Citat:
În prealabil postat de Monnis
La începutul sarcinii cu al doilea copil, ce s-a suprapus cu începutul postului Adormirii Maicii Domnului, nu aveam nici cea mai mică îndoială că voi ține acel post, fără probleme. Eram într-o etapă a vieții în care îmi spuneam (și cred că uneori mai subliniam asta și celor nepostitori, din jur), că a ține post este în primul rând o chestiune de voință. Astfel, având în vedere și experiența sarcinii anterioare pe care o luam ca reper, mi-am pregătit voioasă salată de vinete (cu multă ceapă), fasole bătută (cu ceapă prăjită) și alte delicatese. Sora mea era și ea însărcinată, dar avea un avans de 6 luni și postea fără probleme, fiind un bun exemplu pentru mine. Doar că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Am experimentat în câteva zile de post arsuri stomacale (cumplite, nu credeam că există așa ceva), greață, pofte (nici asta nu mai experimentasem, și credeam că știu cum se duce o sarcină!!)...în fine...cam așa. Pe 3 august deja mi se părea că 6 august, când aș putea mânca pește, va fi cam peste jumătate de an. Îmi amintesc cum stăteam în parc, supraveghindu-mi primul copil și salivam (la propriu) cu ochii la un prichindel ce mânca fornetti.
Nu am reușit să țin acel post, duhovnicul mi-a dat dezlegare și am mâncat într-un final de dulce.
Dar, în urma acelei experiențe, am reținut că nu pot ține post de una singură, e în primul rând un dar de la Dumnezeu și deasemenea, am mai multă înțelegere pentru cei care, din motive de ei știute, nu postesc.
|
Stai linistita, greseala asta o facem multe dintre noi, chiar si ne-insarcinate, mai ales in posturile scurte...ne e atat de dor de anumite mancaruride post, incat...uitam ca postul se tine cu mancaruri cat mai simple.,,
Imi amitesc ce discutii am avut in prima sapt din Postul Mare...nestiind ca nu-i musai sa tin post, am zis macar prima sapt, dar ca sa nu fac rau copilului, m-am axat pe multe leguminoase, proteine vegetale, fasole, linte, humus...bineinteles ca multa lume mi-a sarit in cap ca postul nu se tine cu ulei, otet, ceapa prajita, condimente, etc, ci doar paine, legume fierte, fructe, etc...adevarul e ca pe vremea asta deosebit de calda, se preteaza oarecum mai bine un asemenea " regim", chiar as indrazni sa zic ca face bine.,.chiar as manca numai fructe, mai ales in zilele foarte calde. De curand insa m-au gasit cu putina anemie, mi-au recomandat un supliment cu fier, si pe langa sfecla si alte legume/fructe dedicate in acest scop, incerc sa mananc si carne mai rosie...dar matem foarte rau ca-mi va agrava problemele cu somnul..
Pana la urma insa am convingerea ca daca nu postim din propria vointa, ni se randuieste in alt fel de " postire", un alt fel de canon, de nevointa, prin care suntem impiedicati sa facem ceea ce am dori...( de ex cunosc persoane care au refuzat sa posteasca macar cateva zile, si s-a intamplat ca s-au imbolnavit fie acut, de n-au putut pune nimic in gura cateva zile, fie mai rau, cronic, de li s-a impus regim sever pt o perioada lunga... ceea ce probabil ma asteapta si pe mine, daca ajung la operatie, cel putin 1-2 zile de postire totala....apoi alte greutati, pe langa cele de acum, cu dormitul prost, caldura, etc...deci nu va fi sau nu este faptul ca nu postesc chiar un huzur, o desfatare...
Ceea ce ma deranjeaza insa pe mine personal e ca mi-a scazut vointa, rabdarea, nadejdea, etc, parca am cazut intr-o mare delasare, nici sa ma rog parca nu mai am asa ambitie...plus ca am acutul sentiment de vina ca nu am facut tot ce trebuia( sau am facut ceva gresit) de nu s-a intors copilul in pozitia fireasca, cu siguranta asta se intampla pentru /din cauza pacatelor noastre...