Intrebari din Geneza

[mihailt]

Ma rog am vorbit cam aiureli.
Aici e scris de Sfantul Ioan Damaschinul despre Paradis:
http://www.crestinortodox.ro/carte-8...pre-paradis-26


Sfantul Ioan Damaschinul zice ca pomul binelui si al raului (nu inteleg daca il considera totuna cu pomul vietii si al mortii) dadea celui care manca din el cunostinta propriei naturi deci nu se aplica aceea cu invatatura yoghista chiar asa dar totusi Sfantul Ioan Damaschinul zice:
"Pomul cunostintei binelui si raului este discernamantul unei contemplari multiple, adica cunoasterea propriei sale naturi."
Aci tot de la link:
"Are o clima temperata si este [SIZE=2]luminat de un aer foarte fin si foarte curat, acoperit cu plante vesnic [/SIZE][SIZE=2]inflorite, plin de miros cu buna mireasma, umplut de lumina, depasind [/SIZE][SIZE=2]notiunea oricarei frumuseti si podoabe sensibile: un tinut cu adevarat [/SIZE][SIZE=2]dumnezeiesc si o locuinta vrednica de cel facut dupa chipul lui Dumnezeu, [/SIZE][SIZE=2]in el nu locuia nici o fiinta irationala, ci numai omul, plasmuirea mainilor [/SIZE][SIZE=2]dumnezeiesti.[/SIZE]
[SIZE=2]In mijlocul lui a sadit Dumnezeu pomul vietii si pomul cunostintei (Facerea II, 9.). Pomul cunostintei a fost o incercare, o ispitire si un exercitiu al ascultarii si neascultarii omului. Pentru aceea pomul cuno stintei a fost numit pomul cunostintei binelui si raului si a fost numit astfel pentru ca a dat celor care [/SIZE][SIZE=2]se impartasesc din el puterea de a cunoaste propria lor fire. Acesta era un [/SIZE][SIZE=2]lucru" bun pentru cei desavarsiti; dar pentru cei mai putin desavarsiti si [/SIZE][SIZE=2]pentru cei care sunt mai lacomi in poft a era un lucru rau, dupa cum este rea [/SIZE][SIZE=2]hrana tare pentru cei fragezi si care au nevoie inca de lapte (Evrei V, 11-14.). Caci Dumnezeu, care ne-a creat, nu voia ca noi sa ne ingrijim, sa ne tulburam cu privire la multe lucruri, nici sa ne nelinistim si sa ne ingrijim mai dinainte de viata noastra.[/SIZE]
[SIZE=2]Tocmai lucrul acesta l-a experimentat Adam. Caci, dupa ce a gustat, a cunoscut ca era gol si si-a facut un acoperamant; si luand frunze de smochin, s-a acoperit (Facerea III, 7.). Dar inainte de a gusta "erau goi amandoi" atat Adam cat si Eva "si nu se rusinau"( Facerea II, 25.). Atat de impasibili a voit Dumnezeu sa ne faca! Caci acesta este punctul culminant al impasibilit atii. Dumnezeu a voit inca sa ne faca si fara de grija, in asa fel ca noi sa avem un singur lucru de facut, acela al ingerilor, de a lauda fara incetare si neintrerupt pe ziditorul, de a ne bucura de contemplarea Lui si de a lasa pe seama Lui grija noastra. Acest lucru ni l-a grait si prin profetul David, zicand: "Arunca [/SIZE][SIZE=2]Domnului grija ta, si El te va hrani"( Psalmi LIV, 25.). Iar in Evanghelii, invatand pe ucenicii Lui, spune: "Nu va ingrijiti cu sufletul vostru ce veti manca, nici cu trupul vostru cu ce va veti imbraca"( Matei VI, 25.). Si iarasi: "Cautati imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea vi se vor adauga voua" (Matei VI, 33.). Iar catre Marta: "Marto, Marto, te grijesti si spre multe te silesti, dar un lucru [/SIZE][SIZE=2]trebuieste, caci Maria partea cea buna si-a ales, care nu se va lua de la [/SIZE][SIZE=2]dansa" (Luca X, 41-42.), adica de a sedea langa picioarele lui si de a asculta cuvintele Lui.[/SIZE]
