi nu admite obiecţii[/COLOR]

Canoanele fac parte din Sfînta Tradiţie, iar pe Sfânta Traditie şi pe Scripturi se intemeiază Biserica lui Hristos. O profesoară de religie ar trebui să cunoască aceste lucruri.

Pai ai raspuns singur: dogma este dogma, nu poate fi schimbata.
Canonul nu este dogma, fac parte din traditie dar nu este vorba aici de sfanta traditie cea care complecteaza scripturile. In ele se reflecta partial aceasta traditie, dar nu in toate la fel. Canoanele sunt un domeniu de aplicare a dogmelor si al traditiei nescrise, dar in mod diferit care poate varia de la o epoca la alta.
Sa nu confundam.

O dovada: o dogma se aplica intotdeauna, fara exceptie. Dumnezeu nu este astazi treime si maine patrime, sau Hristos nu are azi doua naturi si maine una sau trei.
Insa la canoane se aplica iconomia cateodata.. Daca pentru un anumit pacat se da oprire de la impartasanie nu stiu cati ani, un preot poate sa micsoreze drastic perioada sau chiar sa o suprime daca crede ca este spre mantuirea persoanei.

La restul raspund maine. Un inceput bun de post iti doresc.

CANÓN, canoane, s.n. 1. Regulă, dogmă bisericească; tipici. ♦ Normă, regulă de conduită. ♦ Listă de texte sacre care se bucură de autoritate deplină în cadrul unei religii.

[sherlock_holmes]

În prealabil postat de Fani71

Abia acum am vazut acest mesaj al tau.

Evident, stiu ca exista aceste canoane dar exista totusi textele unor sfinti care le contrazic, unele explicit (sfantul Grigorie cel mare) altii implicit (sf. ioan Gura de Aur cand vorbeste de necuratie, sf. Atanasie). Este totusi un exemplu de contraditi, oricum ai lua-o.

Canoanele NU sunt dogme. Raman la aceasta ideee. Se poate ca unele canoane sa nu fie chiar insuflate direct de la Sf. Duh, sa fie o aproximare pt epoca in care au fost scrise, sa se potriveasca numai in anumite circumstante, sau chiar sa fie o influenta iudaica. Aici, dupa parerea mea, de ultimul caz e vorba.

Daca unele canoane nu ar fi fost insuflate direct de la Duhul Sfint...atunci nu ar mai fi fost canoane.Caci Sfinta Traditie ( deci si canoanele) inseamna lucrarea Duhului Sfint in Biserica.

Iau canonul acesta:

canonul al 7-lea al Sf. Timotei al Alexandriei (+385): „Întrebare: Dacă o femeie va şti că are cele obişnuite femeilor, se cuvine a se apropia de Taine în ziua aceea, ori nu? Răspuns: Nu se cuvine până ce se va curăţi.”)

Pai de la anul 385 si pina in anul 2009,acest canon a fost citit si aplicat de mii si mii de ierarhi...nu poti sa vii dupa 2 milenii cu scrierile Sfintului Grigorie si sa spui ca acele canoane nu sint bune.Pai daca nu sint bune,inseamna ca Biserica si toti acei ierarhi au gresit.Dar de ce nu le-a schimbat Sfintul Grigorie,daca credea ca sint gresite...de ce nu l-a luat Biserica in serios pe Sfintul Grigorie atitea secole ?

La fel cu Sfintul Atanasie sau Ioan Gura de Aur.

Parerea mea este ca acesti Sfinti nu se interpreteaza asa cum doresc unii ecumenisti ,care pentru a strica credinta ortodoxa, trebuie sa le modifice si reinterpreteze cu viclenie pe toate ..pentru ca nu asa au fost interpretati vreodata in Biserica.

Iar desore rugaciunile cu neortodocsii,care te scot de fapt din Biserica lui Dumnezeu si din viata vesnica...trebuie venit cu un motiv intemeiat de ce nu s-ar mai aplica,caci este invatatura apostiolica...si cine a hotarit asa ceva si cind ?...mi se pare si firesc.

[sherlock_holmes]

"Consideram ca, printr-un dialog teologic sincer si profund, pot fi redefinite dogmele care separa Biserica Romano-Catolica de cea Ortodoxa"

patriarhul Daniel la sinodul din 8-9 iulie 2008

http://www.greco-catolica.org/a394-P...tre-culte.aspx

[AlinB]

În prealabil postat de orthodoxia.i.thanatos

Exista controversa cu privire la scrierile Sfintului Grigore cel Mare. Vezi “The Letters of Gregory the Great”, capitolul “Gregory and Augustine”, pagina 62, de John R.C. Martyn (pot sa atasez un extract daca vrei) cu privire la autenticitatea scrisorii din care dai citatele cu privire la primirea femeilor in perioada de menstruatie la impartasire. Mi-ar fi placut sa gasesc si o opinie ortodoxa, dar nu am aflat nimic legat de subiect pina acum.

Pentru ca, paradoxal, ortodocsii fac mai mult caz de Sfintii Parinti decat ii cunosc in amanunt.

