Originile postului ortodox. Postul primilor creștini

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Ca să-mi pun un memo online pentru mai încolo, ar mai fi două argumente indirecte că în zorii creștinismului metoda postirii presupunea nemîncarea: la 1 Corinteni 7 (parcă) și dezlegarea de la post (!) a femeilor însărcinate.

1. Pavel ne sfătuiește așa:

”Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre.”

Din experiența mea și a altora am dedus că într-o perioadă de abstinență totală de la mîncare, organismul activează un mecanism de conservare a energiei esențiale pentru funcționarea organelor importante supraviețuirii. După cele 3 zile metabolismul se schimbă și starea de ketoză începe cu o serie de modificări printre care presiunea sîngelui redusă în membre și alte ”periferice”. Pofta sexuală se diminuează pînă la 100%, aproape orice activitate la bărbat încetează pînă ce corpul primește din nou hrană.

Mai mult, însăși ideea de a cheltui o cantitate enormă de energie practicînd împreunarea în timpul unui post negru e un nonsens. Din contra, postul corect presupune odihnă cît de multă pentru regenerare, reparații și dezintoxicare. Se pare că Pavel știa ce spune cînd a scris textul de mai sus. Pe de altă parte, orice post cu mîncare vegetală diversă și pe săturate nu slăbește poftele, iar împreunarea nu este decît o opțiune sau o ascultare de duhovnic, nicidecum nu e o consecință naturală a conservării energiei.

2. Biserica spune că femeile însărcinate și cele care alăptează au voie să nu țină post. Cred cu tărie că derogarea asta e o consecință deformată de-a lungul vremii de la regula care la început se referea la postul negru. În perioada abținerii de la mîncare, în organismul mamei și în general al omului se declanșează un proces de eliminare a toxinelor acumulate, care vor fi eliminate pe toate căile posibile. Asta poate cauza intoxicarea fătului sau a copilului alăptat. Dumnezeu însă a gîndit totuși și aspectul ăsta, drept urmare femeilor care alăptează li se oprește laptele dacă nu mai mănîncă vreo cîteva zile - din motive independente de voința lor. Urmează o perioadă cînd atît mama, cît și copilul postesc de nevoie, pînă găsesc hrană, după care lucrurile reintră în firesc. S-a constatat că în situații extreme, nou născuții au rezistat 18 zile fără mîncare, deci un copil poate trăi mult mai mult fără să mănînce, într-o situație nedorită de supraviețuire.

Cît despre femeile însărcinate, nu e de dorit să se facă experimente, dar probabil că fătul e afectat de postul mamei. Dar logic ar fi ca mama să jertfească resursele în scopul menținerii dezvoltării normale a fătului.

Oricum, e clar că mama nu are voie să postească (nemîncînd o perioadă deloc, ca să nu existe dubii) pînă naște și nici după. Pe cînd la atîta diversitate de vegetale la alegere orice mamă poate duce o sarcină cu brio fără deficiențe. Evident că părerile sînt împărțite, dar ideea de bază e că regula dezlegării la alimente de origine animală pentru viitoarele și proaspetele mame e o simplă confuzie care s-a produs o dată cu scurgerea veacurilor.

Florin, îţi recomand o carte, Triodul Explicat: http://edituradeisis.ro/opencart/ind...&product_id=92

[AlinB]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Din experiența mea și a altora am dedus că într-o perioadă de abstinență totală de la mîncare, organismul activează un mecanism de conservare a energiei esențiale pentru funcționarea organelor importante supraviețuirii. După cele 3 zile metabolismul se schimbă și starea de ketoză începe cu o serie de modificări printre care presiunea sîngelui redusă în membre și alte ”periferice”. Pofta sexuală se diminuează pînă la 100%, aproape orice activitate la bărbat încetează pînă ce corpul primește din nou hrană.

Eh, cred ca depinde de la caz la caz. :)

Mai mult, însăși ideea de a cheltui o cantitate enormă de energie practicînd împreunarea în timpul unui post negru e un nonsens. Din contra, postul corect presupune odihnă cît de multă pentru regenerare, reparații și dezintoxicare.

Zicea cineva pe un blog de posteala neagra ca tragea si de fiare in timpul postului negru.

Asta cu energia la modul abstract si absolut nu prea e fondata.