[SIZE=2]Pomul vietii era un pom care avea o energie datatoare de viata, sau din care [/SIZE][SIZE=2]puteau sa manance numai cei care erau vrednici de viata si nesupusi mortii. [/SIZE][SIZE=2]Unii si-au inchipuit ca paradisul este sensibil, iar altii ca este spiritual. Dar [/SIZE][SIZE=2]mie mi se pare ca dupa cum omul a fost creat in acelasi timp corporal si [/SIZE][SIZE=2]spiritual, tot astfel si locasul preasfintit al acestuia a fost creat in acelasi [/SIZE][SIZE=2]timp si corporal si spiritual si avea o infatisare dubla. Caci, dupa cum am [/SIZE][SIZE=2]istorisit, omul locuia cu trupul intr-un loc cu totul dumnezeiesc si foarte [/SIZE][SIZE=2]frumos, iar cu sufletul locuia intr-un loc foarte inalt si incomparabil de [/SIZE][SIZE=2]frumos. Dumnezeu, care locuia in el, era casa lui; Dumnezeu era [/SIZE][SIZE=2]imbracamintea lui stralucitoare; harul lui Dumnezeu il invesmanta; se [/SIZE][SIZE=2]desfata ca un alt inger cu singurul fruct prea dulce al contempl arii lui [/SIZE][SIZE=2]Dumnezeu; cu aceasta contemplare se si nutrea; aceasta pe buna dreptate a [/SIZE][SIZE=2]fost numita pomul vietii. Dulceata impartasirii dumnezeiesti da celor care [/SIZE][SIZE=2]se impartasesc cu ea viata neintrerupta de moarte. Si aceasta este ceea ce [/SIZE][SIZE=2]Dumnezeu a numit "tot pomul", zicand: "Din tot pomul care este in [/SIZE][SIZE=2]paradis, veti manca" (Facerea II, 16). Dumnezeu este lotul, in El si prin El se tine totul. [/SIZE]
[SIZE=2]Pomul cunostintei binelui si raului este discernamantul unei contemplari multiple, adica cunoasterea propriei sale naturi. Ea este buna pentru cei desavarsiti si pentru cei care s-au fixat in contemplatia dumnezeiasca, pentru ca ea vesteste prin ea insasi maretia creatorului. Ea este buna de asemenea si pentru cei care nu se tem de cadere, prin aceea ca au ajuns cu timpul la o oarecare deprindere a unei asemenea contempla tii. Nu este, insa, buna pentru cei care sunt tineri si care sunt mai lacomi cu pofta, pentru ca neavand sigura ramanerea in mai bine si pentru ca nu sunt fixati solid in contemplarea singurului bine, grija de propriul lor corp ii atrage si ii smulge spre ea. Astfel, socotesc eu ca paradisul dumnezeiesc a fost dublu si, in [/SIZE][SIZE=2]adevar, parintii purtatori de Dumnezeu au predat aceasta; unii invatand ca [/SIZE][SIZE=2]este sensibil, altii ca este spiritual. Este cu putinta ca prin cuvintele "tot [/SIZE][SIZE=2]pomul" sa se inteleaga cunostinta puterii dumnezeiesti care se capata din [/SIZE][SIZE=2]creaturi, dupa cum zice dumnezeiescul apostol: "Cele nevazute ale lui de la [/SIZE][SIZE=2]zidirea lumii, se vad fiind cunoscute prin fapturi"( Romani I, 20.). Dar cea mai inalta decat toate cunostintele si decat aceste contemplatii este cunostinta noastra, adica a naturii noastre, dupa cum spune dumnezeiescul David: "Minunata a fost cunostinta Ta din mine" (Psalmi CXXXIII, 5.), adica din structura mea. Aceasta cunostinta era primejdioasa pentru Adam, deoarece era de curand facut, pentru motivele pe care le-am spus.[/SIZE]
[SIZE=2]Sau se poate ca prin "pomul vietii" sa se inteleaga cunostinta [/SIZE][SIZE=2]Dumnezeiasca (In text: mai dumnezeiasca.), care se capata din toate cele sensibile, si inaltarea prin ele la facatorul, creatorul si (Tradus prin corectarea textului editiei din Migne PG, dupa editia de la Verona, 1531, f. 41v.) cauza tuturor. Pentru aceasta l-a numit si "tot pomul", indicand prin aceste cuvinte desavarsirea, nedespartirea, care poarta in sine singura participare la bine. Prin "pomul cuno stintei binelui si raului" indica mancarea sensibila si placuta care in aparenta este dulce, dar in realitate pune pe cel care se impartaseste cu ea in comunitate cu relele. Caci spune Dumnezeu: "Din tot pomul din rai sa mananci" (Facerea II, 16.). Prin aceste cuvinte socotesc ca a vrut sa zica: "Suie-te, prin toate fapturile, la Mine, facatorul, si culege din toate un singur fruct, pe Mine, viata cea adevarata. Toate sa-ti rodeasca viata, iar impartasirea cu Mine fa-o intarirea existentei tale. In chipul acesta vei fi nemuritor". "Dar din pomul cunostintei binelui si raului nu mancati din el; caci in ziua in care veti manca din el cu moarte veti muri" (Facerea II, 17.), in chip natural mancarea sensibila este o completare a ceea ce se pierde, ea se da afara si se distruge. Este deci cu neputinta ca sa ramana nestricacios cel care se impartaseste cu mancarea sensibila.[/SIZE]
"

