Idolul Noroc

Dragii crestini,

acum ca am finalizat aceasta conversatie unde fiecare a avut cate ceva de-npartasit,
nu ne ramane decat sa culegem roadele.

Si in ziua cea Sfanta,eu va inchin o poezie scrisa de un bun crestin, Felix Simion

'Leul Biruitor"...


Ioan,răpit în Duhul,ne descrie
Un tron înconjurat de curcubeu
De-o neasemuită măreţie
Şi,stând pe acest scaun de domnie,
În sfânta-I strălucire,Dumnezeu.

În mâna care-a plămădit zidirea
Ţinea o carte plină de mister;
Şapte peceţi împiedicau privirea
Să îi pătrundă taina,întocmirea,
O taină grea şi pentru cei din cer.

"Cine e vrednic să deschidă cartea?"
Tună un glas ca vuietul de vânt,
Şi o tăcere grea,mai grea ca moartea,
S-a întreit să-şi instaleze partea
În cer şi pe pământ şi sub pământ.

S-a încordat a semn de întrebare
Şi-a neputinţă Universu-ntreg,
Nevrednicia rea,chinuitoare,
Făcea deschisul cărţii cu zăvoare
Să pară gest nebun,de sacrileg.

Dar când în disperare nimeni nu da
Vreun semn că el ar fi deschizător,
Păşi,călcând şi zbuciumul şi truda,
Cristosul înviat,Leul din Iuda
În vrednicia-I de biruitor.

Măreţul Leu,lui David Rădăcină,
Avea puterea Tatălui în El,
Şi totuşi nu cu forţa-I leonină
A biruit,călcând moartea haină,
Ci prin smerenie,jertfit ca Miel.

A izbucnit în ceruri o cântare
Pe cea mai nouă dintre melodii,
Dând astfel Celui vrednic închinare,
Mărire,cinste,sfântă adorare,
Toţi îngerii cu miile de mii

Căci a întemeiat o-mpărăţie
Mielul jertfit,biruitor ca Leu,
De-aceea la cereasca melodie,
În glas purtând recunoştinţă vie,
Să ne alăturăm...şi tu şi eu.

Amin

[gabry_ella]

În prealabil postat de 11111111

Dragii crestini,

acum ca am finalizat aceasta conversatie unde fiecare a avut cate ceva de-npartasit,
nu ne ramane decat sa culegem roadele.

Si in ziua cea Sfanta,eu va inchin o poezie scrisa de un bun crestin, Felix Simion

'Leul Biruitor"...


Ioan,răpit în Duhul,ne descrie
Un tron înconjurat de curcubeu
De-o neasemuită măreţie
Şi,stând pe acest scaun de domnie,
În sfânta-I strălucire,Dumnezeu.

În mâna care-a plămădit zidirea
Ţinea o carte plină de mister;
Şapte peceţi împiedicau privirea
Să îi pătrundă taina,întocmirea,
O taină grea şi pentru cei din cer.

"Cine e vrednic să deschidă cartea?"
Tună un glas ca vuietul de vânt,
Şi o tăcere grea,mai grea ca moartea,
S-a întreit să-şi instaleze partea
În cer şi pe pământ şi sub pământ.

S-a încordat a semn de întrebare
Şi-a neputinţă Universu-ntreg,
Nevrednicia rea,chinuitoare,
Făcea deschisul cărţii cu zăvoare
Să pară gest nebun,de sacrileg.

Dar când în disperare nimeni nu da
Vreun semn că el ar fi deschizător,
Păşi,călcând şi zbuciumul şi truda,
Cristosul înviat,Leul din Iuda
În vrednicia-I de biruitor.

Măreţul Leu,lui David Rădăcină,
Avea puterea Tatălui în El,
Şi totuşi nu cu forţa-I leonină
A biruit,călcând moartea haină,
Ci prin smerenie,jertfit ca Miel.

A izbucnit în ceruri o cântare
Pe cea mai nouă dintre melodii,
Dând astfel Celui vrednic închinare,
Mărire,cinste,sfântă adorare,
Toţi îngerii cu miile de mii

Căci a întemeiat o-mpărăţie
Mielul jertfit,biruitor ca Leu,
De-aceea la cereasca melodie,
În glas purtând recunoştinţă vie,
Să ne alăturăm...şi tu şi eu.