Am impresia ca sunt multe scrieri care inca n-au fost traduse in romana.
In ceea ce priveste paternitatea lor, cu atat mai putin cred ca exista lucrari.

Daca nu ti-ai dat (inca) seama, cam toate scrierile Sf. Parinti pot fi puse sub semnul intrebarii, avand in vedere ca ceea ce avem sunt in general copiile unor copii care nu se stie la a cata copie sunt.

Exista un anumit consens insa (ceea ce nu inseamna ca lipseste si opozitia) asupra unor scrieri, inclusiv scrisoarea Sf. Grigorie cel Mare de care e vorba mai sus.

In orice caz, dincolo de suspiciunea cu privire la impartasirea femeilor si disputa asupra acceptarii casatoriei intre rude relativ apropiate evidentiata de autor, imi permit sa mai adaug si raspunsul la intrebarea a 5-a din aceeasi scrisoare, care a fost si unul din motivele marii schisme de la 1054:

“Augustine’s fifth question.
I beg to know whether two brothers may marry two sisters, who are far removed from them in descent.
Answer of the blessed pope Gregory.
[COLOR=red]This by all means may be done[/COLOR]. For nothing at all is found in Holy Writ which seems to be opposed to it.”

(A cincea intrebarea a lui Augustin.
Te rog sa-mi spui daca doi frati se pot insura cu doua surori care sint practic neinrudite cu ei.
Raspunsul binecuvintatului papa Grigore.
[COLOR=red]Fara indoiala pot sa o faca[/COLOR]. Nu pare sa fie nimic in Sfinta Scriptura care sa li se opuna.)

Casatoriile de acest gen sint totusi de nedorit pentru ca creaza legaturi de familie dubioase. Copiii rezultati din aceste casatorii sint ceva intre veri si frati.

Afirmatiile presupuse ca fiind ale Sf. Grogore vin in contradictie cu traditia si invatatura Bisericii, altfel nu se justifica folosirea lor in motivarea anatemei.

“Cerularius, supported by his clergy and the people, immediately answered by a synodical counter-anathema on the papal legates, and accused them of fraud. In a letter to Peter, the patriarch of Antioch (who at first acted the part of a mediator), he charged Rome with [COLOR=blue]other scandals, namely, that two brothers were allowed to espouse two sisters[/COLOR]…” in History of the Christian Church, Volume IV: Mediaeval Christianity. A.D. 590-1073, Philip Schaff.

(Cerularius, avind sprijinul clerului si al mirenilor, a raspuns imediat printr-o contra – anatema a sinodului asupra trimisilor papei si i-a acuzat de inselaciune. Intr-o scrisoare catre Petru, patriarhul Antiohiei (cel care la inceput a mediat discutiile), a acuzat Roma si de [COLOR=blue]alte lucruri scandaloase, cum ar fi si ca accepta ca doi frati sa ia in casatorie doua surori[/COLOR]…)

Pana la urma nu inteleg care e problema, cei doi frati din ecuatia de mai sus sunt rude cu cele doua surori si se ajunge la consangvinitate, sau care este problema si in conflict cu ce canon mai exact??

[/quote]
Traditia Bisericii Ortodoxe retine cele afirmate prin canoane. Desigur, ecumenistii “ortodocsi” incearca sa creeze impresia ca nu exista interdictie pentru apropierea de Sfinta Masa in perioada de necuratie, si odata acceptata ideea, nu mai este nici un impediment major pentru a deschide subiectul hirotoniei femeii. Probabil ca nu vor merge chiar pina la a pune femei preot in bisericile lor “ortodoxe”, dar cel putin vor induce ca perfect “crestinesca” practica celorlalte culte fratesti cu care jinduiesc sa se impartaseasca.[/quote]


Tare amuzanta afirmatia asta, iarta-ma dar obsesia ta cu ecumenismul te face in multe chestiuni sa dai cu capul in zid ca berbecul (iertata sa-mii fie comparatia daca te simti ofensat).

Cu alte cuvinte, asta e "impedimentul major" care sta in calea hirotoniei femeiii?
Pai chiar nu mi se pare un impediment major, o femeie ar putea sluji in zilele in care NU are acele probleme care de altfel nici nu sunt multe, caz in care ar putea fi suplinita de un barbat sau ..o alta femeie de ce nu?

Deci, daca e sa ne luam dupa tine pana la urma, "impedimimentul major" asta al dumitale e o chestie minora, care se rezolva prin ..atenta planificare.

Personal prefer sa vad lucrurile ca avand ceva mai multa profunzime si nuanta, dar daca tu vrei sa te limitezi undeva la acest "impediment major", sa fii tu sanatos, dar vezi ca aduci mai multe deservicii cauzei decat servicii.

[orthodoxia.i.thanatos]

În prealabil postat de AlinB

Daca nu ti-ai dat (inca) seama, cam toate scrierile Sf. Parinti pot fi puse sub semnul intrebarii, avand in vedere ca ceea ce avem sunt in general copiile unor copii care nu se stie la a cata copie sunt.

Vorbesti prostii! Si, in general, gindesti cu mintea unui ateist. Vezi aici, ultimul aliniat, "A patra intrebare".