In al doilea mesaj nu stiu daca nu sunt scrise aiureli.
Scrie pe aci ceva care ar putea sa justifice de ce Domnul nostru Iisus Hristos poate fi numit pom al vietii (El se numeste pe sine vita iar pe cei care petrec in el mladite).
http://www.crestinortodox.ro/articol...sfintei-treimi
"Pomul vietii strabate masa si radacinile sale ajung pana la dreptunghiul pamantului, alimentate fiind de continutul potirului."

Mai zice si Eliade ca Domnul nostru Iisus Hristos ar fi numit pom al vietii da Eliade amesteca cu niste chestii despre arborele cosmic si alte de astea.
Sunt si ceva icoane ortodoxe dar putine in care Domnul nostru Iisus Hristos este reprezentat ca pom iar Sfintii in ramuri.
Majoritatea sunt cele de reprezinta pe Domnul nostru Iisus Hristos ca vita.
Eu am zis asa ceva ca prin om a intrat moartea in creatie adica prin Eva si prin Maica Domnului a intrat din nou viata in creatie adica Domnul nostru Iisus Hristos.

[Agkelos]

mihailt, merci mult de lamuriri! Am inteles ce ai vrut sa spui si despre ce e vorba in articolul respectiv. Urmeaza sa studiez in detaliu, dar prima data sa termin cu Geneza.

Revin cu o intrebare. Cap. 6

3. Dar Domnul Dumnezeu a zis: "Nu va ramane Duhul Meu pururea in oamenii acestia, pentru ca sunt numai trup. Deci zilele lor sa mai fie o suta douazeci de ani!"

Initial am considerat ca e vorba de varsta maxima care o poate atinge omul. Totusi, tind sa cred ca e vorba de altceva din doua motive. Daca "Duhul Meu" s-ar referi la viata, nimeni nu ar mai trai. Pe de alta parte, daca ar fi o limita de viata, ar aparea o contradictie in Cap.11 unde e prezentat neamul lui Sem in care sunt multi care au depasit 120 de ani (ex. Serug 330 de ani).