Amin

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

[iuly21]

Nu exista ''noroc'' sau ''ghinion'' ci exista doar incercari sau pedepse pt pacate.Zilnic ni se intampla tot felul de intamplari.Eu nu folosesc de mult timp cuvintele ''noroc'' sau ''ghinion'' deoarece mi-a explicat un preot ce e cu ele.Cand avem un ajutor fara sa-l fi cerut[noroc,cum zic unii],inseamna ca Dumnezeu ne-a ajutat prin ingerul nostru,deci trebuie sa zicem:multumesc Doamne si nu:ce noroc am avut!DUMNEZEU A ZIS:NIMIC NU ESTE INTAMPLATOR,CI TOTUL DE LA DUMNEZEU.Cred ca aceste cuvinte spun totul.Uneori ne rugam si ni se implineste dorinta si e pacat sa spui:am avut noroc,in loc sa-L lauzi pe Dumnezeu pt ca te-a ajutat.Apoi, nici ghinion nu exista.Daca nu ne-a iesit cum am dorit,inseamna ca Dumnezeu ne supune la un test de rabdare,sau ne pedepseste cu ceva,sau nu am avut destula credinta pt ce ne-am rugat.Ghinionul nu a fost intamplator, ci totul este de la Dumnezeu.Sa cautam sa ne explicam ceea ce ni se intampla,dupa Cuvantul lui Dumnezeu.Sa nu ne luam dupa explicatia vrajmasului din mintea noastra care se foloseste de coincidente a le face ''lege draceasca''.Cand eram mica ,credeam in cel rau din mine care-mi spunea ca daca imi cade cartea o sa am ghinion:o sa ma asculte la scoala.Si uneori se intampla o coincidenta sa ma asculte.Explicatia este ca oricum trebuia sa ma asculte candva si dupa ce ma invatasem sa ma rog sa nu ma asculte cand nu stiam,am constatat ca Dumnezeu ma ajuta.In timp,omul se mai intelepteste.....

[heaven]

In privinta denumirii de noroc ai dreptate,este numele unui demon si putina lume stie asta utilizandu-l in mod frecvent.Si eu am probleme,desi stiu ce inseamna,pentru ca mi-a intrat in reflex de atatia ani,insa incerc sa fiu atenta si sa ma corectez pe cat pot.
In privinta lui Budha si Krishna,insa,ai sarit calul rau de tot numindu-i demoni pe principiul,probabil ca orice vine din alte sfere decat crestinismul este automat malefic.
Nimic mai gresit!Dumnezeu a ales sa lucreze prin oameni de-a lungul timpului indiferent de religia si nationalitatea din care faceau parte.Oameni sfinti au existat si cu siguranta inca mai exista pe toata suprafata mapamondului.
Deci,poate mai multa ponderare si cumpatare nu ar strica...
O zi frumoasa tuturor!

[andrei_im]

În prealabil postat de heaven

In privinta lui Budha si Krishna,insa,ai sarit calul rau de tot numindu-i demoni pe principiul,probabil ca orice vine din alte sfere decat crestinismul este automat malefic.
Nimic mai gresit!Dumnezeu a ales sa lucreze prin oameni de-a lungul timpului indiferent de religia si nationalitatea din care faceau parte.Oameni sfinti au existat si cu siguranta inca mai exista pe toata suprafata mapamondului.

Te rog mult de tot, cauta informatii despre Budha si Krishna, cauta ce invatatura aduc acestia si compar-o cu invatatura crestina. Citeste o carte precum "Marii initiati ai indiei si parintele Paisie" sau "Jurnalul convertirii - de la zeita mortii la Imparatul Vietii" de Danion Vasile. Imi pare rau, dar a spune ca prin acestia a lucrat Dumnezeu este impotriva oricarei invataturi primite de la Biserica. Dumnezeu a lucrat prin Fiul Sau si prin cei care L-au urmat in vietuire si in cuget. mai fratilor, sa ne mai punem si intrebarea asta - oare Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Sau in lume degeaba?? sau credinta in Hristos e o varianta, dar mai sunt si altele? un singur Dumnezeu, dar mai multe cai spre El? asa au vrut oamenii, dar nu oamenii L-au facut pe Dumnezeu.. "Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine" a spus Hristos. trebuie sa "cercetam duhurile" cu multa luare aminte si smerenie, si vom vedea ca invataturile orientale nu sunt doar "altceva", ci sunt opusul invataturii lui Hristos, in cea mai mare parte a lor. Doamne ajuta!

[windorin]

A vorbi de "noroc" este totuna cu a vorbi despre hazard, despre intamplare si nimereala.

Aceasta patima, a credintei in "noroc", atrage dupa sine pierderea credintei in purtarea de grija a lui Dumnezeu.
Oamenii ajung sa se teama mai mult de te miri ce semne, decat de cuvantul lui Dumnezeu.

Nu exista noroc, nu exista intamplare, nu exista nimereala !
Totul are un rost, totul este perfect randuit de Dumnezeu, totul este cu stiinta si din bunavointa Lui.

[cristiboss56]

În prealabil postat de windorin

A vorbi de "noroc" este totuna cu a vorbi despre hazard, despre intamplare si nimereala.

Aceasta patima, a credintei in "noroc", atrage dupa sine pierderea credintei in purtarea de grija a lui Dumnezeu.
Oamenii ajung sa se teama mai mult de te miri ce semne, decat de cuvantul lui Dumnezeu.

Nu exista noroc, nu exista intamplare, nu exista nimereala !
Totul are un rost, totul este perfect randuit de Dumnezeu, totul este cu stiinta si din bunavointa Lui.

Păi dacă totul în astă lume era o simplă "plesneală", întâmplare , un simplu hazard şi se baza totul pe un nenorocit de noroc, unde eram acum ( noi toţi ) , sau cum ar fi arătat viaţa noastră ?