Se pare că Pavel știa ce spune cînd a scris textul de mai sus. Pe de altă parte, orice post cu mîncare vegetală diversă și pe săturate nu slăbește poftele,

Iarasi depinde de la caz la caz.
Iti garantez ca nu e aceeasi chestie cand maninci friptane si cand maninci doar fasole.

S-a constatat că în situații extreme, nou născuții au rezistat 18 zile fără mîncare, deci un copil poate trăi mult mai mult fără să mănînce, într-o situație nedorită de supraviețuire.

Depinde de starea de sanatate.

Tu vrei sa sugerezi ca pana si copiii tineau post negru de cate 40 zile?

In primul rand, cat de mult se poate merge inapoi in istorie pentru a gasi astea 40 zile de post ca regula?

[AlinB]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Dar de ce e musai ca noi să întrerupem postul (ăla cu nemîncarea totală) în weekend? Ca să ne împărtășim, altfel postul negru s-ar contrazice cu Canonul 9 apostolic care îi afurisește pe cei ce nu se împărtășesc de fiecare dată.

Stim ca tu ai dezlegare in acest sens, de bine sau nu, s-a mai discutat pe alt topic, dar nu-i mai da cu canoanele ca nu stiu daca pricepi exact care e treaba cu ele.

Dar ce înseamnă afurisenia? E tocmai [auto]separarea de Biserică prin lipsirea voită de Trupul și Sîngele Lui Hristos. Postești negru Duminică? Automat nu te cumineci. Refuzi Împărtășania, indiferent de motive? Te rupi de Trupul hristic. Simplu.

Cred ca traiesti o confuzie aici.

Adica ala care de exemplu are canon de la duhovnic sa nu se impartaseasca este "afurisist"?
Ala care nu se poate impartasi din motive obiective (nu are o biserica in apropiere, este privat de libertate, etc) este "afurisit"?

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de AlinB

Adica ala care de exemplu are canon de la duhovnic sa nu se impartaseasca este "afurisist"?

Dacă are canon, atunci a comis păcate grave și tocmai de aia e despărțit de Biserică pînă face dovada că s-a cumințit, ca mai apoi să fie reprimit în Biserică avînd voie să se împărtășească din nou.

Ala care nu se poate impartasi din motive obiective (nu are o biserica in apropiere, este privat de libertate, etc) este "afurisit"?

Nu participi la Liturghie, deci nu te împărtășești - cu excepția asceților pustiei care poartă cu ei Sfintele Taine. Dar noi nu discutăm cazurile particulare, ci la modul general, și dacă vrei pe topicurile dedicate subiectului.

Florin bucuria postarii a fost de partea mea,prilejuita de ideea topicului tau,o idee frumoasa si generoasa care indeamna la studiu aprofundat dar,cred eu,cu benefice rezultate.O sa fac tot posibilul ca undeva im viitor sa alcatuiesc un mic material pe aceasta tema.Pana atunci salut si eu prezenta si contributia lui NPriceputu,unul dintre membri forumului de la care,de-a lungul timpului,am avut multe de invatat,mai ales din perspectiva calitatii umane.Alin sper ca in viitor critica ta sa nu ma ierte :),mai ales ca intentionez(desi cred ca ma cam hazarez crezand ca voi avea timp)sa incep un topic la sectiunea ,,Iudaism" despre istoria fariseilor,saducheilor,zeoltilor(cu tot cu sicarii),esenienilor si a aripii lor radicale,comunitatea de la Qumran.Ma gandisem la o prezentare pe scurt dar cu elemente interesante care sa le aduca celor ce citesc o imagine vie a lumii in care au trait apostolii si Ioan Botezatorul dar si a celor cu care a intrat in dispute Mantuitorul,pentru a se vedea cadrul istoric al acelui moment.

Documentatia cercetatorilor pe acest subiect este uriasa dar,daca as avea timp,cred ca as putea realiza o mica si modesta sinteza din lucrarile pe care le am eu.Oricum ramine un plan de viitor,cu o probabilitate incerta din pacate.Vom trai si vom vedea cum vom hotari Dumnezeu,dupa cum spunea Apostolul Iacov in epistola sa ( 4:13-15).Numai bine tuturor,postarea lui Priceputu ma scuteste sa mai spun prostii pentru moment :)