Poate cineva sa vina cu o lamurire?

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de evolution
Prima intrebare:Cum de au crescut plantele inainte sa apara Soarele?
Plantele au aparut dupa Soare, insa ca sa nu creada oamenii ca Zeul Soare a cauzat aparitia vietii pe Pamant, s-a convenit sa se inverseze cele doua zile. Iti imaginezi cultura vremii, caci popoarele se inchinau la statuete si isi faceau idoli si vitei de aur... Unele mai "rasarite" adulau Soarele ca dumnezeu si asta l-a determinat pe autorul Genezei sa interschimbe cele doua zile ale Facerii. Daca gresesc, sa ma corectati.
Citat:
În prealabil postat de evolution
Intrebare 2:Cum de exista lumina,ziua si noaptea inainte sa existe Soarele?
Eu stiam ca Soarele a aparut inaintea Pamantului,planetele nu pot exista fara o stea in jurul careia sa orbiteaza.
Luminatorul cel mic nu este defapt un luminator,este lumina Soarelui reflectata de el{Luna].

Da, aici poate sa-ti raspunda Steven Weinberg in Primele trei minute ale Universului. Cand Universul-copil era mic in dimensiune (finit si fara margini), atunci materia si antimateria se luptau pentru suprematie in Univers. Quarcii interactionau cu antiquarcii rezultand fotoni si asta se intampla pretutindeni in spatiul abia format. Era o mare de lumina, pentru ca fotonii aveau viteza pe care o stii si ajungeau foarte rapid de unde au plecat, circuland in toate directiile si revenind iarasi in locul unde s-au format. Si din o parte din fotoni se transformau din nou in materie si antimaterie si tot asa... Intre timp Universul isi accelereaza expansiunea si spatiul devine tot mai mare si lumina scade din ce in ce mai mult, treptat, pe masura ce materia castiga teren si fotonii nu mai ajung asa de repede de unde au plecat. Si iata ca Dumnezeu desparte lumina de intuneric.

"Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi."

Dar "La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul." A se intelege cerul ca lumea ingerilor care a fost creata inainte de pamant, adica de lumea noastra - Universul vizibil asa cum il stim noi. Pamantul poate fi acel "ceva" pe care Dumnezeu l-a adus la existenta si din care provine Universul "material", probabil prima singularitate de energie infinita in care spatiu-timpul este infinit comprimat si in care legile fizicii isi pierd sensul lor firesc...

Prima intrebare ar fi urmatoarea. Daca Adam si Eva erau singurii oameni, si atat ei cat si restul vietuitoarelor se puteau hrani cu toate plantele care se gaseau, de cine trebuia sa pazeasca Adam gradina?

Trebuie sa gandim putin lucrurile. Noi cand ne gandim la cuvantul "paza", ne imaginam un bodyguard. Nu in sensul asta trebuiesc privite lucririle in acest caz. Adam si Eva trebuia sa pazeasca gradina de Lucifer, de influenta raului care tocmai patrunsese in univers. Ei trebuiau sa se fereasca de inselaciunile Diavolului.

A doua intrebare. Dumnezeu i-a spus lui Adam sa nu manance din pomul cunostintei binelui si raului. Totusi, din pomul vietii putea manca?
Adam si Eva mancau din pomul vietii. E logic: daca aveau voie sa manance din toti pomii, cu exceptia pomului cunostintei binelui si raului, pomul vietii facea parte din aceia "toti". Fructele acelui pom asigurau continuitatea vietii, tocmai din acest motiv Dumnezeu a pus doi heruvimi la intrarea in gradina, ca Adam sa nu mai aibe posibilitatea sa traiasca vesnic. Asta nu inseamna ca daca mai apuca sa manance inca o data, traia vesnic. Nu, ci din acel pom trebuia sa manance zilnic. La sfarsitul timpului, cei mantuiti vor manca din nou din acel pom pentru a primi vindecare si a le asigura viata vesnica. Apocalipsa 22:2 spune asa: "In mijlocul pietii cetatii (Ierusalimul ceresc) si pe cele doua maluri ale raului, era pomul vietii rodind douasprezece feluri de rod, si dand rod in fiecare luna; si FRUNZELE POMULUI SLUJESC LA VINDECAREA NEAMURILOR".