Ma intreb in prostia mea, cat ne ajuta pe noi atata filosofie fara noima? Ne-am facut un obicei sa despicam firul in patru si sa fim "mai catolici dacat papa!" Nu stiam ca "Noroc" asta ar fi fost un demon si nici nu ma intereseaza la urma urmei. Am cautat sa nu-i dau mai multa importanta decat i se cade, iar eu consider ca atat norocul cat si ghinionul sunt lasate de Dumnezeu, fac fara nici o indoiala parte din viata de zi cu zi, iar noi suntem victimile lor in masura in care ne intelegem rolul si menirea noastra pe lume. Nu poti vorbi de noroc daca nu vorbesti de ghinion. Dar NIMENI nu cheama ghinionul in viata lui. Sunt sigur ca ati vazut sau ati auzit foarte multe despre persoane care au fost la momentul nepotrivit in locul nepotrivit; sunt sigur ca ati vazut sau ati auzit despre persoane care au fost salvate de la moarte datorita unui miracol, a unei intamplari, a unei persoane care a fost pus de Dumnezeu acolo in acel moment, iar ingerul lui pazitor i-a soptit sfatul necesar... Dumnezeu este singurul care decide daca si cum sa lucreze cu ghinionul sau norocul. Ca o paranteza spun ca am avut parte de cateva ghinioane... norocoase; M-am pierdut pe cand aveam vreo doi ani juma'te - trei. Parintii m-au lasat cu fratii mai mari, care s-au apucat sa faca un fotbal. Plictisit am plecat sa-i caut pe parinti in via care se afla la vreo 50 m. Era prin jurul orei 11.00 in luna iunie. Am apucat intr-o directie gresita. M-au gasit niste cetateni dintr-o comuna invecinata, in mijlocul viilor, departe de sat, cand aproape se intuneca. La 16 ani, un cumnat vanjos (si surdo-mut) a crezut ca face o gluma si m-a dus in mijlocul raului Colentina unde m-a aruncat cu capul in jos, apoi s-a pierdut el insusi ca abia si-a mai putut reveni. Eu nu stiam sa inot. Am incercat sa strig dupa ajutor, dar plaja era foarte departe. De pe un mal pe celalalt exact atunci trecea un vaporas, iar eu am vazut un tanar care a sarit instantaneu de pe acel vas si m-a scos la mal. Nu stiu cum il chema, fiindca a plecat imedita si nici nu stiu daca eu personal am apucat sa-i multumesc. La 26 de ani m-am imbolnavit urat si dupa mai multe spitale din tara, am ajuns la Fumdeni care m-au trimis acasa. Se parea ca nu-mi mai ramasese decat vreo 2 saptamani. Am dorit sa-mi iau un ultim ramas bun da la un frate din Brasov cu care m-am inteles intotdeauna mai bine. Iar in timp ce stateam de vorba "cineva" a sunat la usa. Iar acel cineva a avut informatia de care eu aveam nevoie, astfel incat eu acum am o familie si suntem fericiti! Iata ghinion si noroc, iata lectii pe care parintii mei sau eu personal ar fi trebuit sa ni le insusim. In mica si limitata mea intelepciune, consider ca am invatat ceva, iar daca Dumnezeu mi-a dat zile, cum sa spun eu vreodata ca nu-i sunt recunoscator. Nu ma intreb de ce a facut-o. Sigur, nu pentru ca meritam, ci pentru ca ma includea si pe mine in niscai planuri de-ale Lui, iar eu, desi il mai necajesc de multe ori, stiu ca e acolo, e bun si ma asculta ori de cate ori incerc sa-i vorbesc!
Dar din lectiile aste un lucru stiu sigur: sa nu caut in "nemantuirea" altora, ci sa ma ocup de propria mea mantuire si a celor fata de care am o relatie bazata pe dragoste, intelegere si respect. NU sunt in masura sa raspund daca altii in afara ortodoxiei se vor mantui fiindca sunt nevrednic sa judec tainele Lui Dumnezeu. E o prostie sa spun eu ca raiul are o singura poarta. E o prostie sa spun eu ca toata desavarsirea preotilor sau calugarilor buddisti este risipa, cand in Natura nimic nu se pierde si totul se plateste dupa propria ta dragoste fata de cel pe care tu il consideri Dumnezeul tau de cand te-ai nascut. Nu va mai amagiti atat! E pacat ca luati din Sf Scriptura si Sf Traditie doar ce va place ca sa va credeti mai presus decat ceilalti. Nu avem nici un merit ca ne-am nascut aici si nu in India, China, Japonia sau in jungla Africana!!! Toata lumea va vedea raiul, dar certitudinea ramanerii acolo doar Dumnezeu o stie. Avem NOROCUL de a-L avea pe Mantuitor care ne asteapta? Ce-am facut pentru El si cat am inteles din desavarsita Lui smerenie? Nu mai judecati alte neamuri ca nici neamul nostru nu duce lipsa de exemple proaste!...