[Man Teo]

În prealabil postat de Agkelos

Salutare!

Cum e primul meu post aici, si cum nu aveti o sectiune pentru asta, consider ca e frumos sa ma prezint si sa imi prezint intentiile.

Numele meu e Sergiu si sunt crestin ortodox convins - am imbratisat ortodoxia din convingere, nu pentru ca am fost botezat ca ortodox si asa mi s-a spus ca e bine. Am trecut prin mai multe religii (inclusiv hinduism si satanism) dar intr-un final, cu ajutorul lui Dumnezeu, am inteles care e adevarata credinta.

Am reinceput de curand sa citesc biblia. Fiind o fire mai tehnica nu imi place sa trec peste chestiile care nu le inteleg si consider ca pe un forum ortodox as putea gasi raspunsuri pentru multe din intrebarile mele. Sunt convins ca pentru unii intrebarile care le voi pune vor parea fara sens sau poate chiar rau intentionate. Pe acestia ii rog sa nu raspunda. Singurul meu scop e sa inchid Geneza si sa trec mai departe cu convingerea ca am inteles tot ce imi era dat sa inteleg.

Asadar incep cu primele doua intrebari.


Prima intrebare ar fi urmatoarea. Daca Adam si Eva erau singurii oameni, si atat ei cat si restul vietuitoarelor se puteau hrani cu toate plantele care se gaseau, de cine trebuia sa pazeasca Adam gradina?

A doua intrebare. Dumnezeu i-a spus lui Adam sa nu manance din pomul cunostintei binelui si raului. Totusi, din pomul vietii putea manca?

Repet, stiu ca sunt ciudate intrebarile, dar va asigur ca nu am intentii ascunse sau ofensatoare. Vreau doar sa fiu sigur ca inteleg tot ce se poate intelege. Am citit prea mult din biblie fara sa dau importanta detaliilor. Am prins ideea principala. Acum vreau sa inteleg tot ce mi-e dat sa inteleg.

1.Prima faza pacatului e gandul. Putem pacatui doar cu gandul! Adam trebuia sa pazeasca gradina de urmatorul gand: UNUL dintre pomi e mai bun decat CEILALTI, ASTFEL DOAR ACELA FIIND POMUL BUN DE MANCAT,iar restul sunt rai. CEA MAI MARE GRESALA A OMULUI E ATUNCI CAND SEPARA IN LOC SA IMPLINEASCA, HRANITI-VA DIN TOT CE VA FOST DAT SA VA HRANITI, NU DIN CE A-TI LUAT!
2.Erau multe tipuri de pomi. Dar doar cel din mijloc era pomul vietii. POMUL VIETII ERA VIZIUNEA CA TOTI POMII ERAU UNUL, IAR ACEA PADURE ERA DOAR CULOAREA VERDE A DUMNEZEULUI LUMINII.

Geneza este ciudata pentru veacul in care traim, dar este adevar pentru vecia in care exista viata.

[Mihai36]

personal interpretez povestea cu adam si eva tot in mod simbolic -la nivel de concepte.
In definitiv toate lectiile vietii noastre ne invata binele si raul trecind prin ele , suferinta de indica raul si fericirea binele cu toate ca perioada care a inceput cu 7500 de ani in urma are si ea anumite semnificatii mai ascunse.
Deci Dumnezeu a planificat viata oamenilor insa vina suferintei si a nedesavirsirii trebuia sa cada pe un ipotetic stramos comun -adam .
Despre pomul vietii nu mai retin daca este amintit in geneza insa el este amintit in Apocalipsa si are alta semnificatie.

[Man Teo]

În prealabil postat de Mihai36

personal interpretez povestea cu adam si eva tot in mod simbolic -la nivel de concepte.
In definitiv toate lectiile vietii noastre ne invata binele si raul trecind prin ele , suferinta de indica raul si fericirea binele cu toate ca perioada care a inceput cu 7500 de ani in urma are si ea anumite semnificatii mai ascunse.
Deci Dumnezeu a planificat viata oamenilor insa vina suferintei si a nedesavirsirii trebuia sa cada pe un ipotetic stramos comun -adam .
Despre pomul vietii nu mai retin daca este amintit in geneza insa el este amintit in Apocalipsa si are alta semnificatie.

In veci pentru firea pamanteasca adevarul din Adam si Eva este cautat intai.
Cine se roaga si cere, cine citeste si se hraneste si va simti binele Dumnezeilor, va intelege apoi in intelepciunea primita, ca binele ce il face unul de pe pamant este rau pentru ceilalti din jur, iar binele celor multi ajuta cate unul, dar binele Dumnezeului ii ajuta pe toti.
Dar in mainile Mantuitorului a vazut omul binele vreodata?
Caci omul i-si face alegerile singur in credintele lui, pacatul lui Adam il poti indrepta tu azi?
Viata a fost si va fi, este in vecie! Si pomul la fel...si omul dupa el.
E o bucurie mare sa te vad Mihai!

[Mihai36]

Eu nu consider ca Adam are vre-un pacat, singurul neajuns de care avem si noi parte este ca nu sintem inca desavirsiti, si asta trebuie in realitate sa constientizam -pentru a nazui la desavirsire. Asta e tot "pacatul" care ni se trage de la adam insa in vechime era greu sa teoretizezi nivelul de evolutie al omului comparat cu nivelul lui potential arhant si atunci diferenta a fost tratata ca o vina. Asta era esenta Yom Kipur.
Ce vina poate avea bietul Adam in conditiile in care el era ca un catel care nu stie prea multe , degeba ii spui "nu minca din farfurie" fiindca el de foame tot va minca mai ales cind o are la dispozitie.
Este in firea lui sa isi doreasca cunoasterea binelui si a raului ca sa ajunga la intelepciune, la desavirsire. Si e de dorit.
Faptul ca nu a putut asculta interdictia divina dovedeste ca este slab si nu tare, nedesavirsit si nu desavirsit insa probabil era mai fericit decit sintem noi acum fiidca nu era supus la incercari -dar era plafonat spiritual ca un catel fericit.
I sa spus "Negresit vei muri." Pai si ce daca va muri catelusu? oricum va trai si va invia din nou. Nu e asta o problema.
Daca in poveste Adam nu ar fi gustat din pom ca sa inceapa caruselul suferintelor si incercarilor atunci cum ar mai fi putut face Dumnezeu rasele umane?
Iar semnificatia miilor de ani trecuti de cind a inceput numaratoarea ar putea inseamna o perioada in care incercarile si suferintele se intetesc spre deosebire de vremurile anterioare cit si pe masura ce se apropie Judecata.

Iar vremurile fericite pe pamint vor veni abia dupa Judecata.

[Man Teo]

În prealabil postat de Mihai36

Ce vina poate avea bietul Adam in conditiile in care el era ca un catel care nu stie prea multe , degeba ii spui "nu minca din farfurie" fiindca el de foame tot va minca mai ales cind o are la dispozitie.

Esti o pasare pe o insula, si ai un bob de grau, unul de porumb si restul de nisip, in fata doar. Stiind ca toate sunt din belsug pentru tine.
Care e mai bun pentru pasarea din tine (constiinta pasarii)?

Daca cineva are o pasare, un gand in el, sa scrie.